Capitolul 7. Condensatoare
|
|
- Θεόκλεια Αγγελοπούλου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 7 aametii coesatoaelo aitolul 7 oesatoae oesatoaele sut elemete e cicuit caacteizate i caacitate oesatoaele se ot clasifica - i uct e veee al osibilităţii e moificae a caacităţii î coesatoae fixe şi v aiabile Legea e vaiaţie a caacităţii coesatoaelo vaiabile î fucţie e elasaea ughiulaă a uei amătui faţă e cealaltă amatuă oate fi liiaă ătatică - etu ealizaea cicuitelo acoate sau exoeţială - etu aaate e măsuae Di uct e veee fucţioal coesatoaele se ot clasifica î: eoalizate şi olaizate sau electolitice elo olaizate - e caacitate iicată li se alică o tesiue cotiuă a căei valoae este sueioaă valoii maxime a tesi uii alteative suause este tesiuea cotiuă aacitatea omială a coesatoaelo fixe este omalizată sau staaizată etu valoi ifeioae valoii e F Valoaea caacităţii uui coesato olaizat utiliz at etu filtaea uo tesiui vaiabile culaea sau eculaea uo cicuite electoice oate fi ifeită e valoaea îscisă î cla e coesato cu -0% 50% îtucât scoul umait i itouceea coesatoului î c icuit u este afectat e ceşteea valoii caacităţii I cicuite a cao comotae este ifluetată e valoaea caacităţii se utilizeaza coesatoaele eolaizate cu toleaţe âă la valoaea : t % Tesiuea omială U cotiuă sau alteativă îscisă e coesato este tesiuea maxima cae oate fi alicată coesatoului făă iscul stăugeii ielecticului ite amătui ezisteţa e izolaţie a coesatoaelo este foate mae ati gâ valoi e sute e Mohm - etu coesatoae eolaizate ceea ce esuue cueţi e coucţie şi ieei i coucţie extem e euse Tageta ughiului e ieei u scae sub valoaea: tg 0 4 chia şi etu coesatoae eolaizate e foate buţ calitate şi eezită o limitae a efomaţelo uui coesato cu ielectic soli (sau lichi) î cae aa ieei i olaizae î comaaţie cu u coesato cu ielectic gazos î cae ieeile i olaizae sut esemificative Itevalul temeatuilo e fucţioae este cuis îte sau Iflueţa factoilo extei a mai ales îmbătâiea ielecticului couce la moific aea caacităţii şi efomaţelo coesatoului etu obţieea uo caacităţi secifice iicate : / V ue V este volumul coesatoului se utilizează mateiale cu igiităţi ielectice şi emitivităţi iicate sub fomă e statui cu gosimi micometice 7 chema echivaletă şi comotaea cu fecveţa [ăt] I fig 7 sut eezetate schemele echivalete ale uui coesato eolaizat ezisteţa temialelo şi amătuilo s -a otat cu ia ezisteţa e ieei î îvelişul e otecţie al coesatoului cu ieeile î ielecticul ite amătui sut cuise î schema echivaletă cae coţie ezisteţa coesuzătoae e i eei : tg 7
2 Fig 7 chema echivaletă comletă (a) şi simlificată (b; c) a uui coesato eolaizat Iuctivitatea aazită L este atoată coexiuilo cât şi fomei costuctive a amătuilo Ite comoetele schemelo echivalete seie (fig 7b) şi aalel (fig 7c) există elaţiile : si (7) (7) cos i umae caacitatea schemei echivalete seie este sueioaă valoii caacităţii schemei echivalete aalel iegalitate cae este cu atât mai ouţată cu cât tageta ughiului e ieei tg ae valoae mai iicată Notăm tageta ughiului e ieei î mateialul e otecţie al coesatoului sau atoată ezisteţei cu : tg (73) Q osieâ ieeile atât î ielecticul ite amătui cât şi î îvelişul e otecţie al coesatoului tageta ughiului e ieei este: tg (74) e ue ezisteţa echivaletă e ieei se obţie i exesia: tg e (75) u elaţia (76) elaţia (75) obţie foma : tg tg tg tg (76) aacitatea ite ouile a si b ale schemei echivalete cae eezită caacitatea echivaletă seie a coesatoului cofom elaţiei (7) este : tg tg (77) ab Tageta ughiului e ieei î ezisteţa este : tg (78) Q Imeaţa schemei echivalete i fig7a ae exesia : 73
3 Z jl (79) / tg j Utilizâ elaţiile (74) (79) î elaţia (70) aceasta evie : tg tg tg Z j (70) Di elaţia (70) ezultă comoetele schemei echivalete seie(fig 7b): tg (7) / (7) ue : tg tg tg tg ia L eezită ulsaţia e ezoaţă a coesatoului e costată că: aacitatea seie ceşte cu ceşteea fecveţei (fig7a) ia i exesia tagetei ughiului e ieei : tg tg (73) ezultă că ieeile î ezisteţele şi au oee cescută la fecveţe joase esectiv îalte î tim ce la fecveţe meii ieeile î ielectic sut eoeete (fig 7b) Fig 7 Deeeţele e fecveţă ale caacităţii seie (a) şi tagetei ughiului e ieei (b) etu u coesato eolaizat La coesatoaele electolitice o amatuă este metalul e cae se fomează oxiul ielectic ia cealaltă amătuă este costituită it-u electolit lichi (sau soli) î cotact cu o folie metalică Electolitul oate lisi amătua fii eusă iect e statul e oxi etu maiea suefeţei efective (sau echivalete) suafaţa metalului e cae se fomează oxiul este aseizată 74
4 Fig 73 chema echivaletă comletă (a) şi simlificată (b) a coesatoului electolitic olaizat Î schema echivaletă a coesatoului electolitic eezetată î fig 73a sut icluse : ezisteţa ele ctolitului e guuile ( e e ); ( ec ec ) cae eeezita cotactul ielectic - electolit esectiv electolit cato ecum şi caacitatea ac îte ao şi cato chema simlificată este eezetată î fig 73b 73 Tiui e coesatoae Di uct e veee costuctiv coesatoaele eolaizate sut e ti laa - moostat sau multistat (fig75a) sau e ti axial ciliic sa u bobiat (fig 75b) oesatoaele electolitice se ealizeaza fecvet î vaiata a oua Iuctivitatea aazită a coesatoaelo moostat sau multistat este extem e eusă ia iuctivitatea coesatoaelo bobiate se micşoeaza substaţi al i bobiaea foliilo ielectice cu suafeţe metalizate astfel îcât foma coesatoului să ezulte lată (fig 75c) Ataşaea electozilo se ealizează i esiue (sau temo- esiue) astfel îcât cotactul electic cu suafeţele metalizate sau foliile metalice să fie asiguat Fig 75 oesatoae e ti laa multistat (a) bobiate ciliic (b) şi lat (c) Dielecticii utilizaţi etu ealizaea coesatoaelo eolaizate ot fi: elicule lastice olae sau eolae mateiale ceamice sau mica muscovit 75
5 Dielecticii olai (olietileteeftalat sau olicaboat) oseă emitivităţi iicate emiţâ obţieea uo caacităţi secifice mai ei eolai (olistie) au stabilitate cu temeatua şi fecveţa a emitivităţi scăzute oesatoaele cu elicule lastice se ealizează sub foma bobiată î tim ce coesatoaele ceamice şi cele cu mică se ealizează sub fomă moo sau multistat Î comoziţia mateialului ceamic oate ita titaatul e ba iu cae ezită valoi extem e iicate ale emitivităţii oesatoaele multistat au iuctivităţi aazite extem e euse tesiui omiale şi caacităţi secifice extem e iicate gosimea statuilo ielectice cae ot fi i ioxi e siliciu şi a celo couctoae i cuu fii sub-micoică oesatoaele electolitice utilizeaza ca mateial ielectic oxizi e alumiiu (Al O 3 ) tatal (Ta O 5 ) sau tita (TiO ) cae oseă emitivităţi iicate avâ e asemeea gosimi su bmicoice ceea ce cează osibilitatea obţieii uo caacităţi e valoi mai la imesiui mici ale coesatoului oesatoul cu oxi e alumiiu utilizează ca electolit aciul boic hioxiul e amoiu sau glicoletilea imegată î folii e celuloză Tesiuea omială oate atige valoaea : U =500 V oesatoul cu tatal ae aoul siteizat i ulbee i tatal ia electolitul este o eliculă soliă semicouctoae i bioxi e maga (MO ) Tesiuea omială este mai eusă: U =0 00V ia iuctivitatea aazită este cosieabil mai eusă ecât cea a coesatoaelo cu oxi e alumiiu uus imulsuilo e tesiue oxiul e tatal cistalizează ezistivitatea lui se micşo ează şi coesatoul se oate istuge i îcălzie atoită ieeilo e utee i coucţie 74 Îtebăi Eumeaţi aameti electici a coesatoaelo eolaizate şi ecizaţi coiţiile î cae acestea ot fucţioa; Aalizaţi comotaea cu fecveţa a uui coesato e baza schemei echivalete şi stabiliţi coiţiile î cae acesta oate fucţioa ca şi caacitate; 3 Aătaţi schematic stuctuile ifeitelo tiui e coesatoae; 75 obleme e cosiea u coesato cicula cu amatui lae aalele cu sectiuea =0 cm ielecticul ite amatui ava gosimea g=07mm m E st =5MV/m a se etemie tesiuea maxima U ma x cae oate fi alicata coesatoului si valoile c omoetelo schemei echivalete a coesatoului 76
6 ezolvae: Tesiuea maxima cae oate fi alicata coesatoului ae valoaea: U max =E st g=55kv etu etemiaea iuctivitatii aazite L se alica legea cicuitului magetic etu o cuba ichisa : H l J s e ue ezulta exesia fluxului magetic coesuzato esitatii e cuet J esuusa costata i volomul mateialului ielectic: J J B( ) s 0 g 0 g 0 0 Iuctivitatea aazita ae exesia: 0g 0 L 07 0 H I 4 ezisteta echivaleta e ieei i couctie ae valoaea: g / 8 5M ia caacitatea coesatoului este: c / g 50 F 0 I cuet alteativ aa si ieei i olaizae ia schema echivaleta a coesatoului este mai comlexa U coesato este ealizat i bobiaea a oua folii i hostafa metalizate e ambele fete cu gosimi g=8μm; statul metalizat i evaoae i vi ava gosimea e μm Latimea foliilo este: l=50mm ia iametul exteio al coesatoului este: D=4cm Mateialul ielectic se cacteizeaza i: 4 85 tg 450 la fecveta: f=0khz E st =00MV/m a se calculeze : a) caacitatea coesatoului; b) iuctivitatea aazita i vaiata iuctiva caacteizata i atasaea electozilo oa la cele oua statui metalizate si i vaiata eiuctiva cae esuue metalizai ecalate e cele oua fete ale foliilo cae se scutcicuiteaza la extemitatiile latimii foliilo; c) ieeile e utee activa etu o tesiue egala cu 0% i tesiuea maxima amisa 77
7 78 ezolvae: i bobiaea celo oua folii metalizate se fomeaza oua coesatoae coectate i aalel Lugimea L a celo oua folii etemia suafata amatuilo oesatoul astfel ealizat este echivalet cu u coesato fomat it-o sigua folie cu lugime ubla O sia meie ae lugimea : D l me 4 ia umaul sielo ezultate i bobiaea foliilo este : D 4g Lugimea totala este : D L l 8g ia suafata amatuilo ae exesia : D L l 4g
8 aacitatea coesatoului este : 0 3F g Alicam legea cicuitului magetic etu vaiata iuctiva : H l H l H l H l i it i ext e i Fluxul magetic i suafata este e foma : i B 0 (L g) l ia iuctivitatea aazita ae valoaea : 0 9 L L g H i l etu vaiata eiuctiva legea cicuitului magetic este e foma : H l H l H l H L i it i ext e i Fluxul magetic i suafata este e foma : i 0 ( l g) L ia iuctivitatea aazita ae valoaea : 0 4 L l g 330 H i L aotul iuctivitatilo aazite coesuzatoae celo oua vaiate este : L L etu schema echivaleta aalel a coesatoului sut valabile elatiile: a tg U a U tg Tesiuea limita maxima cae oate fi alicata coesatoului coesue staugeii ielecticului : U max =E st g=800v ieeile active e utee coesuzatoae uei tesiui U=80V sut : a =0543W Desi valoaea tagetei ughiului e ieei este eusa ieeile e utee activa sut elativ mai atoita fecvetei iicate 3a se etemie valoile limita ale uatei imulsului e iesie a uui cicuit moostabil : T=/ stii ca =M t = 5% 50 m 0 / t = 5% m 0 00 / =00F icuitul fuctioeaza it-u meiu cu temeatua θ cuisa i itevalul [ ] ezolvae : t T Toleata uatei imulsului este e foma : h t h t 79
9 80 ue : T h T T h T i umae : t T =t +t =75% oeficietul e vaiatie cu temeatua ae exesia : h h T ia valoaea coeficietului este cuisa ite limitele 50 50m/ Valoaea omiala a uatei imulsului este : T 0 =/=50μs ia valoile limita sut : T T t )[ ( )] 459s mi 0( T T 0 mi 0( tt )[ T ( max 0 Tmax T )] 544s Exesiile uatelo limita ale imulsului s -au etemiat cu valoaea maxima a coeficietului e vaiatie cu temeatua cosiea temeatua omala e fuctioae: θ 0 =0 0 4 a se etemie tiuile coesatoaelo coectate i aalel si sa se calculeze caacitatile lo astfel icat caacitatea echivaleta sa fie 5F ia coeficietul e vaiatie cu temeatua sa fie ul ezolvae : aacitatea echivaleta este : = + oeficietul e vaiatie cu temeatua al caacitatii echivalete ae exesia : h h ue : sut coeficietii e vaiatie cu temeatu a ai coesatoaelo Asamblul celo oua coesatoae este caacteizat i elatiile : = + α + α =0 Di coitia a oua ezulta seme ouse etu α si α olutia oblemei u este uica Ua i solutii costa i alegeea uui coesato cu α =00m/ si a uui coesato cu 33m/ ezulta valoile celo oua caacitati i elatiile : Valoile celo oua coesatoae sut : =6F ; =88F a se stuieze aceeasi oblema i cazul i cae cele oua co esatoae se coecteaza i seie 0
10 5a se aalizeze solicitaea electica a coesatoului cu umatoii aameti: =F U =5V I =005A =mw tgδ=5 0-4 uteea maximă isiată e coesato eie e fecveţă -ca şi tg şi ae valoaea: max U I tg 0 65mW i umae u există limitae î utee ămââ osibilitatea eăşiii tesiuii omiale sau a cuetului omial Fec veţa citică cae elimitează egiuile î cae limitaea este e tesiue sau cuet se etemiă i elaţiile coesuzătoae limităii e tesiue sau cuet cae sut ietice: I c U I U c ezulzâ: f I 6 khz U c 5 etu: f fc Uc U 5V Ic U şi U I tg U tg I ia etu f fc I c =Î=005A Uc I /( ) şi U c Ic tg tg ă se stuieze aceeaşi oblemă etu u asamblu fomat i ouă coesatoae cu aameti ifeiţi coectate î aalel 6ă se aalizeze solicitaea electică a uui coesato cu aameti: =00F U =50V Î=0A =0mW tg =0 - ezolvae: uteea maximă isiată e coesato ae valoaea: max =U Î tg =0W> i umae există osibilitatea eăşiii uteii omiale sau există limitae î utee uă cum există limitae î tesiue şi cuet Î acest caz sut efiite ouă fecceveţe citice cae coesu limitaii î tesiue esectiv î cuet oiţia limităii î tesiue coesue situaţiei î cae la boele coesatoului se alică tesiuea U ia uteea isiată este sau: =U I c tg =U c U tg ezultâ: fc 637Hz U tg ia i coiţia limităii î cuet cae coesue situaţiei î cae cuetul i coesato este Î şi uteea isiată este sau: c c 8
11 I I U ctg I tg c ezultă: I fc tg 637kHz etu cele tei omeii e fecveţă sut valabile elaţiile: f<637hz:u c =U =50V; I c = U ; =U c I c tg = U tg ; f[637hz 637kHz]: = =0mW; U c ; tg Ic ; tg f>637khz: I c =Î=0A; I U c = ; I tg ă se stuieze aceeaşi oblemă etu ouă coesatoae coectate î aalel cae au ua esectiv ouă fecveţe citice 7 a se etemie elatiile e legatua îte comoetele schemelo echivalete aalel si seie ale uui coesato 8
12 ezolvae : Di egalitatea amitatelo celo oua scheme echivalete ezulta: () si cos ia i egalitatea tagetelo ughiuilo e ieei ezulta: a si () tg cos Daca se cosiea comoetele schemelo echivalete seie si aalel ieeete e fecveta elatia () este valabila oa etu fecveta: etu ca elatia () sa fie aevaata etu toate fecvetele tebuie sa amitem eeeta e fecveta a comoetelo Di sistemul e elatii: () si cos si () cos ezulta: (3) si Di sistemul e elatii: (") si cos (") cos si ezulta: (4) cos sau: (5) tg ofom elatiilo (3) si (4) exesia tagetei ughiului e ieei este: 83
13 (6) ue: a tg s si cos sut costatele e tim ale celo oua cicuite echivalete Itucât tageta ughiului e ieei este i e fiitie aotul uteilo ia uteea aaeta este suma ite uteea activa si eactiva ezulta ca ioteuzele tiughiuilo uteilo sut egale cu uteea aaeta sau: * * (7) U I U I U I 8 a se etemie tageta ughiului e i eei etu coexiuea seie si aalel a oua coesatoae cuoscâ valoile caacitatilo si ale tagetelo ughiuilo e ieei ezolvae: Este ecomaabil - atoita facilitatilo e sciee a elatiilo ca etu coexiuea seie sau aalel sa se utilizeze schemele echivalete seie esectiv aalel ale coesatoaelo etu schema echivaleta seie a coesatoului tageta ughiului e ieei este: tgc U / U e ue ezulta : tg / etu coexiuea seie tageta ughiului e ieei este : tg tg tg U U / U U etu schema echivaleta aalel a coesatoului tageta ughiului e ieei este: tg I / I / 84 e ue ezulta : /= tg etu coexiuea aalel tageta ughiului e ieei este : tg tg tg I I / I I Metoa gafica e ezolvae aotata - emacabila i simlitatea ei se oate alica coexiuilo seie-aalel ale mai multo coesatoae iagamele
14 85 costuite etu u aumit ti e coexiue comuâu-se ît-o sigua iagama î cae se oate alica elatii metice î tiughi 9 etu oua coesatoae se cuosc valoile caacitatilo : si ale coeficietilo e vaiatie cu temeatua : a se etemie coeficietii e vaiatie cu temeatua : etu coexiuea aalel si seie ale celo oua coesatoae ezolvae : i efiitie coeficietul e vaiatie cu temeatua este : etu coexiuea aalel coeficietul e vaiatie cu temeatua este e foma : etu coexiuea seie exesia coeficietului e vaiatie cu temeatua este : 0 esuuem cuoscuti coeficietii e vaiatie ai caacitatii cu temeatua : ecum si valoile caacitatilo a se etemie coeficietii echivaleti e vaiatie cu temeatua ai emitivitatilo elative : etu coexiuea seie si aalel ale celo oua coesatoae ezolvae : Di exesiile caacitatilo celo oua coesatoae : 0 k 0 k ezulta : k ; k ia i exesiile coeficietilo e vaiatie a caacitatii cu temeatua ezulta : k k
15 86 k k etu coexiuea seie coeficietul e vaiatie a caacitatii cu temeatua ae foma : ) ( e obseva ca ae o exesie similaa : etu coexiuea aalel exesia coeficietului e vaiatie a caacitatii cu temeatua este : ) ( ) ( ia coeficietul e vaiatie ae foma : 76 Aexa Asecte teoetice cu ivie la coesatoaele olaizate Î egim staţioa sau cvasistaţioa schema echivaletă a uui coesato olaizat sau electolitic se oate simlifica uă cum se ilustează î fig 43 Î această schemă echivaletă itevi cu oee cescută atât ezisteţa temialelo coesatoului şi a electolitului cât şi ezisteţa e ieei i coucţie î ielecticul fomat i oxi e alumiiu: Al O 3 U electo (catoul) este alcătuit i alumiiu ia celălalt (aoul) este coectat la electolit Di schema echivaletă ot fi excluse la ulsaţii euse: 0 atât iuctivitatea L cât şi comoeta: /( tg )
16 Fig 43 chema echivaletă şi stuctua uui coesato olaizat î egim staţioa atoul este alcătuit it-o folie i alumiiu cu couctivitate electoică electoii avâ mobilitate e iicată ia aoul este u electolit cu acţiue oxiată asua alumiiului şi cu couctivitate ioică ioii avâ mobilitate i eusă ceea ce justifică itouceea î schema echivaletă a ezisteţei seie s aacitatea coesatoului eie e gosimea a statului ielectic i oxi e alumiiu ecum şi e suafaţa efectivă a amătuilo cae eie e gaul e ugozitate al statului e oxi şi al foliei i alumiiu Î abseţa uei tesiui alicate îte electozi îte folia i alumiiu şi electolit există o baieă e oteţial electochimic U b cae u emite utătoilo e saciă: electoi sau ioi să stăbată jocţiuea 87
17 Alicâ îte electozi o tesiue cescătoae e olai zae iectă U i umăul utătoilo e saciă se măeşte e e o ate ia e e altă ate îălţimea baieei e oteţial se măeşte avâ ca ezultat micşoaea umăului utătoilo e saciă cae stăbat jocţiuea Îtucât imul efect este eoeet cuetul cotiuu i coesato se măeşte a î măsuă elativ eusă atoită celui e al oilea efect Aceste cocluzii ecum şi cele exuse î cotiuae s-au obţiut e baza ezultatelo exeimetale coelate cu stuiul teoetic al oceselo cae au loc La olaizae ivesă îălţimea baieei e oteţial se micşoează ia umăul utătoilo e saciă cae stăbat jocţiuea se măeşte semificativ etu valoi ale tesiuii: U iv V ia coesatoul se oate istuge i îcălzie excesivă atoită uteii isiate acă cuetul i coesato u este limitat it-o ezisteţă u ceşteea temeatuii eactivitatea electolitului faţă e alumiiu se măeşte avâ ca umae micşoaea gosimii a statului ielectic cae evie mai uifom sau mai uţi ugos etemiâ micşoaea suafeţei efective a amătuilo Îtucât imul efect este eoeet caacitatea coesatoului se măeşte eactivitatea cescută a electolitului etemiă ceşteea îălţimii baieei e oteţial electochimic ceea ce este echivalet cu îmbuătăţiea oietăţilo ielectice ale oxiului e alumiiu Astfel ezisteţa e ieei î mateialul ielectic se măeşte ia tageta ughiului e ieei tg se micşoează Î acelaşi tim mobilitatea ioilo se măeşte cosieabil ceea ce este echivalet cu scăeea ouţată a ezisteţei s Îtucât acest ultim efect este eoeet etu tesiue alicată costată cu ceşteea temeatuii cuetul cotiuu i coesato se măeşte Alicâ coesatoului o tesiue ivesă la cae aae ocesul e stăugee cae u este istuctiv atoită ezeţei î cicuitul e măsuae a uei ezisteţe e limitae a cuetului ives caalele i statul e oxi se efac mai ai la temeatui cescute atoită eactivităţii soite a electolitului Astfel folia i alumiiu se oxiează mai ai î egiuea î cae a existat u caal e stăugee i cae electolitul a aju s î cotact iect cu folia i alumiiu ia umăul şi cotibuţia caalelo e stăugee la cuetul ives se micşoează Aceeaşi comotae se obţie şi la olaizae iectă î egim e stăugee cuetul i coesato fii limitat î acela şi mo i itemeiul uei ezisteţe coectate î seie cu coesatoul efaceea statului ielectic se oate efectua i ouă oceee imul oceeu costă î îcălziea coesatoului ît -o icită temostatată ia al oilea oceeu esuue alicaea uei tesiui e olaizae iectă cae se măeşte tetatcotolâ î emaeţă cuetul i coesato cae este e asemeea limitat it-o ezisteţă Dacă i ceşteea tesiuii alicate cuetul se măeşte substaţial se v a micşoa tesiuea astfel îcât valoaea cuetului să se îcaeze î limite euse e oiul câtova zeci e A oesatoul se meţie î această stae o eioaă e tim î cae cuetul se va micşoa atoită efaceii statului e oxi uă ca e se ceşte tesiuea iectă alicată astfel îcât cuetul să se îcaeze î aceleaşi limite euse 88
Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.
Rânicu Vâlcea, -6 febuaie 9 Pagina din 5 Subiect PaŃial Punctaj Total subiect a T T S S G G,75 G + S S T ( G+ S S T (,75 T T 5,5 S S G G G + S S T (,75 G + S S T (4,75 Cobinând cele atu elații ezultă:
3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S
- 37-3. Ecuaţiile lui Maxwell 3.. Foma integală a ecuaţiilo lui Maxwell Foma cea mai geneală a ii lui Ampèe (.75) sau (.77) epezintă pima ecuaţie a lui Maxwell: d H dl j ds + D ds (3.) S dt S sau: B dl
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Bazele fizice ale mecanicii cuantice ş.l. d. Maius COSTACHE 1 BAZELE FIZICII CUANTICE Mecanica cuantică (Fizica cuantică) studiază legile de mişcae ale micoaticulelo (e -, +,...) şi ale sistemelo
Capitolul 1. Materiale dielectrice
.. Definiţii şi clasificăi aitolul. Mateiale dielectice Mateialele dielectice se caacteizează in stăi de olaizaţie electică cae sunt stăi de electizae sulimentaă şi aa în ezenţa câmului electic inten sau
Metrologie, Standardizare si Masurari
7 Metologie, Standadizae si Masuai 7. PÞI DE MÃSAE Puntile sunt mijloace de masuae a cao functionae se bazeaza pe metoda de zeo (compensatie) si se utilizeaza, cu pecadee, la masuaea ezistentelo da nu
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
10. APLICAŢII Determinarea parametrilor statistici neparametrici ai durabilităţii [10, 17, 23, 24]
0. Aplicaţii 0 0. APLICAŢII 0.. Detemiaea paametilo statistici epaametici ai duabilităţii [0, 7, 3, 4] Scopul detemiăii paametilo statistici epaametici ai duabilităţii este: a) veificaea omogeităţii fabicaţiei
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene
Patea II. Electostatica 91 4. CÂTEVA METOE E CALCUL AL CÂMPULUI ELECTIC i) Cazul 4.1. Fomule coulombiene Fie o sacină electică punctuală, situată înt-un mediu omogen nemăginit, de pemitivitate ε. Aplicăm
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
CALCULUL BARELOR CURBE PLANE
CPITOLUL 0 CLCULUL BRELOR CURBE PLE 0.. Tesiui î bare curbe plae. Formula lui Wikler Barele curbe plae sut bare care au axa geometrică o curbă plaă. Vom stuia bare curbe plae cu raza e curbură costată,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α
TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu şi a ui catităţi apciabil d gi Q Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V s îtâlşt
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea
EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
3. POLARIZAREA ELECTRICĂ
POLAIZAA LCTICĂ ste cuoscută oietatea ieecticio e a ouce câm eectic î eteio e a fi suu acţiuii uui câm eectic eteio făă a se afa î stae e eectiae Această oietate este atibuită stăii o e oaiae eectică umită
Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
REFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE
Facultatea de Igierie Electrică, Eergetică şi Iformatică Alicată Iaşi Deartametul Utilizări, Acţioări şi Automatizări Idustriale Laboratorul Utilizări ale eergiei electrice tudet: ecializarea: Grua: Data:.
7. PROPAGAREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC
7. PROPAGARA CÂMPULUI LCTROMAGNTIC Sub acest titlu ai geeal eetul caitol a tata câtea tee legate e câuile electoagetice aiabile î ti (t) şi saţiu escis e ăiile e stae e foa (t) sau ( P t) şi ( t) sau (
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
Eamenul de bacalaueat 0 Poba E. d) Poba scisă la FIZICĂ BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Vaianta 9 Se punctează oicae alte modalităńi de ezolvae coectă a ceinńelo. Nu se acodă facńiuni de punct. Se acodă
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
RELAŢII DE CALCUL ALE NIVELULUI DE PRESIUNE SONORĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL DE PUTERE SONORĂ, TIPUL SURSEI SONORE ŞI AL CÎMPULUI SONOR
REAŢII DE CACU AE NIVEUUI DE PRESIUNE SONORĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVEU DE PUTERE SONORĂ, TIPU SURSEI SONORE ŞI A CÎMPUUI SONOR ECTOR DRD. FIZ.UMINITA ANGHE Univesitatea. Tehnică de Constucţii Bucueşti, luminitaanghel@yahoo.com
ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL
DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Lucaea n. 3 TRANZITORL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL upins I. copul lucăii II. Noţiuni teoetice III. Desfăşuaea lucăii IV. Temă de casă V. imulăi VI.
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe
Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design
Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1
Sarò signor io sol Canzon, ottava stanza Domenico Micheli Soprano Soprano 2 Alto Alto 2 Α Α Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io sol Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io µ Tenor Α Tenor 2 Α Sa rò
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Tema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Traductoare rezistive şi circuite electrice de măsurare
Capitolul Taductoae ezistive şi cicuite electice de măsuae.. Taductoae ezistive metalice Iniţial, taductoaele ezistive se obţineau din fie foate subţii din aliaje metalice cu ezistivitate mae (constantan,
Inegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Formula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
Capitolul 6. Rezistoare
Capitolul 6 ezistoare ezistoarele sut elemete de circuit caracterizate pri diferite valori ale rezisteţei electrice - defiită ca fiid raportul ditre tesiuea aplicată rezistorului şi curetul care îl parcurge
Cursul 14 ) 1 2 ( fg dµ <. Deci fg L 2 ([ π, π]). Prin urmare,
D.Rs, Teoia măsii şi integala Lebesge 6 SERII FOURIER ÎN L ([, ]) Csl 4 6 Seii Foie în L ([, ]) Consideăm spaţil c măsă ([, ], M [,], µ), nde M este σ-algeba mlţimilo măsabile Lebesge, ia µ este măsa Lebesge.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].
Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea
lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη
Άσκηση 8 Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Δ. Φ. Αναγνωστόπουλος Τμήμα Μηχανικών Επιστήμης Υλικών Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων Ιωάννινα 2013 Άσκηση 8 ii Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Πίνακας περιεχομένων
Đường tròn : cung dây tiếp tuyến (V1) Đường tròn cung dây tiếp tuyến. Giải.
Đường tròn cung dây tiếp tuyến BÀI 1 : Cho tam giác ABC. Đường tròn có đường kính BC cắt cạnh AB, AC lần lượt tại E, D. BD và CE cắt nhau tại H. chứng minh : 1. AH vuông góc BC (tại F thuộc BC). 2. FA.FH
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Το άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
Modulul 6 FIZICĂ CUANTICĂ
8 Modulul 6 FIZICĂ CUANTICĂ Coţiutul modulului: 6. Bazele expeimetale ale fizicii cuatice 6. Dualismul udă-copuscul 6.3 Relaţiile de edetemiae 6.4 Ecuaţia lui Scödige 6.5 Semificaţia fizică a fucţiei de
Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator
Intensitatea câmpului electic şi potenţialul electic înt-un condensato 1 Măsuaea intensităţii câmpului electic 1 şi a potenţialul electic 2 dint-un condensato Scopul lucăii - Deteminaea intensităţii câmpului
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU:
Ch : HÀM S LIÊN TC Ch bám sát (lp ban CB) Biên son: THANH HÂN - - - - - - - - A/ MC TIÊU: - Cung cp cho hc sinh mt s dng bài tp th ng gp có liên quan n s liên tc cu hàm s và phng pháp gii các dng bài ó
www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont
w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι
A Ï apple ÁÈ ÛÙÔÈ Â ÔÈapple Ï 0,14 0,14 ÓÔÏÔ 0,14 0,14. ÚÔÎ Ù ÔÏ Î È ÌË Î ÎÏÔÊÔÚÔ ÓÙ ÛÙÔÈ Â applefi Î Ù ÛÎÂ 0, ,65 ÓÔÏÔ 0,00 29.
NYMºH E IXEIPH EI E..T.. & EMºIA ø H A.E. AP. MAE 26878/80/B/92/23 - AP..E.MH 71708520000 I O O I MO 31Ë EKEMBPIOY 2015 - ETAIPIKH XPH H (1 IANOYAPIOY - 31 EKEMBPIOY 2015) (XÚËÌ ÙÔÔÈÎÔÓÔÌÈÎ ÛÙÔÈ Â ÛÂ ÎfiÛÙÔ
FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1
FIZICĂ Câmpul magnetic ş.l. d. Maius COSTACHE 1 CÂMPUL MAGNETIC Def Câmpul magnetic: epezentat pin linii de câmp închise caacteizat pin vectoul inducţie magnetică Intensitatea câmpului magnetic H, [ H
rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
DETERMINAREA PARAMETRIILOR LINIILOR ELECTRICE DE TRANSMISIE A SEMNALELOR
.4 ETERMINAREA PARAMETRIIOR INIIOR EETRIE E TRANSMISIE A SEMNAEOR 1. Scopul lucăii cunoaşteea caacteisticilo liniilo electice e tansmisie a semnalelo; însuşiea moului e eteminae a impeanţei caacteistice
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a
CLASA a V-a 1. Îtr-o familie de 4 persoae, suma vârstelor acestora este de 97 de ai. Băiatul s-a ăscut câd tatăl avea 3 de ai, iar fata s-a ăscut câd mama avea de ai şi fratele său 4 ai.puteţi găsi ce