NAȚIONALIZAREA INDICATORILOR PENTRU OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ
|
|
- Ευτυχός Καψής
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1
2 Partener de implementare: NAȚIONALIZAREA INDICATORILOR PENTRU OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE DURABILĂ Rezultatele procesului de consultare cu privire la aptarea indicatorilor de monitorizare și evaluare a Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 la contextul Republicii Moldova Martie, 2017 Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului Naționalizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă în contextul Republicii Moldova, implementat de PNUD, cu suportul echipei de ţară a Naţiunilor Unite, inclusiv UNFPA, UNICEF, ILO și UN Women.
3 CUPRINS Introducere...3 Metodologia cartografierii...3 Situația privind relevanța și disponibilitatea indicatorilor ODD...6 Indicatori sensibili la dimensiunea de gen...8 Instituţii implicate în producerea indicatorilor ODD...10 ODD 1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context...11 ODD 2: Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei și promovarea unei agriculturi durabile...12 ODD 3: Asigurarea unei vieţi sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă...13 ODD 4: Garantarea unei educaţii de calitate și promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi...14 ODD 5: Realizarea egalităţii de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor...15 ODD 6: Asigurarea disponibilităţii și managementului durabil al apei și sanitaţie pentru toţi...16 ODD 7: Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern...17 ODD 8: Promovarea unei creșteri economice susţinute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forţei de muncă și a unei munci decente pentru toţi...18 ODD 9: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovaţiei...19 ODD 10: Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor și de la o ţară la alta...20 ODD 11: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliențe și durabile...21 ODD 12: Asigurarea unor tipare de consum și producţie durabile...22 ODD 13: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor...23 ODD 14: Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă...24 ODD 15: Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate...25 ODD 16: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi și crearea unor instituţii eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile...26 ODD 17: Consolirea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă...27 Concluzii și recomandări...28 Anexa 1. Indicatorii ODD sensibili la dimensiunea de gen...31 Anexa 2. Instituțiile responsabile de producerea indicatorilor naționali ODD...33 Anexa 3. Indicatorii naționalizați a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă...35
4 INTRODUCERE Procesul de naționalizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) presupune nu doar integrarea acestora în cadrul strategic național, r și crearea unui sistem de raportare și evaluare a progresului în atingerea fiecărei ținte relevante pentru Republica Moldova. În scopul monitorizării ODD a Agendei 2030 la nivel global a fost aprobat un set de indicatori în număr de 241, conform cărora va fi evaluată fiecare țară la nivel regional și global. Setul de indicatori ODD a fost elaborat de către grupul de experți ODD (IAEG-SDGs) 1, creat de către Comitetul pentru Statistică a ONU (sesiunea 46), și care include 50 reprezentanți ai țărilor membre a ONU, precum și observatori din cadrul organizațiilor internaționale. Lista indicatorilor globali ODD este formată din 241 indicatori, din care 230 indicatori sunt unici, iar 9 indicatori se regăsesc în listă de 2 sau 3 ori. Indicatorii ODD sunt formulați reieșind din obiectivele globale stabilite și au drept scop raportarea la nivel global a unor indicatori comparabili în spațiu și timp. Pe de altă parte, indicatorii globali au menirea de a atenționa guvernele asupra celor mai stringente probleme și necesitatea de a prioritiza acțiunile la nivel național și regional, inclusiv prin acorrea de asistență pentru dezvoltare. În procesul de naționalizare a ODD-lor setul de indicatori globali urmează să fie complementat cu indicatori adiționali, ce relevă contextul și prioritățile naționale. În procesul de identificare a indicatorilor naționali este important să fie respectate criteriile de bază pentru un indicator statistic, precum universal acceptabil și măsurabil, corespunde anumitor cerinţe de calitate, este relevant în contextul țintelor naţionalizate. Menționăm că setul de indicatori globali este clasificat în 3 categorii în funcție de disponibilitatea indicatorilor și a metodologiei de calculare a acestora agreată la nivel internațional. Astfel, cei 230 indicatori globali sunt grupați în 3 categorii majore: a) categoria (tier) I indicatori conceptual definiți, dispun de metodologie de calculare și sunt disponibili pentru majoritatea țărilor; b) categoria (tier) II indicatori conceptual definiți, dispun de metodologie de calculare, r nu sunt produși regular (disponibili pentru mai puțin de 50% din țări); c) categoria (tier) III indicatorii nu sunt conceptual definiți, nu dispun de metodologie de calculare sau sunt în proces de definire și elaborare a metodologiei. Conform ultimei evaluări a IAEG-SDGs, din total 230 indicatori, 81 indicatori fac parte din categoria I, 57 categoria II, 88 indicatori categoria III, iar 4 indicatori au fost clasificați ca fiind multipli 2, t fiind că pentru indicatorii complecși unele componente pot fi atribuite diferitor categorii de clasificare. Sistemul de clasificare a indicatorilor este unul continuu și urmează să fie anual în funcție de situația privind disponibilitatea metodologiei și a indicatorilor. În următorii ani eforturile vor fi orientate spre indicatorii din categoria III, astfel încît ponderea acestora să fie redusă la nivel global. Actualmente, pentru indicatorii din categoria I și II (tier I, II) au fost elaborate metate 3, care pot fi accesate de către fiecare țară în procesul de cartografiere a indicatorilor la nivel național și evaluarea gradului de pregătire a țării pentru raportarea globală și regională. METODOLOGIA CARTOGRAFIERII Procesul de cartografiere a indicatorilor ODD a derulat în paralel cu etapele de naționalizare a țintelor ODD. Stabilirea indicatorilor de monitorizare presupune identificarea și formularea unor ținte relevante și e conform priorităților și cadrului strategic național. O condiție 3
5 esențială pentru naționalizarea și punerea efectivă în aplicare a Agendei 2030 reprezintă crearea unui cadru robust și transparent de monitorizare și evaluare, care ar avea la bază un set de indicatori de performanță pentru fiecare obiectiv și țintă specifică. Otă cu identificarea țintelor ODD relevante pentru Republica Moldova, a demarat procesul de cartografiere a indicatorilor globali și identificarea celor relevanți, care vor fi utilizați pentru a măsura performanța în atingerea obiectivelor specifice. Acest proces este parte componentă a etapelor de aptare a Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă în contextul național și a inclus următoarele activități: a. Identificarea indicatorilor naționali și compararea acestora cu indicatorii globali ODD. b. Colectarea feedback-ului de la furnizorii / deținătorii / producătorii de te cu privire la identificarea telor disponibile pentru ODD. c. Efectuarea a șase ateliere de consultare a indicatorilor globali cu implicarea în jur de 200 părți interesate (ministere relevante, instituții, agenții donatoare, parteneri de dezvoltare și ONG-uri). d. Propunerea indicatorilor naționali suplimentari pentru monitorizarea și evaluarea țintelor ODD naționalizate. e. Compilarea bazei de te a indicatorilor ODD disponibili la nivel național. f. Identificarea lacunelor în sursele și tele naționale care împiedică o monitorizare și raportare adecvată a ODD, precum și formularea recomandărilor pentru a atenua lacunele identificate. Cartografierea indicatorilor a avut drept scop evaluarea gradului de disponibilitate a indicatorilor globali la nivel național, r și a relevanței acestora în contextul țintelor naționalizate. Indicatorii globali relevanți au fost complementați cu indicatori adiționali, astfel fiind creat setul de indicatori naționali a ODD-lor. Acest set de indicatori a fost consultat cu toate instituțiile responsabile nu doar pentru colectarea telor, r și a celor care sunt nemijlocit implicate în procesul de monitorizare și evaluare a progresului pentru fiecare indicator. Pentru fiecare indicator a fost stabilită instituția care deține informația primară pentru calcularea indicatorului, instituția care nemijlocit calculează indicatorul și respectiv autoritatea care este sau va fi responsabilă la nivel național pentru procesul de monitorizare și evaluare. Instituțiile care dețin te sau produc indicatori statistici au fost implicate și în compilarea bazei de te a indicatorilor ODD disponibili la nivel național pentru perioa , acest proces fiind coordonat de către Cancelaria de Stat și Biroul Național de Statistică (vezi Anexa 3). Pentru indicatorii care presupun un anumit criteriu de dezagregare a fost colectată și informația conform dezagregărilor disponibile. În procesul de cartografiere a indicatorilor globali și identificarea celor naționali relevanți țintelor naționalizate a ODD au fost considerate următoarele criterii: a. relevanța indicatorului în contextul țintei naționalizate b. existența unei surse de te primare credibile c. indicatorul este formulat clar și nu creează ambiguități d. întrunește anumite criterii de calitate, precum coerenţa, accesibilitatea, acurateţe și disponibilitatea metodologiei de calcul. Evaluarea indicatorilor ODD a derulat prin determinarea indicatorilor care sunt relevanţi pentru Republica Moldova, iar criteriul de bază fiind relevanţa nemijlocită a ţintei. Tototă, indica- 4
6 torul poate fi irelevant în condiţiile în care ţinta este relevantă la nivel naţional. Spre exemplu, ţinta 3.3 la nivel global face referinţă la eliminarea mai multor epidemii, inclusiv a malariei, iar pentru monitorizarea acestei ţinte a fost formulat indicatorul Rata incidenţei prin malarie. În cazul t ţinta a fost ă la contextul naţional, iar indicatorul a fost considerat ca fiind irelevant, adiţional fiind formulaţi indicatorii în corespundere cu ţinta naţionalizată. Dat fiind că indicatorii globali au fost formulați pentru a asigura comparabilitatea telor la nivel global, respectiv nu toți indicatorii sunt relevanți în egală măsură pentru toate ţările. În situaţia în care indicatorul global este relevant per ansamblu, r la nivel naţional este utilizată altă unitate de referinţă, indicatorul a fost la contextul naţional. Astfel, că indicatorul și-a păstrat definiția, însă a fost modificată unitatea de referință a indicatorului, în acest caz a fost considerat ca fiind global. Spre exemplu, indicatorul global face referință la 1000 persoane, iar la nivel național este relevantă calcularea indicatorului în valoarea relativă/procentuală (vezi exemplul). Exemplu indicatori ajustați: Indicator global Indicator Numărul persoanelor care sunt acoperite Ponderea populației cu asigurare obligatorie de asistență medicală cu asigurare medicală sau serviciile sistemului public de sănătate, la 1000 populaţie Procentul tinerilor (15-24 ani) fără ocupație, educație sau formare profesională SAU Procentul tinerilor (15-29 ani) fără ocupație, educatie sau formare profesională Un alt criteriu utilizat pentru definirea indicatorilor naționali este claritatea indicatorului și stabilirea unității de măsurare. Unii indicatori globali sunt formulați foarte vag și/sau conțin mai mulți indicatori. În acest caz, indicatorii au fost divizați în mai mulți indicatori unitari pentru a minimiza ambiguitatea acestora și a stabili unitatea de măsură pentru fiecare indicator. Spre exemplu, ind în lista indicatorilor naţionali a fost divizat în 3 indicatori reieșind din contextul general al indicatorului global. Exemplu indicatori divizați: Indicator global Indicator Ponderea mantelor deţinute de Ponderea femeilor alese în parlament femei în parlamentul național și guvernele locale Publică Locală Ponderea femeilor alese în Administrația Ponderea femeilor în poziții numite 4.c.1 Ponderea profesorilor în: (a) învăţămîntul preșcolar; (b) primar; (c) gimnazial și (d) secunr treapta II, care dispun de studii minime necesare pentru a profesa la un anumit nivel într-o ţară SAU 4.c.1.1 Ponderea personalului pegogic cu studii în domeniul pegogiei în nivelul preșcolar, % 4.c.1.2 Ponderea personalului pegogic cu studii în domeniul pegogiei în nivelul primar, % 4.c.1.3 Ponderea personalului pegogic cu studii în domeniul pegogiei în nivelul liceal, % O categorie separată sunt indicatorii care nu dispun de metodologie de calcul la nivel global (Tier III), nu există sursa primară de te la nivel național conform definiţiei globale sau indicatorii globali nu relevă contextul naţional. Acești indicatori au fost atribuiţi la categoria de indicatori proxy și sunt o alternativă pentru indicatorii care întrunesc condiţiile specificate anterior. O condiţie importantă în formularea indicatorilor proxy este menţinerea contextului general al țintei și indicatorului. 5
7 Exemplu indicatori proxy: Indicator global Indicator proxy Veniturile medii a micilor producători de Ponderea volumului producției agricole produse agroalimentare, pe sexe și statut de a micilor producători agricoli în total producția aborigen agricolă Modificarea în timp a eficienţei consumului de apă SAU Consumul apei pentru necesități de producție și potabile, mil. m 3 Indicatorii globali a ODD-lor au fost formulaţi nu doar pentru a cuantifica progresul ţintelor în termeni valorici, r și pentru a estima în ce măsură politicile și cadrul strategic naţional este disponibil la nivel naţional și cum acesta contribuie la atingerea ţintelor stabilite. Acești indicatori sunt de ordin calitativ și au drept scop urmărirea căilor de implementare a ţintelor. În procesul de naţionalizare, indicatorii calitativi (narativi) au fost transpuși la nivel naţional prin reformularea în indicatori de progres privind gradul de implementare a anumitor strategii, programe sau acţiuni specifice sau existența cadrului strategic specific țintei naționalizate. În scopul aprecierii nivelului de pregătire al ţării pentru raportarea indicatorilor globali, r și a celor naţionalizaţi, fiecare indicator a fost evaluat din perspectiva disponibilităţii. Un indicator a fost considerat disponibil doar atunci cînd acesta este accesibil în una din sursele credibile de te la nivel naţional, este măsurabil, dispune de metodologie de calculare a indicatorului. Parţial disponibil este considerat indicatorul care este disponibil doar la nivel de ţară, iar definiţia acestuia presupune raportarea și după anumite criterii de dezagregare. În cazul în care indicatorul nu întrunește cel puțin una din condițiile enumerate mai sus acesta a fost considerat lipsă. În general, lipsa indicatorului la nivel național nu trebuie să fie unul din criterii pentru a examina relevanța indicatorului. Identificarea indicatorilor lipsă va permite pe viitor evaluarea și prioritizarea resurselor necesare pentru obținerea acestora și eventual stabilirea unor ținte intermediare și finale pentru ODD. Criteriile de stabilire a disponibilităţii indicatorului la nivel naţional Indicatorul este disponibil în cadrul unei instituţii naţionale, inclusiv conform dezagregărilor specificate Disponibil Este clar definit și dispune de sursă primară credibilă Dispune de metodologie de calcul Indicatorul este disponibil în cadrul unei instituţii naţionale doar la nivel de ţară, exclusiv dezagregările specificate Parţial disponibil Este clar definit și dispune de sursă primară credibilă Dispune de metodologie de calcul Sursa de te nu este clar definită și credibilă Lipsă Metodologia de calcul necesită îmbunătăţire/ajustare Nu există sursa primară de colectare a telor SITUAȚIA PRIVIND RELEVANȚA ȘI DISPONIBILITATEA INDICATORILOR ODD Procesul de cartografiere a indicatorilor globali a avut drept scop evaluarea iniţială a relevanţei fiecărui indicator, după care determinarea tipologiei acestora. Din total indicatori globali, 70 indicatori au fost determinaţi ca fiind irelevanţi și respectiv 171 indicatori relevanţi pentru Republica Moldova. Conform tipologiei indicatorului, 152 indicatori din cei relevanţi sunt cantitativi, 6
8 din care 8 se regăsesc în mai multe ținte, iar 19 sunt indicatori calitativi (2 indicatori dublați), convenţional definiţi ca indicatori narativi. 144 unici 152 globali (cantitativi) 8 dublați 171 relevanți unici 70 irelevanți 19 narativi (calitativi) 2 dublați Figura 1. Relevanţa indicatorilor globali Evaluarea disponibilităţii indicatorilor globali s-a axat doar pe indicatorii relevanţi unici, cu excepţia celor dublaţi care se regăsesc nu doar într-o singură ţintă. Din 144 indicatori globali relevanţi, 65 (45%) sunt disponibili, 16 (11%) indicatori sunt disponibili parţial, iar 63 (44%) indicatori sunt lipsă. În cazul indicatorilor narativi 15 indicatori sunt lipsă și doar 2 indicatori pot fi raportaţi integral. Prin urmare, Republica Moldova la moment va putea raporta integral pentru comparabilitate globală și regională 65 indicatorii ODD, iar 16 vor fi raportaţi fără dezagregările specificate în indicatori. Naţionalizarea ţintelor ODD s-a rezultat și în modificarea unor indicatori globali consideraţi relevanţi pentru Republica Moldova. Din 144 indicatori globali cantitativi au fost preluaţi fără nici o schimbare 103 indicatori. Indicatorii globali care au fost ajustaţi (8 indicatori), în lista națională a indicatorilor au fost supliniţi cu 2 indicatori adiţionali. În cazul indicatorilor pentru care nu a fost posibilă identificarea unui indicator naţional echivalent cu cel global sau, în procesul de consultare au fost stabiliţi indicatori proxy în număr de 26. Cei mai mulţi indicatori au rezultat din indicatorii globali care conţineau în definiţie mai mulţi indicatori sau pentru care sunt enumerate mai multe criterii de prezentare a indicatorului. Din 13 indicatori globali prin divizare au fost definiţi 33 indicatori. În final, 144 indicatori globali s-au transpus în agen naţională în 172 indicatori ODD. 144 globali unici 103 globali 103 globali 8 global 10 global 13 global divizat 33 global divizat 20 global proxy 26 global proxy 172 indicatori globali naționalizați Figura 2. Statutul indicatorilor globali Lista indicatorilor ODD naţionali în final este formată din 226 indicatori, din care 172 indicatori globali naţonalizaţi, 17 indicatori narativi, iar 37 indicatori au fost adițional identificaţi drept necesari pentru procesul de evaluare și monitorizare a ţintelor naţionalizate. 7
9 172 globali naționalizați 17 narativi 37 adițional identificați 226 indicatori de raportat Cei mai mulţi indicatori pentru raportarea progresului de implementare a ODD au fost stabiliţi pentru ODD16 și ODD3, după care urmează ODD 4, 8, 5 și 1. Din total 226 indicatori naţionali, 113 (50%) sunt disponibili integral, 11 (5%) - parţial, iar 102 (45%) indicatori sunt lipsă. Cel mai mare grad de disponibiltate a indicatorilor este pentru țintele din cadrul ODD 3, 4, 9, 10 și 12 (vezi Anexa 2). Pentru celelalte obiective circa jumătate din indicatori sunt lipsă, fapt ce impune anumite limite în raportarea ODD. Tabelul 1. Disponibilitatea indicatorilor naţionali ODD Total Disponibil Parţial Lipsă ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD ODD Total Disponibil Parțial Lipsă Indicatori sensibili la dimensiunea de gen Localizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă presupune stabilirea unor ţinte care vor asigura nu doar avansarea dezvoltării durabile, r și a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă (no one left behind), astfel încît fiecare cetăţean să beneficieze în egală măsură de dezvoltarea socio - economică a ţării. În acest sens, un criteriu important în elaborarea indicatorilor globali este disponibilitatea indicatorilor nu doar la nivel de ţară, r și pentru anumite categorii de populaţie, în special grupurile vulnerabile. Întru asigurarea principiului de universalitate a agendei globale și a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă, indicatorii urmează să fie dezagregați, unde este relevant, după anumite criterii în funcție de specificul țintelor ODD, pe sexe, vîrste, apartenență etnică, statut de migrant, dezabilitate, medii de reședință, și alte caracteristici, conform Principiilor Funmentale ale Statisticii Oficiale 4. 8
10 ODD5 este obiectivul care abordează direct problema asigurării egalităţi de gen și împuternicirea femeilor și fetelor. Însă, aceasta nu exclude regăsirea dimensiunii de gen și în alte obiective, care fac referinţe la anumite ţinte care direct sau indirect vizează situaţia femeilor. Astfel, indicatorii sensibili la dimensiunea de gen se regăsesc în 8 Obiective de Dezvoltare Durabilă și 32 ținte naționalizate. În general, indicatorii statistici sensibili la dimensiunea de gen pot fi grupaţi în 2 categorii majore: i) indicatori care expres menţionează dezagregarea pe sexe și ii) indicatori care reflectă anumite inechităţi cu care se confruntă femeile și fetele. Adițional există și indicatori de ordin calitativ, care relevă existența anumitor strategii și politici privind asigurarea echității între femei și bărbați. La nivel global au fost agreați 53 indicatori sensibili la dimensiunea de gen, din care doar 45 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova în procesul de naționalizare. Din indicatorii relevanți, 42 sunt de ordin cantitativ, iar 3 sunt narativi. Ca și în cazul celorlalți indicatori ODD în procesul de naționalizare indicatorii globali sensibili la dimensiunea de gen nu au fost preluați integral, fie au fost ajustați sau transpuși în indicatori proxy. Astfel, per ansamblu, setul naţional de indicatori ODD cuprinde 57 indicatori sensibili la dimensiunea de gen, din care 30 au fost preluaţi din setul global de indicatori fără nici o modificare, iar restul fie că au fost ajustaţi sau divizaţi în mai mulţi indicatori unici (vezi Anexa 1). Adițional celor globali au fost identificați și 7 indicatori naţionali, care vor fi utilizați pentru raportarea națională a ODD-lor. Cei mai mulţi indicatori care reflectă aspectul dimensiunii de gen se referă la ODD4, ODD5 și ODD16. Menţionăm, că în ultimii ani au fost depuse eforturi majore pentru îmbunătăţirea disponibilităţii telor dezagregate pe sexe, respectiv majoritatea indicatorilor sunt disponibili și doar pentru 24 indicatori urmează să fie identificate resurse adiționale pentru producerea acestora (Figura 3). Numărul indicatorilor lipsă diferă de la 1 indicator pentru ODD8 și 11, pînă la 5-6 indicatori în cazul ODD-lor 5 și 16. ODD1 3 disponibili 3 lipsă ODD16 ODD1 6 ind. ODD3 ODD3 6 disponibili 2 lipsă 11 ind. 8 ind. ODD4 6 disponibili 4 lipsă ODD11 1 ind. Total indicatori 57 ODD4 10 ind. ODD5 ODD8 7 disponibili 5 disponibili 5 lipsă 1 lipsă ODD10 3 ind. ODD8 6 ind. ODD5 12 ind. ODD10 ODD11 1 disponibili 0 disponibili 2 lipsă 1 lipsă ODD16 5 disponibili 6 lipsă Figura 3. Indicatori sensibili la dimensiunea de gen din cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă naţionalizate 9
11 Instituţii implicate în producerea indicatorilor ODD Asigurarea producerii indicatorilor ODD naţionali este o provocare nu doar pentru Biroul Naţional de Statistică, r și pentru alţi producători și deţinători de te statistice. În comparaţie cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, indicatorii ODD cuprind și indicatori calitativi, care au drept scop estimarea gradului de implementare a unor iniţiative legislative și ratificarea anumitor convenţii internaţionale. Pe de altă parte, mulţi indicatori nu fac parte din statistica oficială și au drept sursă primară de te anumite instituţii din cadrul APC care deţin te administrative, precum și informaţia din cadrul ONG-uri. În cadrul procesului de naţionalizare a indicatorilor și identificare a unor indicatori proxy sau naţionali, în calitate de sursă de te au fost identificate și instituţiile internaţionale, cum ar fi Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiei etc. Din total indicatorii naţionali ODD, cea mai parte sunt în responsabilitatea Biroului Naţional de Statistică, după care urmează Centrul Naţional de Management în Sănătate, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Afacerilor Interne, Mediului, Finanţelor etc. (vezi Figura 4). Menţionăm că instituţiile cărora le revine cel mai mare număr de indicatori ODD fac parte din sistemul statistic naţional, fapt ce va permite asigurarea unei continuităţi în producerea indicatorilor, în condiţiile în care BNS își va fortifica poziţia de coordonator al acestui sistem și va contribui la implementarea Principiilor Funmentale ale Statisticii Oficiale și de către alţi producători de statistici oficiale BNS CNMS CNSP MAI MF MM BNM 7 Moldsilva Alte ministere 7 Instituții publice Alte Figura 4. Principalele instituţii responsabile de indicatorii naţionali ODD În cazul indicatorilor ODD naţionalizaţi care la moment sunt lipsă, se păstrează aceeași ierarhie a instituţiilor responsabile de producerea indicatorilor, în top fiind BNS și alte ministere și agenţii guvernamentale. Din cadrul ministerelor cei mai mulţi indicatori lipsă revin ui Mediului, Educaţiei, Muncii, Protecţiei Sociale și Familie, Justiţiei (vezi Anexa 2). Acest fapt trebuie considerat la etapa de elaborare a foii de parcurs pentru asigurarea disponibilităţii indicatorilor naţionalizaţi a ODD, precum și a mecanismului naţional de raportare a ţintelor ODD. În continuare este prezentată situația privind indicatorii pentru fiecare obiectiv, care este statutul indicatorilor globali și cîți din aceștia au fost propuși pentru lista națională a cadrului de raportare a țintelor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. De asemenea pentru indicatorii lipsă au fost identificate activitățile majore pentru asigurare disponibilității acestor indicatori: i) lipsa metodologiei/metatelor pentru calcularea indicatorului, ii) lipsa sursei primare de colectare a telor și iii) lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei de calcul a indicatorului. 10
12 ODD 1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context La nivel global pentru evaluarea obiectivului 1 au fost stabiliți 12 indicatori, din care 11 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Din indicatorii relevanți, 10 indicatori sunt globali (cantitativi), iar 1 indicator este narativ (ind Ponderea acțiunilor realizate din cadrul strategic național privind reducerea pericolelor aferente dezastrelor). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 5 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 5. Naționalizarea indicatorilor ODD 1 Pentru monitorizarea țintelor din ODD1 au fost identificați 15 indicatori, din care 7 indicatori sunt disponibili, iar pentru 8 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea sursei primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: 1.2.2, 1.3.2, 1.4.1, 1a.1 b) Lipsa sursei primare de colectare a telor: 1.5.1, c) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: 1.4.2, Indicatori ODD 1 naționali 15 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy Narativ divizat Disponibil Lipsă 11
13 ODD 2: Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei și promovarea unei agriculturi durabile La nivel global pentru evaluarea obiectivului 2 au fost stabiliți 14 indicatori, din care 6 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 3 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 6. Naționalizarea indicatorilor ODD 2 Pentru monitorizarea țintelor din ODD2 au fost identificați 8 indicatori, din care 4 indicatori sunt disponibili, iar pentru 4 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: , , 2.b.2 Indicatori ODD 2 naționali 8 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy divizat Național Disponibil Lipsă 12
14 ODD 3: Asigurarea unei vieţi sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă La nivel global pentru evaluarea obiectivului 3 au fost stabiliți 26 indicatori, din care 22 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 18 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 7. Naționalizarea indicatorilor ODD 3 Pentru monitorizarea țintelor din ODD3 au fost identificați 30 indicatori, din care 20 indicatori sunt disponibili, 2 indicatori sunt parțial disponibili, iar pentru 8 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: 3.9.1, 3.9.2, b) Lipsa sursei primare de colectare a telor: 3.7.1, 3a.1 c) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: 3.5.1, 3.8.1, 3b.1 Indicatori ODD 3 naționali 30 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy Național Disponibil Parțial Lipsă 13
15 ODD 4: Garantarea unei educaţii de calitate și promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi La nivel global pentru evaluarea obiectivului 4 au fost stabiliți 11 indicatori, din care 9 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Din indicatorii relevanți, 8 indicatori sunt valorici, iar 1 indicator este narativ (ind Existența în curricula școlară a următoarelor module: i) dezvoltarea durabilă, ii) drepturile omului, iii) egalitate de gen, iv) educația sexuală). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 5 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 8. Naționalizarea indicatorilor ODD 4 Pentru monitorizarea țintelor din ODD4 au fost identificați 20 indicatori, din care 12 indicatori sunt disponibili, 3 indicatori sunt parțial disponibili, iar pentru 5 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa sursei primare de colectare a telor: 4.4.1, 4a.1.4 b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: 4.4.2, 4.7.1, 4a.1.3 Indicatori ODD 4 naționali 20 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy divizat Narativ Național Disponibil Parțial Lipsă 14
16 ODD 5: Realizarea egalităţii de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor La nivel global pentru evaluarea obiectivului 5 au fost stabiliți 14 indicatori, din care 10 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Din indicatorii relevanți, 8 indicatori sunt valorici, iar 2 indicatori sunt narativi (ind Acţiuni privind implementarea convenției CEDAW; Numărul documentelor de politici care garantează accesul egal și echitabil femeilor și bărbaților de vârsta de 15 ani și mai mult la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, informații și educație in domeniul sănătății sexuale și reproductive). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 7 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 9. Naționalizarea indicatorilor ODD 5 Pentru monitorizarea țintelor din ODD5 au fost identificați 16 indicatori, din care 8 indicatori sunt disponibili, iar pentru 8 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: 5.1.1, b) Lipsa sursei primare de colectare a telor: 5.3.1, 5.4.2, 5b.1, c) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: 5.1.2, 5.4.4, Indicatori ODD 5 naționali Disponibilitatea indicatorilor ODD Narativ divizat Național Disponibil Lipsă 15
17 ODD 6: Asigurarea disponibilităţii și managementului durabil al apei și sanitaţie pentru toţi La nivel global pentru evaluarea obiectivului 6 au fost stabiliți 11 indicatori, din care 10 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Din indicatorii relevanți, 9 indicatori sunt valorici, iar 1 indicator este narativ (ind Gradul de implementare a acțiunilor privind managementul resurselor de apă). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 7 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 10. Naționalizarea indicatorilor ODD 6 Pentru monitorizarea țintelor din ODD5 au fost identificați 12 indicatori, din care 5 indicatori sunt disponibili, iar pentru 7 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa sursei primare de colectare a telor: b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: 6.3.2, 6.3.3, 6.5.1, 6.5.2, 6.6.1, 6.b.1 Indicatori ODD 6 naționali 12 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy divizat Narativ Național Disponibil Lipsă 16
18 ODD 7: Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern La nivel global pentru evaluarea obiectivului 11 au fost stabiliți 6 indicatori, din care 5 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 4 indicatori globali, iar indicatorul global 7.b.1 a fost divizat in 2 indicatori: 7.b.1.1 Volumul investițiilor în sectorul eficiență energetică raportat la PIB; 7.b.1.2 Volumul investițiilor străine directe în dezvoltarea durabilă a infrastructurii și tehnologiilor. Figura 11. Naționalizarea indicatorilor ODD 7 Pentru monitorizarea țintelor din ODD7 au fost identificați 6 indicatori, din care 3 indicatori sunt disponibili, iar pentru 3 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: 7.b.1,1, 7.b.1.2 b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: Indicatori ODD 7 naționali 6 Disponibilitatea indicatorilor ODD divizat Disponibil Lipsă 17
19 ODD 8: Promovarea unei creșteri economice susţinute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forţei de muncă și a unei munci decente pentru toţi La nivel global pentru evaluarea obiectivului 8 au fost stabiliți 17 indicatori, din care 15 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 11 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 12. Naționalizarea indicatorilor ODD 8 Pentru monitorizarea țintelor din ODD 8 au fost identificați 17 indicatori, din care 7 indicatori sunt disponibili, 3 indicatori sunt parțial disponibili, iar pentru 7 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: 8.4.1, 8.4.2, 8.9.2, , 8.b.1 b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: 8.9.1, Indicatori ODD 8 naționali 17 Disponibilitatea indicatorilor ODD divizat proxy Național Disponibil Parțial Lipsă 18
20 ODD 9: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovaţiei La nivel global pentru evaluarea obiectivului 9 au fost stabiliți 12 indicatori, din care 11 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 9 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 13. Naționalizarea indicatorilor ODD 9 Pentru monitorizarea țintelor din ODD9 au fost identificați 15 indicatori, din care 10 indicatori sunt disponibili, iar pentru 5 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: , 9.b.1 b) Lipsa sursei primare de colectare a telor: 9.c.1 c) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: 9.1.1, Indicatori ODD 9 naționali 15 Disponibilitatea indicatorilor ODD divizat Național Disponibil Lipsă 19
21 ODD 10: Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor și de la o ţară la alta La nivel global pentru evaluarea obiectivului 10 au fost stabiliți 11 indicatori, din care 6 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Din indicatorii relevanți, 5 indicatori sunt valorici, iar indicatorul narativ a fost împărțit în doi indicatori narativi: Numărul acordurilor bilaterale în domeniul angajării în câmpul muncii peste hotare; Numărul acordurilor bilaterale în domeniul securității sociale. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 5 indicatori globali. Figura 14. Naționalizarea indicatorilor ODD 10 Pentru monitorizarea țintelor din ODD10 au fost identificați 8 indicatori, din care 5 indicatori sunt disponibili, iar pentru 3 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: , , Indicatori ODD 10 naționali 8 Disponibilitatea indicatorilor ODD Narativ Național Disponibil Lipsă 20
22 ODD 11: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliențe și durabile La nivel global pentru evaluarea obiectivului 11 au fost stabiliți 15 indicatori, din care 12 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Din indicatorii relevanți, 11 indicatori sunt valorici, iar 1 indicator este narativ care se repetă la indicatorul (ind. 11.b.2 Ponderea acțiunilor realizate din cadrul strategic național privind reducerea pericolelor aferente dezastrelor). E necesar de menționat că din cei 11 indicatori valorici relevanți 2 indicatori se repetă: Numărul de persoane care au suferit în urma dezastrelor naturale la persoane și Valoarea pierderilor economice în urma dezastrelor naturale raportate la PIB. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 4 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 15. Naționalizarea indicatorilor ODD 11 Pentru monitorizarea țintelor din ODD11 au fost identificați 14 indicatori, din care 7 indicatori sunt disponibili, iar pentru 7 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: b) Lipsa sursei primare de colectare a telor: , c) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: , , , 11.a.1 Indicatori ODD 11 naționali 14 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy Național Disponibil Lipsă 21
23 ODD 12: Asigurarea unor tipare de consum și producţie durabile La nivel global pentru evaluarea obiectivului 12 au fost stabiliți 13 indicatori, din care 3 indicatori ( Valoarea resurselor naturale raportate la PIB, inclusiv pe o persoană; Valoarea consumului de resurse naturale raportate la PIB, inclusiv pe o persoană; Existența în curricula școlară a următoarelor module: i) dezvoltarea durabilă, ii) drepturile omului, iii) egalitate de gen, iv) educația sexuală) se repetă. Din 10 indicatori rămași 5 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova, dintre care 3 indicatori sunt valorici, iar 2 indicatori sunt narativi ( Numărul de acorduri/angajamente internaționale semnate de RM privind substanțele chimice periculoase și deșeuri; Acțiuni privind asigurarea de achiziții publice ecologice). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 2 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 16. Naționalizarea indicatorilor ODD 12 Pentru monitorizarea țintelor din ODD16 au fost identificați 7 indicatori, din care 4 indicatori sunt disponibili, iar pentru 3 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa sursei primare de colectare a telor: b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: , Indicatori ODD 12 naționali 7 Disponibilitatea indicatorilor ODD Narativ Național Disponibil Lipsă 22
24 ODD 13: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor La nivel global pentru evaluarea obiectivului 13 au fost stabiliți 7 indicatori, din care 2 indicatori se repetă: Ponderea acțiunilor realizate din cadrul strategic național privind reducerea pericolelor aferente dezastrelor; Numărul de persoane care au suferit în urma dezastrelor naturale la persoane. Din 5 indicatori incluși în setul de indicatori naționali, 3 indicatori narativi au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova ( Numărul documentelor de politici în care au fost integrate aspecte de aptare la schimbări climatice; Acțiuni privind integrarea în curricula preuniversitară a efectelor schimbării de climă; Acțiuni privind implementarea cadrului strategic național privind schimbările climatice). La moment ind și sunt lipsă și urmează sa fie identificată molitatea de raportare pentru acest tip de indicatori. Figura 17. Naționalizarea indicatorilor ODD 13 23
25 ODD 14: Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă La nivel global pentru evaluarea obiectivului 14 au fost stabiliți 10 indicatori, din care 2 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național au fost stabiliți 2 indicatori proxy pentru raportare, din care indicatorul Numărul contravențiilor înregistrate privind pescuitul ilegal este disponibil, iar indicatorul Indicii chimici privind eutrofizarea apelor de suprafață este lipsă și pentru producerea acestui indicator este nevoie de a identifica sursa de te, r și metodologia de calcul. Figura 18. Naționalizarea indicatorilor ODD 14 24
26 ODD 15: Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate La nivel global pentru evaluarea obiectivului 15 au fost stabiliți 14 indicatori, din care indicatorul 15.c.1 Cota parte a animalelor sălbatice care constituie obiect al braconajului sau comercializării ilegale în total animale sălbatice se repetă. Din 13 indicatori rămași 8 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova, dintre care 6 indicatori sunt valorici, iar 2 indicatori sunt narativi ( Acte normative și măsuri privind prevenirea și reducerea apariției speciilor invazive pentru a controla și eradica speciile prioritare; Gradul de implementare a acțiunilor din cadrul Planului Strategiei privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii ). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 4 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 19. Naționalizarea indicatorilor ODD 15 Pentru monitorizarea țintelor din ODD15 au fost identificați 10 indicatori, din care 5 indicatori sunt disponibili, iar pentru 5 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa sursei primare de colectare a telor: , b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: , , Indicatori ODD 15 naționali 10 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy Narativ Disponibil Lipsă 25
27 ODD 16: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi și crearea unor instituţii eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurileă La nivel global pentru evaluarea obiectivului 16 au fost stabiliți 23 indicatori, din care indicatorul 16.b.1 Ponderea populației care a fost discriminata în ultimele 12 luni se repetă. Din 22 indicatori rămași 20 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova, dintre care 19 indicatori sunt valorici, iar un indicator este narativ ( Acțiuni privind respectarea Legii cu referire la accesul la informație). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 16 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 20. Naționalizarea indicatorilor ODD 16 Pentru monitorizarea țintelor din ODD16 au fost identificați 32 indicatori, din care 11 indicatori sunt disponibili, 3 indicatori sunt parțial disponibili, iar pentru 19 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa sursei primare de colectare a telor: , , , b) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: , , , , , , , , , , , , , , Indicatori ODD 16 naționali 32 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy Narativ divizat Național Disponibil Parțial Lipsă 26
28 ODD 17: Consolirea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă La nivel global pentru evaluarea obiectivului 17 au fost stabiliți 25 indicatori, din care 9 au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Din indicatorii relevanți, 6 indicatori sunt valorici, iar 3 indicatori sunt narativi ( Gradul de implementare a Strategiei de dezvoltare a societății civile; Disponibilitatea legislației naționale în domeniul statisticii conform Principiilor Funmentale ale Statisticii Oficiale; Gradul de implementare a Programului Anual de Lucrări Statistice). În procesul de naționalizare și ajustare la contextul național intacți au fost acceptați 4 indicatori globali, ceilalți fiind ajustați sau modificați, prin identificarea unor indicatori proxy. Figura 21. Naționalizarea indicatorilor ODD 17 Pentru monitorizarea țintelor din ODD17 au fost identificați 10 indicatori, din care 4 indicatori sunt disponibili, iar pentru 6 indicatori lipsă urmează a fi identificate acțiuni de producere a acestora. Astfel, pentru indicatorii lipsă este necesară elaborarea metodologiei de calcul sau /și identificarea surse primare de colectare a telor: a) Lipsa metodologiei: , , b) Lipsa sursei primare de colectare a telor: c) Lipsa sursei primare de colectare a telor și a metodologiei: , Indicatori ODD 17 naționali 10 Disponibilitatea indicatorilor ODD proxy divizat Narativ Disponibil Lipsă 27
29 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Procesul de naționalizare a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă este corelat cu etapele de naționalizare nemijlocită a țintelor. Este cunoscut faptul că ODD vor avea un impact major asupra necesarului de te pentru raportarea la nivel global, regional și național. Un alt aspect important este faptul că nu toți indicatorii sunt relevanți la nivel regional și național. Din aceste considerente nu există o viziune clară cu referire la indicatorii globali irelevanți pentru o anumită regiune sau țară. Mecanismul de raportare la nivel global și regional este în proces de discuție între oficiile naționale de statistică și agenții internaționale responsabile pentru anumite ținte și indicatori. Naționalizarea indicatorilor ODD a fost inițiată prin identificarea indicatorilor globali relevanți contextului național și discutarea acestora cu toate părțile interesate, după care a urmat etapa de formulare a indicatorilor naționali adiționali. Menționăm că indicatorii adiționali vor fi utilizați doar în cadrul raportărilor naționale și au drept scop asigurarea cadrului informațional necesar pentru monitorizarea și evaluarea țintelor naționalizate. Din total indicatori globali ODD, 152 indicatori cantitativi și 19 calitativi (narativi) au fost considerați relevanți pentru Republica Moldova. Evaluarea disponibilității indicatorilor ODD a fost efectuată doar pentru indicatorii relevanți, respectiv raportul nu conține informație privind 70 indicatori globali identificați ca fiind irelevanți. La moment Republica Moldova, din 152 indicatori globali (cantitativi) relevanți va putea raporta integral pentru comparabilitate globală și regională doar 65 indicatorii, iar 16 vor fi raportaţi fără dezagregările specificate în indicatori. În cazul celor 19 indicatori narativi sunt disponibili doar 2 indicatori. Indicatorii globali ODD naționalizați au fost supliniți cu indicatori naționali, astfel încît lista finală ODD de raportat este formată din 226 indicatori, din care 50 la sută sunt disponibili. O provocare majoră în naționalizarea indicatorilor este faptul că pentru 88 indicatori globali nu este disponibilă metodologia de calcul și din aceste considerente unii indicatorii au fost stabiliți ca fiind lipsă sau în unele cazuri s-a recurs la identificarea indicatorilor proxy, reieșind din contextul general al țintei și indicatorului. Pe de altă parte, există indicatori complecși care de fapt sunt formați din mai mulți indicatori sau fac referință la diferite unități de măsură, respectiv în aceste cazuri pentru asigurarea unei raportări continuu la nivel național, indicatorul a fost divizat în indicatorii separați. Principalele provocări în cartografierea indicatorilor globali și naționalizarea acestora se referă la existența unei metodologii solide, sfera de acoperire a telor, accesibilitatea și acuratețea informației primare. Astfel, provocările cheie identificate în procesul de naționalizare a indicatorilor ODD sunt: a) Accesibilitatea redusă a telor. Datele prezentate de către agențiile naționale (BNS sau ministerele relevante) în general pot fi accesate prin intermediul a diferitor produse de diseminare. În același timp, unele te nu sunt disponibile din motiv că nu există evidență primară sau tele sunt disponibile doar pentru anumite perioade de timp, fapt ce nu asigură continuitatea și limitează posibilitatea stabilirii unor ținte de realizat. b) Calitatea telor. Succesul monitorizării țintelor depinde de accesibilitatea telor oportune la anumite perioade de timp, coerente și cu un anumit grad de acuratețe. Indicatorii ODD, în special cei care sunt produși de instituțiile care nu sunt producători de statistici oficiale au de suferit mult din cauza lipsei unor te de calitate, fie că sunt colectate prin metode necorespunzătoare sau nu există un sistem de asigurare a calității procesului de colectare a telor. 28
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Estimări ale dimensiunii abandonului şcolar şi ale factorilor de influenţă 1
Estimări ale dimensiunii abandonului şcolar şi ale factorilor de influenţă 1 Prof. univ. dr. Tudorel ANDREI Conf. univ. dr. Alina PROFIROIU Prof. univ. dr. Andreea Iluzia IACOB Asistent univ. drd. Bogdan-Vasile
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Principiul Inductiei Matematice.
Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei
Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară
- General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16 Prezetare în București 15/04/16
1 ΕΝΗΜΕΡΩΣΗ ΚΑΙ ΔΙΑΒΟΥΛΕΥΣΗ ΣΤΑ ΕΥΡΩΠΑΙΚΑ ΣΥΜΒΟΥΛΙΑ ΕΡΓΑΖΟΜΕΝΩΝ (ΕΣΕ) KAI Η ΚΟΙΝΟΤΙΚΗ ΟΔΗΓΙΑ 2009/38 INFORMAREA ȘI CONSULTAREA ÎN CADRUL COMITETELOR EUROPENE DE ÎNTREPRINDERE (CEI) ȘI DIRECTICA COMUNITARĂ
Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16. Prezetare în București 15/04/16
ΕΝΗΜΕΡΩΣΗ ΚΑΙ ΔΙΑΒΟΥΛΕΥΣΗ ΣΤΑ ΕΥΡΩΠΑΙΚΑ ΣΥΜΒΟΥΛΙΑ ΕΡΓΑΖΟΜΕΝΩΝ (ΕΣΕ) KAI Η ΚΟΙΝΟΤΙΚΗ ΟΔΗΓΙΑ 2009/38 INFORMAREA ȘI CONSULTAREA ÎN CADRUL COMITETELOR EUROPENE DE ÎNTREPRINDERE (CEI) ȘI DIRECTICA COMUNITARĂ
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7
Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Modul de calcul al prețului polițelor RCA
Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Sistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa
Sistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa Anexa 6.1.1A - elemente biologice: fitoplancton Rauri INDICATORI / INDICI PROPUSI INITIAL Pentru
Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
METODOLOGIA formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere
PROIECT METODOLOGIA formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Metodologia formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere (în continuare Metodologie) are
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45
Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 4 RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim
Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT
Cursul 6 Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Tabele de incidenţă - exemplu O modalitate de a aprecia legătura dintre doi factori (tendinţa de interdependenţă,
Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
ΕΛΛΗΝΙΚA Σύστημα θυροτηλεφώνου με βίντεο
Întreţinere: Curăţaţi produsul doar cu o cârpă uscată. Nu folosiţi solvenţi sau agenţi de curăţare abrazivi. Garanţie: Orice schimbări şi/sau modificări ale produsului vor anula garanţia. Nu putem accepta
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4
FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.
3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ
ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ 2004 Επιτροπή Αναφορών 2009 25.11.2008 ΑΝΑΚΟΙΝΩΣΗ ΠΡΟΣ ΤΑ ΜΕΛΗ Θέμα: Αναφορά 0452/2007, του κ. Florin Alexandru, ρουμανικής ιθαγένειας, σχετικά με διακριτική μεταχείριση έναντι μικρομεσαίων