( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

Σχετικά έγγραφα
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

MARCAREA REZISTOARELOR


Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro


5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

V O. = v I v stabilizator

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Integrala nedefinită (primitive)

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Stabilizator cu diodă Zener

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Electronică anul II PROBLEME

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Amplificatoare liniare

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie


Circuite cu diode în conducţie permanentă


V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Transformări de frecvenţă

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

SIGURANŢE CILINDRICE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Circuite electrice in regim permanent

5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive

riptografie şi Securitate

PROBLEME DE ELECTRICITATE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Subiecte Clasa a VIII-a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Electronică Analogică. Redresoare

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

Transcript:

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0 ) 0 c. 0 9 4 0. 0 9 e. 0 7 a. 0 + 8 0 = 0 = 0 9 9 6 9 b. ( 0 ) 0 = 0 = 0 = 0 c. 0 + 4 0 0 0 0 4 ( ) 4+ 6 = = = 0 = 0 = 0 9 4 9+ 4+ 0 0 9 + 9 +. 0 = 0 = 0 = 0 = 0 = 0 = 0 0 5 5 e. 0 7 = 0 + + 7 = 0 = 0 = 0 = 0 + = 0 = 0 0 Recapitulare orine e mărime enumire notaţie valoare numerică pico p 0 - nano n 0-9 micro µ 0-6 mili m 0 - kilo k 0 mega M 0 6 giga G 0 9 Exprimarea valorilor rezistenţelor electrice: enumire notaţie valoare numerică ohm Ω 0 0 Ω kiloohmi kω 0 Ω megohmi MΩ 0 6 Ω

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Problema. Să se exprime în kiloohmi valorile următoarelor rezistenţe electrice: a. R = 500[Ω] + 0,0[MΩ] + [kω] b. R = 500[Ω] +,[MΩ] + 0,0[MΩ] + 0[kΩ] + 800[Ω] a. R = 500[Ω] + 0,0[MΩ] + [kω] = 0,5[kΩ] + 0 [kω] + [kω] =,5 [kω] R =,5 [kω] b. R = 500[Ω] +,[MΩ] + 0,05[MΩ] + 0[kΩ] + 800[Ω] = 0,5[kΩ] + 00[kΩ] + 50[kΩ] + 0[kΩ] + 0,8[kΩ] = 7, [kω] R = 7, [kω] Problema. Să se etermine curentul electric printr-un rezistor a cărui rezistenţă electrică are valoarea R=0[kΩ], acă pe acesta se aplică, respectân sensul in figura e mai jos: a. o tensiune continuă e valoare V R = 5[V]. Să se eseneze variaţia în timp a tensiunii şi a curentului prin rezistor. b. o tensiune sinusoială e valoare vr (ω t) = + sin (ω t) [V]. Să se eseneze forma e ună a tensiunii şi a curentului prin rezistor. c. să se calculeze valoarea curentului electric printr-o rezistenţă electrică e valoare infinită (elementul e circuit care are o rezistenţă electrică infinită se numeşte GOL). a. Ecuaţia e funcţionare a rezistorului este VR = R IR. Din această relaţie, curentul care trece printr-un rezistor e rezistenţă R, la aplicarea pe acesta a unei tensiuni e valoare V R, se etermină cu relaţia: V I R R = R [ V ] [ kω] 5 V IR = = 0,5 = 0, 5 0 kω ma [ ma] [ ] I R = 0, 5 ma Graficele celor ouă mărimi în timp este prezentat în figura e mai jos:

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Observaţia : se remarcă in calculele e mai sus că valoarea rezistenţei electrice s-a exprimat în kiloohmi. Acest mo e lucru este uzual în calculele care se realizează pe circuitele electronice, eoarece în multe intre acestea, majoritatea rezistenţelor electrice sunt e orinul kiloohmilor. Reţineţi: volt kiloohm = miliamper V = ma kω Observaţia : in graficele e mai sus, se constată că ambele mărimi electrice au valori constante în timp. În cazul în care mărimile electrice ale unei componente electronice (tensiune-curent) au valori constante în timp, se spune espre aceasta că funcţionează în regim e curent continuu. În acest caz, curentul electric se numeşte curent continuu, iar tensiunea electrică se numeşte tensiune continuă. Observaţia : remarcaţi moul în care s-au notat mărimile electrice, tensiune, respectiv curent electric. Ambele mărimi electrice sunt notate cu litere mari, iar inicii au litere mari. Prin convenţie, în sistemele electronice se respectă următorul sistem e notaţii: tensiunea continuă se notează cu litere mari, atât mărimea electrică cât şi inicele: V R. curentul continuu se notează cu litere mari, atât mărimea electrică cât şi inicele: I R. b. Ecuaţia e funcţionare a rezistorului este vr = R ir. Din această relaţie, curentul care trece printr-un rezistor e rezistenţă R, la aplicarea pe acesta a unei tensiuni e valoare v R, se etermină cu relaţia: v i R R = R

( )[ V ] [ kω] Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA ( ω t) + sin + sin V ir = = = + kω 0, 0, sin ω 0 0 ma i R = 0, + 0, sin ( )[ ma] ( t)[ ma] Înainte e a prezenta formele e ună ale celor ouă mărimi electrice, se reaminteşte că o mărime sinusoială, exprimată generic cu x A (ω t) = X A + X a sin (ω t + ϕ X ) are următorii parametri, specificaţi şi pe esenul e mai jos: valoare meie, notată cu X A : reprezintă valoarea mărimii în jurul căreia variază aceasta; amplituinea variaţiei, notată cu X a : reprezintă moulul iferenţei intre valoarea maximă a mărimii şi valoarea meie, sau moulul iferenţei intre intre valoarea maximă a mărimii şi valoarea meie; frecvenţa e repetiţie a mărimii x, notate f: se calculează cu relaţia f = une T T reprezintă perioaa e repetiţie a a mărimii x; T se exprimă în secune, iar frecvenţa în Herţi (se notează Hz); în legătură cu frecvenţa se efineşte pulsaţia mărimii x, care notează cu ω, se etermină cu relaţia ω = π f şi se exprimă în raiani/ secună; faza iniţială a mărimii x, notată cu ϕ X, reprezintă intervalul e valori măsurat între punctul consierat ca origine a graficului şi cel în care mărimea x evine iferită e zero; se exprimă în raiani/secună. Pe baza celor expuse mai sus, în expresia tensiunii vr (ω t) = + sin (ω t) [V] parametrii acesteia au următoarele valori : valoare meie: V R = [V]; amplituine: V r = [V]; faza iniţială ϕ V = 0 [ra/s]. 4

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA iar, în expresia curentului electric ir (ω t) = 0, + 0, sin (ω t) [ma] parametrii acestuia au următoarele valori : valoare meie: I R = 0, [ma]; amplituine: I r = 0, [ma]; faza iniţială ϕ I = 0 [ra/s]. Formele e ună ale celor ouă mărimi electrice sunt prezentate în figura e mai jos: Observaţia : in graficele e mai sus, se constată că valorile ambelor mărimi electrice variază în timp. În cazul în care mărimile electrice ale unei componente electronice (tensiune-curent) variază în timp, se spune espre aceasta că funcţionează în regim variabil. În acest caz, curentul electric se numeşte curent variabil, iar tensiunea electrică se numeşte tensiune variabilă. Observaţia : remarcaţi moul în care s-au notat mărimile electrice, tensiune, respectiv curent electric. Ambele mărimi electrice sunt notate cu litere mici, iar inicii au litere mari. Prin convenţie, în sistemele electronice se respectă următorul sistem e notaţii: tensiunea variabilă se notează cu literă mică mărimea fizică, iar inicele său cu literă mare: v R. curentul continuu se notează cu literă mică mărimea fizică, iar inicele său cu literă mare: i R. valoarea meie a mărimii variabile se notează cu litere mari, atât mărimea fizică cât şi inicele corespunzător: V R, respectiv I R. amplituinea mărimii variabile se notează cu literă mare mărimea fizică iar inicele corespunzător cu literă mică: V r, respectiv I r. 5

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Problema 4: urentul electric printr-un GOL Să se calculeze valoarea curentului electric printr-o rezistenţă e valoare infinită (elementul e circuit care are o rezistenţă electrică infinită se numeşte GOL), acă pe aceasta cae o tensiune nenulă v R. urentul electric printr-o rezistenţă electrică se calculează cu formula v i R R = R v Dacă R =, atunci i R = R = 0 oncluzie: Printr-un GOL, valoarea curentului electric este 0 amperi (printr-un gol nu trece curent electric). Această concluzie este foarte importantă. În circuitele practice, GOLUL se manifestă printr-un circuit întrerupt, care poate să apară ca urmare a unei efecţiuni (e exemplu, întreruperea unui contact), iar concluzia e mai sus sugerează moul e manifestare al unui circuit întrerupt: nu mai permite trecerea curentului electric prin el. Prin faptul că valoarea curentului electric prin circuit se anulează, informaţia reprezentată e acesta se piere. Problema 5. Să se etermine tensiunea electrică generată pe o rezistenţă electrică e valoare R=[kΩ], acă prin aceasta trece, respectân sensul in figura e mai jos: a. un curent continuu e valoare I R = [ma]. Să se eseneze variaţia în timp a curentului şi a tensiunii pe rezistor. b. un curent sinusoial e valoare ir (ω t) = 0,5 + 0,5 sin (ω t) [ma]. Să se eseneze forma e ună a curentului şi a tensiunii pe rezistor. a. Ecuaţia e funcţionare a rezistorului este VR = R IR V R = [ kω] [ ma] = 4[ V ] V R = 4[ V ] Graficele celor ouă mărimi în timp este prezentat în figura e mai jos: 6

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Observaţia : se remarcă in calculele e mai sus că valoarea rezistenţei electrice s-a exprimat în kiloohmi. Reţineţi: kiloohm miliamper = volt kω ma = V b. Ecuaţia e funcţionare a rezistorului este vr = R ir. = [ kω] { 0,5 + 0,5 sin ( ω t)[ ma] } = 6 + sin ( ω t)[ V ] v R v R = 6 + sin ω ( t)[ V ] Parametrii curentului electric sunt următorii: valoare meie: I R = 0,5 [ma]; amplituine: I r = 0,5 [ma]; faza iniţială ϕ I = 0 [ra/s]. iar parametrii tensiunii electrice sunt următorii: valoare meie: V R = 6 [V]; amplituine: V r = [V]; faza iniţială ϕ V = 0 [ra/s]. Formele e ună ale celor ouă mărimi electrice sunt prezentate în figura e mai jos: 7

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Problema 6: Tensiunea electrică şi curentul electric printr-un SURTIRUIT a. Să se calculeze valoarea tensiunii electrice printr-o rezistenţă e valoare ZERO (elementul e circuit care are o rezistenţă electrică NULĂ se numeşte SURTIRUIT), acă prin aceasta trece un curent nenul i R. b. Să se calculeze valoarea curentului electric printr-un SURTIRUIT acă pe aceasta cae o tensiunii nenulă v R. v a. urentul electric printr-o rezistenţă electrică se calculează cu formula i R R = R v Dacă R = 0, atunci i = R R =! 0 oncluzie: Printr-un SURTIRUIT, valoarea curentului electric este INFINITĂ! Această concluzie este foarte importantă. În circuitele practice, SURTIRUITUL se manifestă printr-un fir ieal (un element care nu se opune trecerii curentului electric), care poate să apară în circuit ca urmare a unei efecţiuni a unei componente electronice. Apariţia unui scurtcircuit poate cauza istrugerea componentelor electronice ale acestuia atorită curentului electric e valoare foarte mari, care nu poate fi suportat e către acestea. b. Tensiunea electrică printr-o rezistenţă electrică se calculează cu formula v = R R i R 8

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Dacă R =, atunci v R = 0 ir = 0 oncluzie: Printr-un SURTIRUIT, valoarea tensiunii electrice este 0 volţi. În circuitele practice, SURTIRUITUL reprezintă un fir ieal (un element care nu se opune trecerii curentului electric), care poate să apară în circuit ca urmare a unei efecţiuni a unei componente electronice. Apariţia unui scurtcircuit anulează tensiunea pe porţiunea respectivă e circuit. Problema 7. Să se etermine valoarea curentului electric printr-un conensator e capacitate electrică =00[nF] pe care se aplică: a. o tensiune continuă: V = 0[V]; b. o tensiune liniar variabilă: v (t) = 5 + t [V], une t = timp; c. o tensiune neliniar variabilă: v (t) = 5 t [V], une t = timp; Să se calculeze valoarea curentului electric prin conensator upă un interval e timp t = 500 [s];. o tensiune sinusoială: v (ω t) = 5 + 4 sin(ω t) [V] Să se calculeze valoarea amplituinii curentului electric prin conensator acă frecvenţa tensiunii electrice pe acesta este f = 5000 [Hz]; Ecuaţia e funcţionare a conensatorului este: i v = e une rezultă următoarele relaţiile e calcul pentru curentul electric prin conensator: cazul a. aplicarea unei tensiuni continue pe conensator V = 0[V]; V 0 I = = ( 0 ) = 0 = [ A] I = 0[ A] oncluzie: acă tensiunea electrică pe conensator este continuă (valoarea acesteia este constantă în timp), valoarea curentului continuu prin conensator este întoteauna 0 amperi. 9

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA cazul b. aplicarea unei tensiuni liniar variabil pe conensator: v (t) = 5+ t [V], v i ( t) = = 00[ nf ] ( 5 + t)[ V ] = 0[ nf] [ V ] 9 ( ) 0 0 [ ] [ ] 0 ( 9 t = F V = ) i 7 i ( t) = [ A] sau i ( t) = 0,[ µ A] 7 [ A] = [ A] oncluzie: la aplicarea pe conensator a unei tensiuni liniar variabile, curentul rezultat prin conensator este constant în timp. cazul c. aplicarea unei tensiuni neliniare pe conensator v (t) = 5 t [V]: v i ( t) = = 00[ nf ] ( 5 t )[ V ] = 00[ nf] 5 t[ V ] = 000 t[ nf] [ V ] 9 ( ) 0 0 [ ][ ] 0 ( 9 t = t F V = ) i 6 t[ A] = 0 t[ A] 6 ( t) = 0 t[ A] sau i ( t) = t[ µ A] i În acest caz, s-a obţinut un curent electric care creşte liniar în timp, la fiecare secună cu o valoare egală cu [µa]. Dacă intervalul e timp t = 500 [s], atunci curentul electric prin conensator creşte la valoarea: i ( t = 500s) = 500[ µ A] = 500[ µ A] După un interval e timp egal cu t = 500 [s], valoarea curentului electric prin conensator ajunge la valoarea i ( t) = 500[ µ A] cazul. aplicarea unei tensiuni sinusoiale pe conensator v (ω t) = 5 + 4 sin(ω t) [V]: v i ( t) = = 00[ nf] ( 5 + 4 sin ( ) )[ V ] ( ) = 00[ nf] 4 ω cos( )[ V ] = 400 ω[ nf] sin + [ V ] i π 9 ( ) 4 0 0 sin [ ] [ ] 4 0 ( 9 = ω + F V = ω ) i π π [ ] sin ω t + [ A] 0

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA ( ) = 4 ω sin + [ A] sau i ( ) = 0,4 ω sin + [ µ A] i 7 π π În acest caz, s-a obţinut pe conensator un curent electric care variază sinusoial, care apare înaintea tensiunii pe conensator cu un interval egal cu π/ raiani, a cărui amplituine epine e pulsaţia ω a mărimilor electrice upă relaţia: [ ] I c = 0, 4 ω µa Deoarece între pulsaţia ω şi frecvenţa f a tensiunii sinusoiale aplicate pe conesnator există relaţia e legătură ω = π f valoarea amplituinii curentului electric prin conensator epine e frecvenţa f a mărimilor electrice upă relaţia: [ A] I c = 0,4 π f µ I c = 0,4 π 5000[ µ A] = 560[ µ A] =, 56[ ma] I c =, 56[ ma] Problema 8. Să se etermine valoarea tensiunii electrice pe o bobină e inuctanţă magnetică L=00[µH] prin care se aplică: a. un curent continuu: I L = 5[mA] b. un curent liniar variabil: i L (t) = 0 t [ma] une t = timp; c. un curent neliniar variabil: i L (t) = 0 + t [ma] Să se calculeze valoarea tensiunii upă un interval e timp t = 00 [s];. un curent sinusoial: i L (ω t) = 0 + sin(ω t) [ma] Să se calculeze valoarea amplituinii tensiunii acă frecvenţa curentului este f = 000 [Hz]; Ecuaţia e funcţionare a bobinei este: i v ( t ) L L L =

Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA e une rezultă următoarele relaţiile e calcul pentru tensiunea pe bobină: a. un curent continuu: I L = 5[mA] I L 0 V = L L = L ( 5 ) = L 0 = [ V ] V L = 0[ V ] oncluzie: la trecerea unui curent continuu prin bobină, valoarea tensiunii continue pe bobină este 0 volţi. b. un curent liniar variabil: i L (t) = 0 t [ma] i L v ( t) = L L = 00[ µ H ] ( 0 t)[ ma] = 0 0[ µ H ] ( t)[ ma] = 0 0[ µ H ] [ ma] 6 6 ( t) = 0 [ H ] [ A] = 0 [ V ] v L 6 v L ( t) = 0 [ V ] sau v L ( t) = [ µ V ] oncluzie: la aplicarea prin bobină a unui curent electric liniar variabil, tensiunea electrică rezultată pe aceasta are o valoare constantă în timp. c. un curent neliniar variabil: i L (t) = 0 + t [ma] i v t L L ( ) = = 00[ µ H ] ( 0 + t )[ ma] = 00[ µ H ] t[ ma] = ( 00[ µ H ] 4[ ma] ) t L ( ) ( 6 ( ) 7 t = 4 ) t[ H ] [ A] = 4 t[ V ] 6 v ( t) = 0 [ H ] 4 [ A] L 7 ( t) = 4 t[ V ] sau v L ( t) = 0, 4 t[ µ V ] v L 44 V În acest caz s-a obţinut pe bobină o tensiune electrică, care creşte liniar în timp, la fiecare secună cu 0,4 [µv]. Dacă intervalul e timp t=00 [s], atunci tensiunea pe bobină creşte la valoarea:

v L ( t 00s) = 0,4 0[ µ V ] = 40[ µ V ] Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA = v L ( t) = 40[ µ V ]. un curent sinusoial: i L (ω t) = 0 + sin(ω t) [ma] i v ( t) = L L = 00[ µ H ] ( 0 + sin ( ω t) )[ ma] L ( ) = 00[ µ H ] ω cos( )[ ma] = 00 ω [ µ H ] sin + [ ma] v L 6 ( ) = ω sin + [ H ] [ A] = ( ω ) sin + [ V ] v L π π 7 π Deci: ( ) = ω sin ωt + [ V ] sau v L ( ) = 0, ω sin ωt + [ µ V ] v L 7 π π În acest caz, pe bobină s-a obţinut o tensiune electrică care variază sinusoial, care apare înaintea curentului electric prin bobină cu un interval e π/ raiani, a cărui amplituine epine e valoarea pulsaţiei ω a mărimilor electrice upă relaţia: [ ] V l = 0, ω µv Amplituinea tensiunii pe bobină epine e frecvenţa f a mărimilor electrice upă relaţia: [ V ] V l = 0, π f µ ω La o frecvenţă f = 000 [Hz], amplituinea tensiunii sinusoiale pe bobină este: [ µ V ] = 56[ V ], [ mv ] V l = 0, π 00 µ = 56 V l =, 56[ mv ]