ÎNCERCĂRLE N TRNSFORMTOR ELECTRC MONOFZT ) Schema de montaj Lista de aparate T autotransformator relabil de tip TR 8, 0 / 0 50, 8, voltmetre feromanetice de 65-30, ampermetre feromanetice de - pe scara de, wattmetre electrodinamice cu mai multe domenii, pe scările de, K, K întrerupătoare bipolare RS cutie cu rezistenţe de sarcină B bobină cu miez din fier cu inductanţa variabilă C condensator TM transformator monofazat, 8, n. ) Chestiuni de studiat ) erificarea montajului şi identificarea aparatelor ) Încercările de mers în ol şi în scurtcircuit ale transformatorului (fi.a, fi.b) ) Încercările în sarcină ale transformatorului (fi.) pentru: a) sarcină rezistivă cosϕ, b) sarcină inductivă cosϕ (se recomandă cosϕ 0,8) ) Determinarea parametrilor schemei echivalente pe baza încercărilor de ol şi scurtcircuit ) Trasarea pe baza măsurătorilor experimentale a caracteristicilor externe ( ), a caracteristicilor de randament η η( ) şi factor de putere primar cos ϕ f( ), la, pentru cazurile: a) cosϕ, b) cosϕ inductiv pe aceeaşi fiură (vezi fi.7, 8 şi 9). ) Determinarea prin calcul (pe baza rezultatelor încercărilor de ol şi scurtcircuit) şi trasarea caracteristicilor externe ( ) şi de randament η η( ), la, pentru cazurile: a) cosϕ, b) cosϕ, pe aceleaşi fiuri ca la cazul ) (vezi fi.7 şi 8) ) Se va face o încercare în sarcină pur capacitivă a transformatorului: cosϕ 0 şi se va evalua şi compara tensiunea în secundar, curentul în primar şi factorul de putere primar cos ϕ cu valorile de mers în ol. OBSERŢ: Lucrarea se va încheia cu un referat individual care va conţine: numele studentului, rupa, anul, data efectuării lucrării, titlul lucrării, schema de montaj, lista de aparate, chestiuni de studiat, tabele de valori măsurate şi calculate, formule şi exemple de calcul, raficele de variaţie cerute, observaţii şi concluzii, care pot fi personale dar vor conţine şi răspunsurile la întrebările de la pararaful 5 din prezenta foaie de platformă. Referatele fără observaţii şi concluzii vor fi notate cu nota maximă 6. 3) Tabele de valori măsurate şi calculate o Încercarea de mers în ol 0, 0 S S R X K i 0 p 0 cosϕ Ω Ω o Încercarea de mers în scurtcircuit 0, sc 8 sc sc sc sc R sc X sc R X s R X s u sc u a u r K Ω Ω Ω Ω Ω Ω 8 Felul sarcinii Nr.crt. 3 o Încercările în sarcină la cosφ relat cosφ cl cosφ η ex a) sarcină rezistivă 7 ( ol + 6 sarcină) 6 linii b) sarcină inductivă 6 ( ol + 6 sarcină) c) sarcină capacitivă η cl cl β Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH
4) Chestiuni teoretice. relucrarea rezultatelor experimentale În schema echivalentă a transformatorului electric monofazat (fi. 3) s-au notat: R, X s rezistenţa şi reactanţa de scăpări (sau de dispersie) ale înfăşurării primare R, X s rezistenţa şi reactanţa de scăpări ale înfăşurării secundare raportate la primar R, X rezistenţa ce corespunde pierderilor în circuitul manetic prin histerezis şi curenţi turbionari şi reactanţa utilă sau de manetizare a transformatorului. ceşti parametrii se determină pe baza încercărilor de mers în ol şi de mers în scurtcircuit. Deoarece în ol R, X s sunt neparcurse de curent şi R, X s << R, X se pot nelija, rezultă o schemă de mers în ol simplificată ca în fi.4. Întru-cât R, X >> R, X s, R, X s deci <<, cu o bună aproximaţie, schema echivalentă de scurtcircuit se poate reduce la forma din fi.5a şi apoi fi.5b unde R sc, X sc se numesc rezistenţa, respectiv reactanţa de scurtcircuit a transformatorului. redeterminarea prin calcul a caracteristicilor în sarcină f( ) caracteristica externă (fi. 7) şi η f( ) caracteristica de randament (fi.8) se poate face pe baza schemei echivalente simplificate din fi.6. Formule de calcul S i 0 0 R p 0 S 0 X sc S S sc ' Rsc ' X cosϕ R X sc sc Rsc R R X s X s S Rsc Xsc ' sc sc Rsc Xsc R X s K Ku sc 0ua ur K K cosϕ cl cosϕ ηex 0 β n cl 0 [ β ( u cosϕ + u sinϕ )] a r η cl β β n K cosϕ cosϕ 5) Observaţii şi întrebări ) Ţinând cont de valorile determinate ale curentului relativ de mers în ol i o, puterii de mers în ol relative p o şi factorului de putere la mers în ol cosφ, consideraţi că funcţionarea în ol a unui transformator este, ori nu este dăunătoare acestuia sau reţelei de la care acesta este alimentat? Dar utilizatorului? rumentaţi răspunsurile. ) Cunoscând semnificaţia parametrilor R şi X, valorile determinate pentru aceştia în urma unei încercări în ol la tensiune nominală dar cu frecvenţa dublă vor fi aceleaşi, mai mari sau mai mici? Dacă sunt mai mari sau mai mici, cam de câte ori? uteţi justifica răspunsul? 3) Cum explicaţi valorile aşa de mici obţinute pentru parametri schemei echivalente R, R, X s, X s? entru transformatoarele de puteri nominale din ce în ce mai mari, valorile acestor parametrii vor fi din ce în ce mai mari, sau din ce în ce mai mici? 4) limentând transformtorul cu tensiunea nominală în primar, cu cât variază în procente tensiunea secundară în raport cu valoarea de mers în ol la o aceeaşi valoare a curentului debitat, de exemplu 8, pentru sarcină rezistivă, respectiv sarcină inductivă? Ce fel de sarcină este mai avantajos să aibă transformatorul şi de ce? Cum se poate optimiza sarcina în secundarul transformatorului şi cu ce mijloace? 5) Cum variază factorul de putere cosφ, dacă în secundar este cuplată o sarcină crescătoare, dar cu factor de putere cosφ const.? Transformatorul fiind la rândul lui un receptor conectat la reţea, ce concluzii cu privire la utilizarea lui se pot trae? 6) La ce rad de încărcare β se obţine randamentul maxim şi pentru ce tip de sarcină acesta are valoarea mai mare? Ce concluzii cu privire la utilizarea lui rezultă? 7) Ce consecinţe are funcţionarea transformatorului în sarcină capacitivă? Sunt dăunătoare acestea sau nu? Când poate apărea această situaţie? + β 0 0 sc + sc Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH
ÎNCERCĂRLE N MOTOR SNCRON TRFZT C ROTORL BOBNT ) Schema de montaj Lista de aparate M motor asincron trifazat cu rotorul bobinat n 4 k, n n 380 rot/min, cos ϕ n 0,75, f 50 Hz, n 0/380, n 8,/,4 Gcc enerator de curent continuu RE reostat pentru relare curent de excitaţie la enerator R reostat de pornire cu rezistenţa R p variabilă în trepte RS rezistenţa de sarcină, constantă, a Gcc realizată din cinci reostate interconectate - ampermetru feromanetic de 5 voltmetru feromanetic de o ampermetru manetoelectric şuntat, pentru vizualizarea oscilaţiilor curentului rotoric N numărător de impulsuri întrerupător tripolar întrerupător bipolar. ) Chestiuni de studiat ) dentificarea motorului asincron, citirea datelor nominale, verificarea montajului şi identificarea aparatelor de măsură pornirea motorului şi observarea scăderii frecvenţei rotorice. ) Măsurări experimentale în ol şi în sarcină crescătoare (prin creşterea în trepte a curentului de excitaţie la enerator) pentru: a) R p 0 (R în scurt circuit), b) R p 0 ( o treaptă). ) Determinarea mărimilor calculate şi trasarea caracteristicilor motorului asincron pentru cazurile a) şi b) de la punctul, pe aceleaşi rafice (ca în fiurile 6 ): o caracteristicile mecanice: n n(m) şi M M(s) o caracteristica de randament: η η ( ) 3 o alte caracteristici funcţionale: cos ϕ f( ), ( ), s s( ). OBSERŢ: Lucrarea se va încheia cu un referat individual care va conţine: numele studentului, rupa, anul, data efectuării lucrării, titlul lucrării, schema de montaj, lista de aparate, chestiuni de studiat, tabele de valori măsurate şi calculate, formule şi exemple de calcul, raficele de variaţie cerute, observaţii şi concluzii, care pot fi personale dar vor conţine şi răspunsurile la întrebările de la pararaful 5 din prezenta foaie de platformă. Referatele fără observaţii şi concluzii vor fi notate cu nota maximă 6. 3) Tabele de valori măsurate şi calculate aloarea Rp Nr.crt. f N osc t sec f Hz s n rot/ min M Nm η cos ϕ Rp 0 6 linii pentru fiecare din cazurile a) R p 0 şi b) R p 0 se vor realiza: o măsurătoare în ol (cu întrerupătorul deschis) şi 7 măsurări în sarcină ( închis), pentru 7 poziţii echidistante, inclusiv capetele reostatului RE din circuitul de excitaţie al eneratorului de c.c. 4) Chestiuni teoretice. relucrarea rezultatelor experimentale Sistemul trifazat de înfăşurări statorice al motorului asincron cu p perechi de poli, parcurs de curenţi sinusoidali simetrici de pulsaţie ω πf, creează în întrefierul maşinii un câmp manetic învârtitor, cu o viteză unhiulară Ω ω / p π n 0, Ω şi n 0 numindu-se viteza unhiulară respectiv turaţia de sincronism. Rotorul motorului se roteşte cu o viteză unhiulară Ω π n Ω π n 0 (de unde şi denumirea de asincron), funcţionarea maşinii fiind caracterizată de mărimea s (Ω - Ω ) / Ω (n 0 n) / n 0 numită alunecare. Rezultă că Ω Ω (-s), n n 0 (-s), iar viteza unhiulară relativă a rotorului faţă de câmpul manetic învârtitor este Ω Ω - Ω s Ω. Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH
Datorită mişcării unhiulare relative, conductoarele rotorice vor tăia liniile de câmp manetic, cu orientare radială, cu o viteză tanenţială relativă v tr s Ω, în ele se vor induce t.e.m. proporţionale cu inducţia manetică locală B(α,t) şi Ω, e B s Ω cu pulsaţia : ω p Ω p s Ω s ω deci frecvenţa f s f. Circuitul rotoric fiind închis, conductoarele rotorice vor fi parcurse de curenţi de frecvenţă f, care interacţionând cu câmpul manetic învârtitor vor conduce la forţe (Laplace) tanenţiale rotorului ce sunt proporţionale cu aceşti curenţi, deci la cuplul activ al maşinii. Cu cât cuplul rezistent la ax este mai mare (până la limita cuplului maxim), vor fi mai mari curenţii şi t.e.m. induse în rotor, viteza unhiulară relativă a rotorului în raport cu a câmpului manetic învârtitor, deci şi alunecarea. Cuplul de sarcină al motorului este dat de un enerator de curent continuu cuplat pe acelaşi ax şi conectat pe o rezistenţă fixă. Creşterea sarcinii se face prin creşterea curentului de excitaţie al eneratorului, iar calculul puterii mecanice este posibil cunoscând curba de tarare a eneratorului ( ) *). Frecvenţa curenţilor rotorici se determină prin numărarea cronometrată a impulsurilor obţinute prin redresarea unei mici tensiuni proporţionale cu curentul rotoric. Frecvenţa curentului rotoric poate fi vizualizată la un ampermetru de curent continuu al cărui indicator oscilează cu această frecvenţă. Formule de calcul f 50 Hz, p N f s 60 f 0 n n f s 0 unde n 0 500 rot/ min t f 0 p 60 +,4 ) 30 M πn 3 f η 0 f cosϕ 5) Observaţii şi întrebări. Ce rol are reostatul de pornire? Ce s-ar întâmpla dacă s-ar cupla motorul la reţea cu reostatul de pornire scurtcircuitat? Dacă motorul are rotorul tip colivie cu ce metode poate fi pornit şi ce avantaje au?. Ce frecvenţă au curenţii rotorici în momentul pornirii? De ce nu poate fi vizualizată la ampermetrul o această frecvenţă, iar numărătorul de impulsuri de ce nu înreistrează? lt numărător ar putea înreistra? 3. Cât variază procentual turaţia motorului de la ol la cuplul maxim obţinut, în raport cu turaţia de mers în ol? Caracteristica mecanică a motorului este moale sau dură? La ce alt tip de motor întâlnim una asemănătoare? 4. Cum influenţează rezistenţa R p caracteristica mecanică a motorului? r putea fi folosită metoda introducerii unei rezistenţe variabile în circuitul rotoric pentru relarea eficientă a turaţiei? Dacă da, cu ce dezavantaje? Cunoaşteţi şi alte metode de relare a turaţiei unui motor asincron? 5. Ce consecinţe are funcţionarea motorului la o putere mult mai mică decât cea nominală? Sunt dăunătoare aceste consecinţe? Dacă da, cui: motorului, reţelei de alimentare, utilizatorului? 6. Calculaţi pentru mersul în ol şi pentru sarcina maximă la care aţi supus motorul puterea reactivă consumată de acesta şi capacitatea pe fază a unei baterii trifazate de condensatoare care să compenseze la unitate factorul de putere al motorului. Cunoscând lara utilizare a motoarelor asincrone trifazate, ce implicaţii are compensarea dar şi necompensarea la nivelul unei firme şi al economiei naţionale? Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH
ÎNCERCĂRLE N GENERTOR DE CRENT CONTN C EXCTŢE NDEENDENTĂ ) Schema de montaj Lista de aparate M motor asincron trifazat cu n,5 k, n 0/380, n 6,/3,6, cos ϕ n 0,8, n n 4 rot/min Gcc enerator de curent continuu cu n 0,95 k, n, n,3, n n 450 rot/min wattmetru electrodinamic pe scările, 5 ampermetru manetoelectric de voltmetru manetoelectric de e mpermetru manetoelectric de 0,5 e voltmetru manetoelectric de RS reostate de sarcină RE reostate pentru relajul curentului de excitaţie întrerupător tripolar întrerupător unipolar 3 întrerupător bipolar K comutator inversor bipolar. ) Chestiuni de studiat ) dentificarea eneratorului de curent continuu, citirea datelor nominale, identificarea aparatelor şi verificarea schemei de montaj. ) Măsurări experimentale pentru trasarea caracteristicii de mers în ol ( 0): o f( e ) la n const pentru valori pozitive şi neative ale curentului de excitaţie e (vezi fi.). ) Măsurări experimentale pentru trasarea caracteristicii externe f( ) la n const pentru două valori ale curentului de excitaţie corespunzătoare tensiunilor de mers în ol de 0 respectiv 80. ) Măsurări experimentale pentru trasarea caracteristicii randamentului η f( ) şi pentru trasarea caracteristicii de relaj e f( ) la n const. şi 80 const. OBSERŢ: Lucrarea se va încheia cu un referat individual care va conţine: numele studentului, rupa, anul, data efectuării lucrării, titlul lucrării, schema de montaj, lista de aparate, chestiuni de studiat, tabele de valori măsurate şi calculate, formule şi exemple de calcul, raficele de variaţie cerute, observaţii şi concluzii, care pot fi personale dar vor conţine şi răspunsurile la întrebările de la pararaful 5 din prezenta foaie de platformă. Referatele fără observaţii şi concluzii vor fi notate cu nota maximă 6. 3) Tabele de valori măsurate şi calculate 0 Caracteristica de mers în ol o f( e ) o 0 90 80... r.... -80-90 -0 e emin 0 - emin o -90-80 -70...- r..... 80 90 0 e emin 0 - emin MODL DE LCR: Cu întrerupătorul 3 deschis, se relează curentul de excitaţie e pentru obţinerea tensiunii de 0, apoi se scade e în trepte pentru variaţii ale tensiunii de cca, până la curentul minim (RE pe rezistenţa maximă). Se întrerupe curentul de la comutatorul inversor K şi se citeşte tensiunea remanentă r. Se inversează polaritatea la voltmetrul (nu şi la ampermetrul e, acesta fiind înaintea K). Se comută K pe curent de excitaţie neativ valoare minimă şi se citeşte tensiunea. Se creşte e pentru obţinerea de trepte de cca până la tensiunea neativă de 0. În continuare se scade curentul, se întrerupe, se schimbă polaritatea şi aşa mai departe. ariaţiile curentului vor fi strict descrescătoare, respectiv crescătoare, mişcarea cursorului înapoi pentru obţinerea de valori rotunde, conduce la ieşirea din ciclu. Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH
0 Caracteristica externă f( ) la e ct. e... 0 0 3... e 80 0 3 3 0 Caracteristica de randament η f( ) la 80ct. 4 0 Caracteristica de relaj e f( ) la 80ct. a l o r i m ă s u r a t e a l o r i c a l c u l a t e e e α w e m η div. linii 4) Chestiuni teoretice. relucrarea rezultatelor experimentale Maşina de curent continuu în reim de enerator cu excitaţie independentă este descrisă de ecuaţiile următoare: ϕ o f( e ), E k e ϕ n, E R i, unde ϕ o este fluxul manetic creat de înfăşurarea de excitaţie, ϕ este fluxul rezultant la care contribuie şi fluxul de reacţie al indusului, E este t.e.m. indusă în rotor iar R i este rezistenţa echivalentă a indusului (fi.5). La funcţionarea în ol ( 0), tensiunea la bornele indusului o E o k e ϕ o n f( e ) (fi.) funcţie cu rafic asemănător curbei de manetizare a materialului circuitului manetic (curba de histerezis). La funcţionarea în sarcină, tensiunea la bornele indusului scade aproape liniar cu valoarea curentului de sarcină scăderea mai accentuată la sarcini mari se datorează creşterii fluxului de reacţie a indusului care scade fluxul rezultant ϕ deci şi t.e.m. E în raport cu E o (fi.). entru obţinerea unei tensiuni constante la borne, odată cu creşterea curentului de sarcină, trebuie crescut şi curentul de excitaţie e, deci t.e.m. E. Caracteristica de relaj e ( ) este necesar a fi cunoscută de sistemul (eventual automat) de relare a tensiunii la borne. entru ridicarea caracteristicii de randament este necesară cunoaşterea puterii mecanice m consumate de enerator la ax, lucru posibil dacă se măsoară puterea electrică consumată de motorul de acţionare a eneratorului şi se cunoaşte curba de tarare a acestuia adică m f( ). entru simplitate a fost trasată curba m f( α w ) care este afişată în laborator, α w fiind numărul de diviziuni la wattmetru. Nr.crt. Formule de calcul : e e e η 0 + 5) Observaţii şi întrebări. Cât reprezintă procentual tensiunea remanentă faţă de tensiunea nominală a eneratorului?. Cât variază procentual tensiunea eneratorului, la creşterea curentului debitat de la zero la la curent de excitaţie constant? 3. Cât variază procentual curentul de excitaţie e, la creşterea curentului debitat de la zero la menţinând tensiunea la borne constantă? 4. Cât reprezintă procentual puterea de excitaţie e faţă de puterea mecanică consumată m, la sarcina maximă la care a fost încercat eneratorul? Dar procentul curentului en (nominal) faţă de curentul n (nominal)? 5. La pararaful "Chestiuni de studiat" toate încercările au fost definite (conform standardelor) la turaţie constantă. putut fi respectată această cerinţă? Dacă nu, din ce cauză? La care încercare da, la care încercare nu? Ce consecinţe asupra caracteristicilor, are n const? 6. Ce concluzii se pot trae cu privire la modul de utilizare al eneratoarelor, din studiul caracteristicii de randament? e m Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH
ÎNCERCĂRLE N MOTOR DE CRENT CONTN C EXCTŢE DERŢE S MXTĂ ) Schema de montaj Lista de aparate Mcc motor de curent continuu cu n, Kw, n 35 70, n,9 8,, n n 00rot/min, având ED excitaţie derivaţie şi ES excitaţie serie voltmetru manetoelectric de 40 i - ampermetru manetoelectric de e - ampermetru manetoelectric de R reostat de pornire cu ploturi REM reostat cu cursor pentru relare excitaţie motor K/K întrerupătoare bipolar/unipolar Gcc enerator de curent continuu cu n 0,78 k, n 4, n 3,5, n n 00 rot/min, având EG excitaţia eneratorului - voltmetru manetoelectric de 4 - ampermetru manetoelectric RS rezistenţă de sarcină TG tahoenerator REG reostate cu cursor pentru relare excitaţie enerator, implicit relare a sarcinii motorului. ) Chestiuni de studiat ) dentificarea motorului de curent continuu, citirea datelor nominale, identificarea aparatelor din schema de măsură şi verificarea montajului ) ornirea motorului cu curent de excitaţie maxim şi rezistenţă de pornire maximă, scurtcircuitarea treptată a reostatului de pornire până la capăt, cu observarea creşterii turaţiei. ) Măsurări experimentale pentru trasarea caracteristicii de relaj n f ( e ) la n 50: )în ol ( 0) şi B) în sarcină constantă 300 pentru cazurile: (d) excitaţie derivaţie (K ) şi (m) excitaţie mixtă (K ). ) Măsurări experimentale pentru trasarea caracteristicii mecanice n f(m) şi trasarea caracteristicii de randament η f(m) la 50 constantă şi e const, sarcină variabilă, excitaţie derivaţie plus un punct excitaţie mixtă: a) n o 00rot/min b) n o 000 rot/min. ) Determinarea mărimilor calculate şi trasarea caracteristicilor cerute la punctele şi ca în Fi.,,3. OBSERŢ: Lucrarea se va încheia cu un referat individual care va conţine: numele studentului, rupa, anul, data efectuării lucrării, titlul lucrării, schema de montaj, lista de aparate, chestiuni de studiat, tabele de valori măsurate şi calculate, formule şi exemple de calcul, raficele de variaţie cerute, observaţii şi concluzii, care pot fi personale dar vor conţine şi răspunsurile la întrebările de la pararaful 5 din prezenta foaie de platformă. Referatele fără observaţii şi concluzii vor fi notate cu nota maximă 6. 3) Tabele de valori măsurate şi calculate o Caracteristicile de relaj n f( e ) la 50 ) 0 e [] 6 valori ale e n d [rot/min] m B) 300 ( 5, 0) e [] 6 valori ale e n d [rot/min] m Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH
o Caracteristica mecanică n f(m), Caracteristica randamentului η f( m ) la 50, e const, excitaţie derivaţie (d) a) n o 00 rot/min b) n o 000 rot/min. entru a) şi b), la ultima sarcină (maximă) se măsoară şi cu excitaţie mixtă (m K ). Felul excitaţ iei e i n rot/mn d 50 00 4 linii x (6d + m) M i Nm m e η 4) Chestiuni teoretice. relucrarea rezultatelor experimentale Maşina de curent continuu, în reim de motor (Fi. 4) cu excitaţie derivaţie este descrisă de ecuaţiile următoare: ϕ f( e ), unde e /R e, iar E + R i i (*), E K e ϕ n, ϕ fiind fluxul rezultant la care contribuie şi fluxul de reacţie a indusului. În cazul excitaţiei mixte (K ), fluxul de reacţie a indusului este parţial compensat de fluxul creat de excitaţia serie ϕ s care se însumează la ϕ o. Cuplul M K m ϕ i, unde K m K e /π. Înlocuind în ecuaţia cu (*), rezultă n / K e ϕ - i R i / K e ϕ sau n / K e ϕ - M / K m K e ϕ, unde la M 0, n o /K e ϕ este turaţia de mers în ol a maşinii. În concluzie caracteristica curentului n f( i ), respectiv caracteristica mecanică n f(m) pot fi scrise sub forma: ecuaţii liniare dacă ϕ const., unde no /K n n 0 i, n n 0 M, e ϕ K eϕ K ek mϕ Deoarece fluxul rezultant nu este constant, caracteristica mecanică se abate de la o dreaptă, mai mult în cazul excitaţiei derivaţie şi mai puţin în cazul excitaţiei mixte. entru ridicarea caracteristicii de randament a motorului, este necesară determinarea puterii mecanice m la axul acestuia (putere utilă), lucru posibil dacă se determină puterea electrică cedată de enerator rezistenţei de sarcină şi se cunoaşte curba de tarare a acestuia, adică m f( ). Curba de tarare a eneratorului fiind aproximativ o dreaptă, aceasta se poate exprima analitic printr-o ecuaţie liniară. Formule de calcul : 30 M π n [ ],3 [ ] m din curba de tarare afişată în laborator m + [ Nm ] [ ] [ ] η 0 i i + 4) Observaţii şi întrebări ) Ce limite de relaj ale turaţiei cu variaţia curentului de excitaţie se obţin practic, procentual faţă de turaţia nominală, în ol respectiv în sarcină constantă? ) Cât variază procentual turaţia motorului de la ol la cuplul maxim obţinut, în raport cu turaţia de mers în ol? cest procent ne îndreptăţeşte să afirmăm că motorul de curent continuu cu excitaţie derivaţie sau mixtă are o caractristică mecanică dură, sau o caracteristică moale? oate fi utilizat un astfel de motor în tracţiunea electrică? rumentaţi răspunsul. 3) La ce valoare a puterii mecanice raportate ( m / n ) se obţine un maxim al randamentului? Este optim acest raport, din punctul de vedere al utilizatorului? Cum arumentaţi răspunsul? 4) Ţinând cont de expresia analitică a caracteristicii mecanice n f(m) şi de relaţia de definiţie a turaţiei de mers în ol, să se enumere posibilităţile de relare a turaţiei în sarcină la un motor de curent continuu cu excitaţie derivaţie sau mixtă. Ce avantaje are fiecare metodă? 5) Ce se întâmplă dacă, în mod accidental, se întrerupe circuitul de excitaţie (e 0) al motorului cu excitaţie derivaţie sau mixtă, circuitul indusului fiind alimentat? Ce consecinţe concrete poate avea această întâmplare? Ce măsuri imediate trebuiesc luate în laborator? Care sunt măsurile ce trebuiesc luate la proiectarea şi realizarea unei instalaţii de acţionare cu un motor de curent continuu derivaţie pentru a evita acele consecinţe? e e i m e Nici o copie interală sau parţială din această foaie nu poate constitui parte Conf.dr.in. Cleante MH