Lira Vega. Nume: Nebuloasa Inel (M 57) Tipul obiectului: NP Ascensie dreaptã: 18 53,6 Declinaţie: Magnitudine: 9.

Σχετικά έγγραφα
MARCAREA REZISTOARELOR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.


a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VIII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

riptografie şi Securitate

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Integrala nedefinită (primitive)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Puncte, plane si cercuri fundamentale pe sfera cereasca

1 Paralaxe si distante

Site-ul AstroInfo &

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică Etapa pe judeţ 2014 Subiecte

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

MARTIE Luna Cătălin Fus. Astroclubul Bucureşti. Vega137. Astroclubul Bucureşti

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Site-ul AstroInfo &

Algebra si Geometrie Seminar 9

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică Etapa pe judeţ 2017

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Site-ul AstroInfo &

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

z a + c 0 + c 1 (z a)


SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Curs 1 Şiruri de numere reale

5.1. Noţiuni introductive

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

3. REPREZENTAREA PLANULUI

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Reflexia şi refracţia luminii.

Subiecte Clasa a V-a

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Curs 2 Şiruri de numere reale

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

页面

Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică Etapa pe judeţ 2016 Subiect I Juniori

CUPRINS REFERAT CUVÂNT ÎNAINTE INTRODUCERE CAP.1.SFERA CEREASCĂ

VEGA. Astroclubul Bucuresti, August Calendar. Cuprins:

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

Analiza bivariata a datelor

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

SEXTANTUL CUM FUNCŢIONEAZĂ UN SEXTANT?

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

8 Intervale de încredere

Criptosisteme cu cheie publică III

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

CULEGERE DE PROBLEME

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Transcript:

La inceputul lunii, Soarele este in constelatia Gemeni (23 iunie 20 iulie), urmând ca la sfârşit, el sã se gãseascã în constelaţia Rac (21 iulie 11 august). Este o lunã prielnicã pentru observaţii dartoritã vremii plãcute în timpul serii şi nopţii. Descrierea cerului: În direcţia nord se disting constelaţiile Ursa Mare (Carul Mare), Ursa Mica (Carul Mic) şi Cefeu (Coasa), iar în continuare, la zenit, Lira (Ciobanul cu oile), Lebăda (Fata cu cobiliţa) şi Hercule (Omul). Spre sud, nu departe de meridian, se află constelaţiile Vulturul (Vulturul Domnului, Fata de Împărat) şi Ofiucus (Omul cu Sarpele). Spre apus recunoaştem constelaţiile Coroana Boreală (Cununa, Hora), Bouarul (Văcarul) şi Balanţa (Cumpăna), iar spre răsărit, alături de Cassiopeia (Tronul, Scaunul lui Dumnezeu), işi fac apariţia Pegasul (Puţul, Toaca) şi Andromeda (Jgheabul). Constelaţii selectate: Asa numitul Triunghi de Varã format din stelele Vega (Lira), Deneb (Lebãda) şi Altair (Vulturul) se observã la zenit (punctul situat deasupra capului). Din aceste trei constelaţii, douã sunt strãbãtute de Calea Lactee. Este vorba de Lebãdã şi Vultur. Din acest motiv, obiectele cereşti din cele douã constelaţii sunt greu de gãsit, dar nu imposibil. Cireaşa de pe tort este nebuloasa planetarã din Lira, Nebuloasa Inel, obiectul cu numãrul 57 din catalogul Messier. Lira Vega Constelaţia Lira, cunoscutã în mitologia popularã româneascã ca şi Oierul sau Ciobanul Cu Oi este una din cele 3 constelaţii din Triunghiul de varã. Este o constelaţie micã, cu stele mai puţin strãlucitoare exceptând Vega. Cele mai interesante obiecte sunt Nebuloasa Inel precum şi un roi globular mai lat. Este recunoscutã dupã paralelogramul de stele de sub steaua Vega. Epsilon Lyrae este una dintre cele mai cunoscute stele duble. Nume: Nebuloasa Inel (M 57) Tipul obiectului: NP Ascensie dreaptã: 18 53,6 Declinaţie: +33 2 Magnitudine: 9.7 Mãrime: 70"x150" Nebuloasa Inel (cunoscutã ca şi M 57) este una dintre cele mai cele mai cunoscute nebuloase planetare de pe cerul nordic. Se estimeazã cã în cazul Nebuloasei Inel, distanţa pânã la Pãmânt este de 6000 8000 ani luminã. Magnitudinea integralã a nebuloasei este 8.8.Adrian Şonka despre M 57: Imagine foarte frumoasă. Nebuloasa este foarte strălucitoare. Marginile nu sunt iluminate uniform. Interiorul inelului nu era negru. Se mai vedea nebulozitate slabă. Nici urma de stea centrală. Unul din cele mai frumoase obiecte.

Nume: M56 Tipul obiectului: RG Ascensie dreaptã :19 16,6 Declinaţie: +30 11 Magnitudine: 8.2 Mãrime: 7' M 56 este un roi globular mai degrabã larg. Este dificil de gãsit deoarece se aflã în Caleea Lactee. Se estimeazã cã se aflã la o distanţã de 32.900 ani luminã. Este situat aproximativ la jumãtatea distanţei dintre Albireo (β Lebãda) şi Sulafat (γ Lira), o idee mai aproape de Albireo. Cea mai strãlucitoare stea din constelaţia Lira, Vega, are o magnitudine aparentã de 0.03, find a doua cea mai Stea : Vega strãlucitoare Denumire Bayer: Alfa stea din Declinaţie. : +38 47 01.291 emisfera Ascensie dreaptã : 18 h 36 m 56 s nordicã dupã Magnitudine : 0,0 Arcturus din Vãcarul şi cea de-a cincea stea ca strãlucire de pe cer. Se aflã la o distanţã de 25 de ani-luminã. Stea: Epsilon1+2 Denumire Bayer: Epsilon Declinaţie : +39 40' 13" Ascensie dreaptã: 18 h 44 m 18.5 s Magnitudine : 5.0,5.2 ε Lyr este o cunoscutã stea multiplã, porecla ei fiind steaua dublã dublã deoarece cu ajutorul unui simplu binoclu se disting douã stele. Cu un instrument optic mai avansat cele douã stele devin 4. Vulturul Altair Vulturul este o constelaţie strãbãtutã de Calea Lactee si care face parte din Triunghiul de Varã. Deoarece galaxia noastrã strãbate aceastã constelaţie, ea conţine un câmp vizual de stele mare spre deosebire de alte constelaţii. Cea mai strãlucitoare stea din constelaţie este Altair. Constelaţia poate fi vãzutã la zenit în luna iulie, imediat dupã asfinţitul Soarelui. Conţine o serie de obiecte non-stelare din catalogul NGC.

Stea: Altair Denumire Bayer: Alfa Declinaţie : 8 52' Ascensie dreaptã: 19h 51m Magnitudine : 0,8 în scrierile din limba arabã, japonezã şi chinezã. Nume: NGC 6781 Tipul obiectului: NP Ascensie dreaptã :19 h 18 m 28 s Declinaţie: +6 32 19.3 Magnitudine: 12.5 Altair este o stea multiplã formatã din 3 componente. Este o stea de opt ori mai mare decât soarele nostru şi se aflã la o distanţã de 17 ani-luminã. Numele provine din limba arabã şi înseamnã Pasãre. Aceastã stea se regãseseşte Lebăda-Deneb Lebăda este o constelaţie strãbãtutã de Calea Lactee şi care face parte din Triunghiul de Varã. Această constelaţie este cunoscută ca şi Fata cu cobiliţa sau Crucea Nordului. În granitele acestei constelaţii se pot descoperi mai multe nebuloase sau roiuri stelare. Obiectele Messier 29 sau 39, Nebuloasa (de emisie) Nord-Americană (NGC 7000), Nebuloasa Pelican (IC 5070), Nebuloasa cu Artificii (NGC 6946) sau Nebuloasa Velă (NGC 6960, 6962, 6979, 6992, şi 6995). Astfel, constelaţia Lebădă este o adevărată agomeraţie de obiecte deep-sky (cerul profund). Stea : Deneb Denumire Bayer: Alfa Declinaţie. : +45 16' 49" Ascensie dreaptã : 20h 41m 25.9s Magnitudine : 1.25 Nume: Nebuloasa Nord-Americană Tipul obiectului: NE Ascensie dreaptã : 20 h 59 m 17.1 s Declinaţie: +44 31 44 Magnitudine:?- se vede cu un binoclu Mãrime: 30'