TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL

Transcript

1 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Lucaea n. 3 TRANZITORL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL upins I. copul lucăii II. Noţiuni teoetice III. Desfăşuaea lucăii IV. Temă de casă V. imulăi VI. Aneă

2 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil I. copul lucăii e detemina epeimental vaiaţia paametilo de cuadipol ai tanzistoului bipola în funcţie de măimile ce caacteizează punctul static de funcţionae (cuentul de colecto şi tensiunea pe joncţiunea colectoului), pentu coneiunile emito comun şi bază comună. e studiează compotaea tanzistoului bipola la fecvenţe înalte, dependenţa paametilo de cuadipol de fecvenţă, şi măsuaea fecvenţelo caacteistice ale tanzistoului înt-un cicuit de amplificato elementa (montaj cu emitoul la masă). II. Noţiuni teoetice upins. Paametii de cuadipol ai tanzistoului bipola se definesc pe scema din fig.3. în cae una din măimile electice ale cuadipolului sunt măimi dependente, celelalte fiind independente: Paametii ibizi H sunt definiţi pin elaţiile: HI I H I H H ia paametii de cuadipol Y din elaţiile: (3.) I I Tanzisto bipola I I Y Y Y Y (3.). fig. 3. În analiza şi poiectaea cicuitelo cu tanzistoae bipolae cae funcţionează la fecvenţe joase, este convenabilă utilizaea paametilo ibizi, uşo de măsuat, ia la fecvenţe mai sunt pefeaţi paametii Y pentu cae se pot pune uşo în evidenţă conductanţa în paalel cu capacitatea coespunzătoae. Ţinând cont de elaţiile (3.) se deduce cicuitul ecivalent cu paametii H al unui cuadipol din fig. 3.. I H I H H I H fig. 3.

3 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil. Paametii de cuadipol depind de punctul static de funcţionae, dependenţa aceasta punîndu-se în evidenţă pin utilizaea cicuitului ecivalent Giacoletto, epezentat în fig. 3.3, pentu coneiunea emito comun, şi în figua 3.4, pentu coneiunea bază comună ; paametii cicuitului ecivalent Giacoletto sunt independenţi de fecvenţă până la valoi ale fecvenţei semnalului apopiate de f β şi f α. Modificaea funcţionăii tanzistoului bipola la fecvenţe înalte este deteminată, în pimul ând, de pezenţa capacităţilo de difuzie şi de baieă ale joncţiunilo tanzistoului, evidenţiate în cicuitele ecivalente Giacoletto de mai jos. B I I BE BE o E E fig. 3.3 BE E I I o BE fig. 3.4 B B Paametii cicuitului ecivalent Giacoletto depind de punctul static de funcţionae pin intemediul pantei, diect popoţional cu cuentul de colecto al tanzistoului. e deduc elaţiile: β α q, (3.3) I, kt (3.4) α K, (3.5) g cn β K, (3.6) în cae K este factoul de modulaţie a gosimii bazei (dependent de tensiunea de pe joncţiunea colectoului), α este factoul de cuent al tanzistoului în coneiunea bază comună ia g cn este conductanţa natuală a colectoului (şi ea dependentă de punctul static de funcţionae), toţi aceşti paametii fiind paametii cicuitului ecivalent natual Ealy al tanzistoului. 3

4 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Factoul de cuent al tanzistoului depinde de cuentul de colecto (atât la cuenţi mici datoită ecombinăii din egiunea de tecee cât şi la cuenţi mai datoită scădei eficienţei emitoului) pecum şi de tensiunea de pe joncţiunea colectoului (datoită vaiaţiei lungimii efective a bazei în funcţie de aceasta). Paametii de cuadipol depind de fecvenţă pin intemediul capacităţilo cicuitului ecivalent Giacoletto. 3. Paametul H se defineşete confom elaţiei: H (3.7) I şi ale La fecvenţe joase, în scema ecivalentă Giacoletto, eactanţele capacitive sunt neglijabile, astfel că se obţine: β -pentu coneiunea emito comun: (3.8) -pentu coneiunea bază comună: b (3.9) β (s-au folosit inegalităţile obişnuite înte paametii cicuitului Giacoletto: << <<, β >>, satisfăcute în majoitatea cazuilo). e constată o dependenţă inves popoţională de cuentul de colecto şi o dependenţă mult mai mică de tensiunea de pe joncţiunea colectoului. La fecvenţe înalte, pentu coneiunea E, ezultă: jω ( f ) (3.)., 4. Paametul H se defineşte confom elaţiei: I H (3.) I Din scema ecivalentă Giacoletto, pentu fecvenţe joase, se deduc: -pentu coneiunea emito comun: β (3.) β -pentu coneiunea bază comună: b α (3.3). β e constată că dependenţa paametilo de cuadipol de semnal mic,, espectiv b, de punctul static de funcţionae este apoimativ aceeaşi ca şi cea a factoilo de cuent α, espectiv β. 4

5 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Paametii de cuadipol de semnal mic,, espectiv fecvenţă. e defineşte astfel fecvenţa limită b, sunt dependenţi de f α fecvenţa la cae modulul factoului de amplificae în cuent în coneiune bază comună scade cu 3 db faţă de valoaea sa la fecvenţe joase. Pentu tanzistoaele de siliciu de mică şi medie putee valoaea acesteia este de odinul sutelo de MHz. De asemenea, se defineşte astfel fecvenţa limită f β fecvenţa la cae modulul factoului de amplificae în cuent în coneiune emito comun scade cu 3 db faţă de valoaea sa la fecvenţe joase. La fecvenţe înalte, pentu coneiunea E, ezultă: () f ) jω( ) jω( ) (3.4) ( unde () epezintă valoaea lui la fecvenţe joase, unde pot fi neglijate efectele capacitive. Din elaţia (3.4) se deduce: f β (3.5) Ţinând cont de elaţiile (3.4) şi (3.5) ezultă: () ( f ) (3.6) ( f / ) e constată că, pentu fecvenţe f > ( 3 5), se poate scie: f β f β -3 db ( f ) (). f β fig. 3.5 f (MHz) f Τ ( f ) f () fβ const. f T (3.7) unde f T se numeşte fecvenţa de tăiee a tanzistoului, adică fecvenţa la cae modulul factoului de amplificae în cuent în coneiunea E devine. 5. Paametul H se defineşte confom elaţiei: H (3.8) I şi, pentu coneiunea emito comun a tanzistoului, la fecvenţe joase, ae epesia: (3.9) fiind dependent atât de cuentul de colecto (în special pin ), cât şi de tensiunea pe joncţiunea colectoului. 5

6 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil 6 Din fig. (3.3) se deduce dependenţa de fecvenţă a acestui paametu: ω ω ω j j j (3.) 6. Paametul H se defineşte confom elaţiei: I I H (3.) şi, pentu coneiunea emito comun a tanzistoului, la fecvenţe joase, ae epesia: o o (3.) fiind dependent atât de cuentul de colecto (în special pin ), cât şi de tensiunea pe joncţiunea colectoului. La fecvenţe mai vom avea: ω ω j j o o ) ( (3.3) 7. Paametul Y se defineşte confom elaţiei: I Y (3.4) şi ae, la fecvenţe joase, epesiile: -pentu coneiunea emito comun: β y e (3.5) -pentu coneiunea bază comună: y b ) ( (3.6) e constată că b e y y, ia dependenţa lo de punctul static de funcţionae este descisă pin dependenţa paametilo şi în funcţie de cuentul de colecto I şi de tensiunea de pe joncţiunea colectoului; la cuenţi de bază elativ mici, ezistenţa distibuită a bazei este constantă. e poate detemina panta ecivalentă a tanzistoului în funcţie de fecvenţă: ) ( ) ( ω j f Y (3.7)

7 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Rezultă fecvenţa la cae modulul pantei tanzistoului în coneiunea emito comun scade cu 3 db faţa de valoaea la fecvenţe joase, Y (), confom elaţiei: f fβ (3.8) ( ) 8. Paametii cicuitului ecivalent Giacoletto pot fi deteminaţi pin măsuătoi la fecvenţe joase şi la fecvenţe înalte. Din cele pezentate ezultă: (fecvenţe mai), (), (), () Y ( ), fβ. (3.9) 9. u notaţiile din fig. 3. şi cu elaţiile (3.) şi (3.) se deduc umătoaele măimi geneale cae caacteizează un cuadipol (funcţie de amplificato): - amplificaea de tensiune: - amplificaea de cuent: - impedanţa de intae: - impedanţa de ieşie: - tansadmitanţa: H R Au (3.3) H R H I H Ai (3.3) I H R H R H Zi (3.3) I H R Z Y H Z g (3.33) Z gh t I Y (3.34) Y R unde H este deteminantul paametilo H, ia aceştia pot fi paametii ibizi ai tanzistoului în oicae din coneiuni.. Măsuaea pincipalilo paametilo de cuadipol se face cu ajutoul scemei din fig Pentu ca măsuătoile să fie coecte,este necesa ca R (în lucae R Ω) ia ezistenţa de polaizae a bazei să fie cât mai mae în compaaţie cu H (în lucae se folosesc geneatoae de cuent pentu polaizae). R I I R fig

8 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Dacă ezistenţa de sacină R ae valoi foate mici, atunci se pot neglija temenii H R şi Y R în compaaţie cu şi R H în compaaţie cu H. Întucât I şi I nu pot fi măsuaţi diect, pentu scema din fig. 3.4 se obţin umătoaele elaţii de calcul: - H Zi( f ) R R I R (3.35) - H I A i( ) R I R f R R (3.36) - Y I R R (3.37). Paametul se detemină pin aplicaea unei tensiuni pe colectoul tanzistoului (emitoul fiind la masă) şi măsuaea tensiunii obţinută la intae; şi aici se impune condiţia ca ezistenţa de polaizae a bazei să fie foate mae, eventual baza se va lăsa în gol. e obţine elaţia: (3.38) fiind tensiunea aplicată de la geneato, la ieşie. fig. 3.7 ~. Paametul se detemină măsuând impedanţa de ieşie a tanzistoului în coneiune emito la masa, cae este dependentă de impedanţa geneatoului de semnal, confom elaţiei: Z g Z (3.39) Z Pentu valoi mai ale ezistenţei geneatoului de semnal, se obţine elaţia apoimativă : g Z (3.4) elaţie cae pemite deteminaea paametului al tanzistoului consideat în coneiunea emito comun. O metodă utilă de deteminae a lui Z o constă în deteminaea mai întâi a impedanţei de ieşie a amplificatoului cu ajutoul scemei din fig. 3.8, în cae se măsoaă tensiunea de ieşie în gol,, pentu R, espectiv în sacină,, pentu R kω, menţinând tensiunea geneatoului de semnal constantă. e obţine: Z ies R (3.4) 8

9 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Impedanţa de ieşie astfel calculată va fi fomată din impedanţa de ieşie din tanzisto, calculabilă cu elaţia (3.39), în paalel cu ezistenta R (vezi fig.3.9), adică Zies R Z (3.4) K Z g R ~ e g fig. 3.8 În această metodă, ezistenţa finită a susei de semnal, e g, intoduce eoi în măsuaea dependenţei impedanţei de ieşie de impedanţa Z g, în special pentu valoi mici ale acesteia. upins 9

10 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil III. Desfăşuaea lucăii. Identificaea montajului R b R e R e 4 P T T 5 R I 9 T R c R b 3 6 R II 7 8 R s fig. 3.9 e identifică montajul din fig Tanzistoul de testat, T, ae teminalele accesibile la bonele 7 (baza), 8 (emitoul) espectiv 9 (colectoul). Pentu polaizaea tanzistoului de folosesc geneatoae de cuent ealizate cu tanzistoaele T şi T ; tensiunea de alimentae a geneatoului de cuent se ia înte 5 şi V (cu la bona pentu coneiunea emito comun espectiv cu - la bona pentu coneiunea bază comună). uentul se eglează cu potenţiomeul P. Astfel, coneiunea emito comun (aici emito la masă) a tanzistoului T se ealizează cuplînd bona 8 la masă (bona ) şi legând împeună bonele şi 7. Polaizaea colectoului se face la bona cu tensiunea pozitivă faţă de masă, pin intemediul unui miliampemetu conectat înte susa de tensiune şi bona. uentul de bază se eglează cu potenţiometul P şi din susa de alimentae aplicată la bona. În mod asemănăto, coneiunea bază la masă se ealizează cuplând bona 7 la masă (bona ) şi bonele 3 şi 8 împeună; cuentul de emito se eglează din aceleşi potenţiometu. În ambele cazui, tensiunea colectoului se măsoaă la bonele 9 faţă de masă. emnalul vaiabil sinusoidal,, de fecvenţă khz, se aplică la bona 5 (pentu montajul emito comun), espectiv la bona 6 (pentu coneiunea bază comună), tensiunea de la intaea tanzistoului,, se măsoaă la bona 7 (pentu coneiunea emito comun), espectiv la bona 8 (pentu coneiunea bază comună), ia tensiunea de ieşie se măsoaă la bona.

11 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Aplicaţie simulată de laboato: --În fişieul descis de link-ul de mai jos să se ealizeze scema din fig. 3.9, alimentîndu-se montajul confom indicaţiilo de la punctul pentu fiecae coneiune, veificându-se funcţionaea ei în cuent continuu; se va monta un miliampemetu de cuent continuu în colecto şi un voltmetu de c.c. înte bona 9 şi masă. Atenţie: după teminaea laboatoului se va ştege conţinutul fişieului descis pin link-ul de mai jos. Fisiee TBRV\TBRV-pactic.ewb. Deteminaea paametilo, şi Y pentu E 5V e ealizează cicuitul de polaizae pentu coneiunea emito comun a tanzistoului; se alimentează cicuitul cu E 5 V şi se măsoaă tensiunea E cae tebuie să aibă o valoae apopiată de E (cădeea de tensiune continuă pe ezistenţa R fiind neglijabilă). e aplică un semnal sinusoidal de fecvenţă khz (la bona 5), a căui valoae,, se egleză în aşa fel încât să se asigue pe bază mv (valoae eficace). e măsoaă, cu un milivoltmetu electonic, tensiunile şi (tot valoi eficace) pentu valoile cuentului de colecto date în tabelul 3.. Tabelul 3. E (V) I (ma)..5 5 / (mv) (mv) (kω) y (m) e calculează paameii, şi y cu elaţiile (3.35), (3.36) şi (3.37) în cae R R şi R s R c. Aplicaţie simulată de laboato: --În fişieul descis de link-ul de mai jos având constucţia vituală ealizată la punctul pecedent se va ealiza montajul vitual coespunzăto coneiunii emito comun din fig. 3.6, alimentîndu-se montajul confom indicaţiilo de la patea epeimentală a acestui punct.; --mând instucţiunile de mai sus se va conecta la bona 5 un geneato vitual de semnal, în baza şi în colectoul tanzistoului npn B 7 căte masă câte un voltmetu de cuent altenativ, sau un osciloscop cu două spotui; --e simulează epeimentul de la acest punct, ezultatele tecându-se intun tabel asemanăto cu tabelul 3.. Fişieul se salvează. Fisiee TBRV\TBRV-pactic.ewb

12 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil 3. Deteminaea paametilo, şi Y pentu I ma e eglează cuentul de colecto la valoaea I ma (valoae ce tebuie menţinută constantă pemanent) şi se alimentează colectoul cu tensiuni ce asiguă pentu E valoile din tabel. e măsoaă şi atunci când mv şi apoi se calculează paametii, şi y cu aceleaşi elaţii pentu toate valoile tensiunii E, completându-se tabelul 3.. Aplicaţie simulată de laboato: --e descide fişieul de mai jos (fiind montajul vitual ealizat la punctul pecedent) şi se umează instucţiunile de mai sus (patea epeimentală); --e completează tabelul pentu ezultate simulate de la punctul pecedent. Obsevaţie: În locul gupului de ezistenţe şi tanzistoae cae fomează geneatoul de cuent se poate folosi un geneato vitual obiect cu condiţia să fie setat coespunzăto. Fisiee TBRV\TBRV-pactic.ewb 4. Deteminaea paametului Pentu coneiunea emito comun se măsoaă paametul, aplicând la bona semnal sinusoidal de fecvenţă khz şi valoae eficace V. Bona 5 va fi decuplată (în gol). e măsoaă tensiunea la intaea tanzistoului, pe bază, la bona 7 şi se calculează cu elaţia (3.38). Măsuătoile se vo face pentu umătoaele puncte statice de funcţionae: I ma ; ma ; 5 ma ; ma şi E 5 V, espectiv I ma şi E V ; V ; 5 V ; V ; V. Rezultatele se vo tece în tabelul 3.. Tabelul 3. E (V) 5 5 I (ma) 5 (mv) 5. Deteminaea paametului e detemină mai întâi impedanţa de ieşie Z. e ealizează montajul din figua 3.8 pin aplicaea unui semnal sinusoidal de amplitudine constantă şi de fecvenţă khz la bona 5. Tensiunea de intae, e g se eglează în aşa fel încât mv (în gol). e măsoaă tensiunea de ieşie de pe colecto cu şi făă ezistenţa de sacină R s kω (bona ). Impedanţa de ieşie, Z, se deduce din elaţia (3.4), unde Z ies este impedanţa de ieşie măsuată, afectată de ezistenţa R c de polaizae şi deteminată cu elaţia (3.4). Pentu deteminaea paametului, se va folosi elaţia (3.39). tilizând elaţia (3.4) se va detemina invesul impedanţei de ieşie deteminate pentu R g, şi se va calcula eoaea intodusă pin neglijeea impedanţei de geneato finită.

13 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil 6. Dependenţa de fecvenţă a paametilo de cuadipol 6. e va ealiza montajul din fig. 3.6, coespunzăto coneiunii emito comun a tanzistoului, în cae se va considea ca ezistenţă de sacină ezistenţa de colecto R c. e alimentează cicuitul în cuent continuu la bona (bona 4 la bona ) şi se eglează cuentul de bază astfel încât să avem pentu tanzistoul T de pobă un punct static de funcţionae dat de tensiunea E 5V şi cuentul de colecto I ma. e aplică semnal sinusoidal la bona 5 de valoae eficace 5 mv (constant) şi se măsoaă tensiunile sinusoidale (la bona 7) şi (la bona ) cu un milivoltmetu de cuent altenativ de bandă lagă sau cu ajutoul unui osciloscop. Măsuătoile se vo face pentu umătoaele valoi ale fecvenţei, în khz:,5 ; ; ; 5 ; ; ; 5 ; ; ; 5 ; ; 4. u ajutoul elaţiilo (3.35), (3.36) şi (3.37) se detemină dependenţa paametilo, şi Y de fecvenţă, în cae R R şi R s R c. Rezultatele se vo tece în tabelul Imediat după măsuaea lui, în gol, se va conecta şi ezistenţa de sacină R la ieşie ( bona cu bona ) şi se va măsua tensiunea, necesaă deteminăii paametului cu pocedua de la punctul 5. Rezultatele se vo tece în tabelul 3.3 Tabelul 3.3 f (khz) (mv) (mv) (mv) (kω) y (m) (kω) e va calcula fecvenţa limită f β, adică fecvenţa la cae modulul factoului de amplificae în cuent în coneiune emito comun scade cu 3 db faţă de valoaea sa la fecvenţe joase. e va calcula fecvenţa de tăiee f T, adică fecvenţa la cae modulul factoului de amplificae în cuent în coneiunea E devine. Aplicaţie simulată de laboato: --e descide link-ul de mai jos (epezentând montajul vitual ealizat la punctul şi 3) ; --e stabileşte pentu tanzistoul de pobă P..F. ul specificat, veificând acest lucu cu ajutoul instumentelo vituale de c.c. (miliampemetu şi voltmetu de cuent continuu); --e umează instucţiunile de mai sus de vaiee a fecvenţei geneatoului vitual de semnal după valoile specificate, pentu cae se detemină măimile şi ; --e completează tabelul pentu ezultatele simulate asemănato cu tabelul 3.3 şi se calculează fecvenţa limită fβ şi fecvenţa de tăiee f T, obţinute pin simulae. Fisiee TBRV\TBRV-pactic.ewb 3

14 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil 6.4 În aceleaşi condiţii de alimentae în cuent continuu, se aplică semnal de la geneatoul sinusoidal la bona ( V) şi se măsoaă tensiunea de la intae, (la bona 7) pentu aceleaşi valoi ale fecvenţei semnalului ca şi la punctul pecedent. Bona 7 va fi decuplată de la veo susă de semnal, ea fiind conectată doa în cuent continuu la geneatoul de cuent. u elaţia (3.38) se deduce dependenţa paametului de fecvenţă. Rezultatele se vo tece în tabelul 3.4 Tabelul 3.4 f (khz) (mv) 7. Paametii cicuitului ecivalent Giacoletto Paametii cicuitului ecivalent Giacoletto pot fi deteminaţi pin măsuătoi la fecvenţe joase şi la fecvenţe înalte. tilizând ezultatele de la punctele, 3, 4, 5 şi 6 coespunzătoae unei polaizăi cu E 5V şi I ma şi elaţiile (3.),(3.3) şi (3.9) se vo calcula paametii cicuitului ecivalent Giacoletto. e va desena scema cicuitului ecivalent Giacoletto coespunzătoae acestui tanzisto. 8. Deteminaea paametilo de cuadipol în coneiunea bază-comună e ealizează coneiunea bază comună a tanzistoului bipola T aşa cum se specifică la punctul. e conectează bona a geneatoului de cuent la 5V. Bona 3 se conectează la bona 8 şi bona 7 la masă. e alimentează colectoul cu E 5 V de la bona şi se măsoaă tensiunea E cae tebuie să fie la cica 5 V. uentul de colecto se eglează cu ajutoul potenţiometului P. 8. e ealizează montajul de egim dinamic din fig. 3.6 coespunzăto coneiunii bază comună. e aplică semnal sinusoidal la fecvnţa khz (la bona 6), a căui valoae eficace se eglează în aşa fel încât mv (bona 8). e măsoaă tensiunile şi (la bona ) pentu aceleaşi valoi ale cuenţilo de colecto ca şi în cazul coneiuni emito comun, completându-se un tabel asemănăto cu tabelul 3.. Paametii de cuadipol b, b şi y b se vo calcula tot cu elaţiile (3.35), (3.36) şi (3.37) în cae R R şi R s R c. Pentu tanzistoul în coneiunea bază comună, se eglează cuentul de colecto la valoaea I ma şi se polaizează colectoul astfel încât tensiunea B să ia valoile,5; ; 5; ; V. e detemină paametii de cuadipol şi se tec în acelaşi tabel. 8. Pentu tanzistoul T în coneiunea bază comună, se eglează punctul static de funcţionae astfel încât să avem un cuent de colecto I ma şi tensiunea B 5V. e aplică semnal sinusoidal la bona 6 de valoae eficace 5 mv (constant) şi se măsoaă tensiunile sinusoidale şi cu un milivoltmetu de cuent altenativ de bandă lagă sau cu ajutoul unui osciloscop. Măsuătoile se vo face pentu umătoaele valoi ale fecvenţei, în khz:,5 ; ; ; 5 ; ; ; 5 ; ; ; 5 ; ; 4. u ajutoul elaţiilo (3.35), (3.36) şi (3.37) se detemină dependenţa paametilo b, b şi Y b de fecvenţă, în cae R R şi R s R c. Rezultatele se vo tece înt-un tabel asemănăto cu tabelul

15 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil 8.3 e va calcula fecvenţa limită f α, adică fecvenţa la cae modulul factoului de amplificae în cuent în coneiune emito comun scade cu 3 db faţă de valoaea sa la fecvenţe joase. e va calcula fecvenţa de tăiee f T, adică fecvenţa la cae modulul factoului de amplificae în cuent în coneiunea B devine. Aplicaţie simulată de laboato: --În fişieul descis de link-ul de mai jos se eface constucţia vituală ealizată la punctul ; --e va ealiza montajul vitual coespunzăto coneiunii bază comună din fig. 3.6, alimentîndu-se montajul confom indicaţiilo de la patea epeimentală a acestui punct.; --e vo detemina paametii de cuadipol b, b şi Y b ai tanzistoului bipola în coneiune bază comună la joasă fecvenţă, umând instucţiunile de la punctul 8.; --e va studia dependenţa de fecvenţă a paametilo de cuadipol b, b şi Y b ai tanzistoului bipola în coneiune bază comună, umând instucţiunile de la punctul 8.; --e completează tabelul pentu ezultatele simulate şi se calculează fecvenţa limită fα şi fecvenţa de tăiee f T, obţinute pin simulae. Fisiee TBRV\TBRV-pactic.ewb upins 5

16 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil IV. Temă de casă Refeatul va conţine: - pentu fiecae punct din desfăşuaea lucăii se vo pezenta scemele electice coespunzătoae măsuătoii şi tabelele cu ezultatele obţinute epeimental; - pentu fiecae punct din desfăşuaea lucăii acolo unde se cee şi simulaea se vo pezenta scemele electice vituale coespunzătoae măsuătoii şi tabelele cu ezultatele obţinute pin simulae; - paametii de cuadipol deteminaţi la joasă fecvenţă în punctul static de funcţionae I ma şi 5 V (pentu caacteizat pin E 5 V (pentu coneiune E) şi B coneiune B), valoi cae vo fi folosite pentu nomae; - dependenţa de I (la scaă dublu logaitmică) şi dependenţa de E (la scaă liniaă) a paametilo de cuadipol,, şi Y deteminaţi la punctele, 3 şi 4; epezentaea gafică putând fi făcută cu un soft specializat sau manual pe âtie milimetică; - ezultatul măsuătoilo la joasă fecvenţă pentu paametul ; - dependenţa paametilo,,, şi Y de fecvenţă (scaă logaitmică) şi deteminaea fecvenţelo caacteistice f β, f ; - dependenţa () la scaă dublu logaitmică şi se va detemina f T. - dependenţa de I (la scaă dublu logaitmică) şi dependenţa de E (la scaă liniaă) a paametilo de cuadipol b, b şi Y b deteminaţi la punctul 8.; - dependenţa paametilo b, b şi Y b de fecvenţă (scaă logaitmică) şi deteminaea fecvenţei caacteistice f α ; b - dependenţa la scaă dublu logaitmică şi se va detemina f T ; b() - deteminaea paametilo cicuitului Giacoletto şi scema ecivalentă coespunzătoae coneiunii emito comun a tanzistoului. upins 6

17 DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil V. imulăi Aplicaţie simulată pentu punctul Fisiee TBRV\TBRV-pct.ewb Aplicaţie simulată pentu punctul Fisiee TBRV\TBRV-pct.ewb Aplicaţie simulată pentu punctul 3 Fisiee TBRV\TBRV-pct3.ewb Aplicaţie simulată pentu punctul 6 Fisiee TBRV\TBRV-pct6.ewb Aplicaţie simulată pentu punctul 8 Fisiee TBRV\TBRV-pct8.ewb upins VI. Aneă Valoile ezistenţelo montate în plăcuţele din laboato pe cae sunt ealizate montajele din fig.3.9 sunt: R b K; R c Ω; P R b K; R s K; T : B 7 R e K; R I ; T : B 7 R e K; R II T: B 7 upins 7