Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile:

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5.1. Noţiuni introductive

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

14. Se dă următorul compus:

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice

Integrala nedefinită (primitive)

MARCAREA REZISTOARELOR

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d)

Reactia de amfoterizare a aluminiului

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Subiecte Clasa a VIII-a

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 4 Serii de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 1 Şiruri de numere reale

Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie*

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

riptografie şi Securitate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Subiectul III (30 puncte) Varianta 001

2. ECHILIBRE CU TRANSFER DE ELECTRONI. 2.1 Aspecte generale. 2.2 Reacţii între oxidanţi şi reducatori. Chimie Analitică

ΑΠΑΝΤΗΣΕΙΣ. Άρα ο μέγιστος κβαντικός αριθμός του (n) που περιέχει ηλεκτρόνια είναι n = 3.

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE

MODEL DE SUBIECT Chimie organică (nivel I / nivel II)

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE

Algebra si Geometrie Seminar 9

Ecuatii trigonometrice

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017

Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu


VERONICA ANDREI. CHIMIE ORGANICĂ PENTRU BACALAUREATteorie și probleme rezolvate Ediție revizuită

OLIMPIADA DE CHIMIE etapa judeţeană

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Criptosisteme cu cheie publică III

Concurs Acad. Cristofor Simionescu Clasa a IX-a - chimie Toate subiectele sunt obligatorii, 1 singur răspuns corect.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

CAP. 3. ALCANI. B. clorura de metil C. bromura de metil D. iodura de metilen E. cloroformul

Numele și prenumele elevului: Unitatea de învățământ:

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0


IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Curs 2 Şiruri de numere reale

PROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

TEST VI CHIMIE ORGANICA

CULEGERE DE PROBLEME pentru Concursul de Chimie Organică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVERSITATEA POLITEHNICA

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

ΧΗΜΕΙΑ ΘΕΤΙΚΗΣ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ Γ ΤΑΞΗΣ ΕΝΙΑΙΟΥ ΛΥΚΕΙΟΥ 2002

CHIMIE. clasa a X-a frecvenţă redusă. prof. Bucaciuc Camelia

Transcript:

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.2.ALCHENE Exerciţii şi probleme E.P.2.2.1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchene: A CH 3 CH 3 CH 2 C 3 C 4 H C 5 CH 3 C 2 H CH 3 C 6 H 2 C 1 H 3 C 7 H 3 3-etil-4,5,5-trimetil-2-heptenă B CH 3 CH 3 C 2 = C 3 C 4 C 5 H 2 C 1 H 3 CH 3 CH 3 C 6 H 3 2,3,4,4-tetrametil-2-hexenă 1

C H 2 C 1 = C 2 C 3 H 2 C 4 H CH 3 CH 3 C 5 H 2 C 6 H 3 2,4-dimetil-1-hexenă D C 5 H 3 C 4 H C 3 = C 2 C 1 H 3 CH 3 CH 3 CH 3 2,3,4-trimetil-2-pentenă E.P.2.2.2. Scrie formulele de structură pentru următoarele alchene şi stabileşte care dintre ele prezintă izomerie geometrică. Scrie formulele de structură ale izomerilor geometrici posibili : a). 2-butenă; b). 2-metil-2-butenă; c). 3-etil-3-hexenă; d). 3-metil-2-pentenă: e) 2,3-dimetil-3-hexenă. Rezolvare: 2

Alchenele a, d şi e prezintă izomerie geometrică cis-trans. H C 4 H 3 C 1 H 3 \ C 2 = C 3 \ H a1 trans -2-butena H \ C 2 = C 3 \ H C 1 H 3 C 4 H 3 a2 cis -2-butena Alchenele b şi c nu prezintă izomerie geometrică, deoarece în cazul alchenei b, de atomul de C 2 angajat în legătură dublă se leagă 2 radicali metil : (-CH 3 şi -C 1 H 3 ), iar în cazul alchenei c, de atomul de C 3 angajat în legătură dublă se leagă 2 radicali etil :(-CH 2 -CH 3 şi C 2 H 2 -C 1 H 3 ) 3

CH 3 C 4 H 3 C 1 H 3 \ C 2 = C 3 \ H b 2-metil -2-butena Nu prezintă izomerie geometrică CH 3 CH 2 C 5 H 2 C 6 H 3 C 1 H 3 C 2 H 2 \ C 3 = C 4 \ H c 3-etil -3-hexena Nu prezintă izomerie geometrică 4

H C 4 H 2 C 5 H 3 \ C 2 = C 3 \ C 1 H 3 CH 3 d1 trans-3-metil -2-pentena C 1 H 3 C 4 H 2 C 5 H 3 \ C 2 = C 3 \ H CH 3 d2 cis-3-metil -2-pentena 5

C 1 H 3 C 2 H CH 3 C 5 H 2 C 6 H 3 \ C 3 = C 4 \ H e1 CH 3 trans-2,3-dimetil -3-hexena CH 3 \ C 3 = C 4 \ H C 1 H 3 C 2 H C 5 H 2 C 6 H 3 e2 CH 3 cis-2,3-dimetil -3-hexena 6

E.P.2.2.3. O alchenă are în stare de vapori densitatea în raport cu oxigenul 2,1875. Determină formula moleculară a alchenei şi scrie formulele de structură ale alchenelor izomere cu alchena determinată. Rezolvare: Formula moleculară a alchenei este C n H 2n M C n H 2n = 12n + 2n = 14n g/ mol M O 2 = 2*16 = 32 g/ mol d O2 = Malchenă/ MO2 d O2 = 14n/ 32 = 2,1875 14n = 32*2,1875 14n = 70 n = 5 C 5 H 10 Avem izomerie de catenă şi de poziţie a dublei legături: Deosebiri de catenă catenă liniară şi ramificată H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 2 C 5 H 3 1-pentenă H 3 C 1 HC 2 = C 3 H C 4 H 2 C 5 H 3 2-pentenă 7

H 2 C 1 = C 2 C 3 H 2 C 4 H 3 CH 3 2-metil-1-butenă H 3 C 1 C 2 = C 3 H C 4 H 3 CH 3 2-metil-2-butenă H 3 C 4 C 3 H HC 2 = C 1 H 2 CH 3 3-metil-1-butenă E.P.2.2.4. Se ard 2,8 g alchenă necunoscută. Ştiind că, la 1 atm şi 25 0 C, 2 g de alchenă ocupă un volum de 872,6 ml, se cere: a) determină formula moleculară a alchenei; b) calculează volumul de aer, măsurat în condiţii normale, cu 20 % O 2 necesar arderii celor 2,8 g alchenă; c) izomerul alchenei cu cel mai scăzut punct de fierbere este barbotat într-o soluţie de apă de brom. 8

Scrie ecuaţia reacţiei chimice care are loc şi calculează masa de apă de brom de concentraţie 2% care poate fi decolorată de 1,4 g alchenă. Rezolvare : Formula moleculară a alchenei este C n H 2n M C n H 2n = 12n + 2n = 14n g/ mol V molar = 22, 4 litri (c.n.) Aducem volumul în c.n. : To = 273 0 K T = 273 + 25 = 298 0 K V = 0,8726 litri V/T = Vo/To de unde Vo = V*To/ T = 0,8726*273/298 = 0,8 litri alchenă îm c.n. Vo = 0,8 litri alchenă şi cântăresc 2 g. 22,4 litri alchenă..14n g alchenă 0,8 litri alchenă.. 2 g alchenă 14n = 22,4*2/0,8 = 56 14n = 56 n = 4 deci formula moleculară este C 4 H 8 2,8 g x litri C 4 H 8 + 6O 2 4CO 2 + 4H 2 O alchenă oxigen Dioxid de carbon apă 56 g 6*22,4 litri 9

M C 4 H 8 = 4*12 + 8*1 = 56 g/ mol x= 2,8*6*22,4/ 56 = 6,72 litri O 2 100 litri aer.20 litri O 2..80 litri N 2 V aer 6,72 litri O 2..? litri N 2 V aer = 6,72*100/ 20 = 33,6 litri aer cu 20 % O 2 Izomerii pentru alchena C 4 H 8 sunt: H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 1-butenă H 3 C 1 HC 2 = C 3 H C 4 H 3 2-butenă H 2 C 1 = C 2 C 3 H 3 CH 3 2-metil-propenă (izobutenă) Izobutena are punctul de fierbere cel mai scăzut datorită ramificaţiei. 1,4 g m d C 4 H 8 + Br 2 C 4 H 8 Br 2 izobutena brom 1,2-dibromo-2 metilpropan 56 g 160 g 10

M C 4 H 8 = 4*12 + 8*1 = 56 g/ mol M Br 2 = 2*80 = 160 g/ mol m d = 1,4*160/ 56 = 4 g Br 2 m s =? c p = 2 % Br 2 100 g soluţie c p m s..m d m s = 100*4/ 2 = 200 g soluţie Br 2 de concentraţie 2 % Br Br H 2 C 1 = C 2 C 3 H 3 Br 2 H 2 C 1 C 2 C 3 H 3 CH 3 CH 3 2-metil-propenă 1,2-dibromo-2-metil-propan izobutenă 11

E.P.2.2.5. Raportul maselor molare a două alchene omoloage este 0,666. Determină formulele moleculare ale celor două alchene. 7 g amestec echimolecular format din cele două alchene este supus arderii. Calculează volumul de CO 2, măsurat la 27 0 C şi 2 atm, care se degajă în urma arderii. Rezolvare : Formula moleculară a unei alchenei este C n H 2n M C n H 2n = 12n + 2n = 14n g/ mol Formula moleculară a unei alchenei este C n+1 H 2(n+1) M C n+1 H 2(n+1) = 12(n+1) + 2(n+1)*1 = (14n + 14) = 14(n+1) g/ mol 0,666 = 2/3 Raportul maselor molare : 14n/14(n +1) = 2/ 3 n/(n+1) = 2/ 3 3n = 2(n+1) 3n = 2n + 2 n = 2 n +1 = 3 Avem etenă C 2 H 4 şi propenă C 3 H 6. (formulele moleculare) H 2 C = CH 2 etena şi H 2 C = CH CH 3 propena 12

Avem 7 g amestec echimolecular de etenă şi propenă. M etenă = 2*12+ 4*1 = 28 g/ mol M propenă = 3*12+6*1 = 42 g/mol Notăm cu a numărul de moli de etenă din 7 g amestec. Tot a va fi şi numărul de moli de propenă din 7 g amestec. Calculăm masa pentru a moli etenă, respectiv propenă şi le adunăm şi primim masa amestecului adică 7 g. 28a + 42a = 7 70a = 7 a = 0,1 moli de etenă; a = 0,1 moli propenă. Metoda 1 0,1 moli x litri C 2 H 4 + 3O 2 2CO 2 + 2H 2 O etenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 2*22,4 litri 0,1 moli y litri C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 O propenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 3*22,4 litri x = 0,1*2*22,4/ 1 = 4,48 litri CO 2 y = 0,1*3*22,4/ 1 = 6,72 litri CO 2 V 0 CO 2 = x + y = 4,48 + 6,72 = 11,2 litri CO 2 se degajă în c.n. 13

Calculăm numărul de moli de CO 2 22,4 litri CO 2.1 mol CO 2 11,2 litri CO 2..n moli CO 2 n = 11,2*1/ 22,4 = 0,5 moli CO 2 PV = nrt unde P = 2 atm, iar t = 27 0 C, n = 0,5 moli şi R = 0,082 litru/ atm*mol*grad; T = 273 + 27 = 300 0 K Se calculează V =? V = 0,5*0,082*300/ 2 = 6,15 litri CO 2 la presiunea de 2 atm şi la temperatura de 27 0 C. Metoda 2 0,1 moli n1 C 2 H 4 + 3O 2 2CO 2 + 2H 2 O etenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 2 moli 0,1 moli n2 C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 O propenă oxigen Dioxid de carbon apă 1 mol 3 moli n1 = 2*0,1/ 1 = 0,2 moli CO 2 n2 = 3*0,1/ 1 = 0,3 moli CO 2 14

n = n1 + n2 n = 0,2 + 0,3 = 0,5 moli CO 2 PV = nrt unde P = 2 atm, iar t = 27 0 C, n = 0,5 moli şi R = 0,082 litru/ atm*mol*grad; T = 273 + 27 = 300 0 K Se calculează V =? V = 0,5*0,082*300/ 2 = 6,15 litri CO 2 la presiunea de 2 atm şi la temperatura de 27 0 C. E.P.2.2.6. Se dă schema de reacţii: 1) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 A + B (reacţia are loc la temperaturi < 650 0 C) 2) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 C + D (reacţia are loc la temperaturi < 650 0 C) 3) C + HCl E 4) F + HCl E Ştiind că C este alchena cu cel mai mic număr de atomi de carbon care prezintă izomerie geometrică, iar B este cel mai mic alcan care formează la monoclorurare fotochimică doi compuşi izomeri, se cere: a) Determină substanţele necunoscute din schemă şi scrie ecuaţiile reacţilor chimice corespunzătoare. b) Calculează masa de n-pentan supusă cracării în ecuaţiile 1) şi 2) ştiind că amestecul gazos obţinut conţine 20 % A în procente de volum şi 44,8 litri (c.n.) compus C. Rezolvare : 15

1) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 unde A este H 2 C = CH 2 etena, iar B este H 3 C - CH 2 CH 3 propanul. Propanul formează la monoclorurare fotochimică doi compuşi izomeri : 1-cloropropan H 3 C - CH 2 CH 2 - Cl 2-cloropropan H 3 C CH(Cl) CH 3 (1) A B CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 n-pentan < 650 0 C etenă propan 2) CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH -CH 3 + CH 4 unde C este 2-butena H 3 C - HC = CH - CH 3, iar D este CH 4 metanul. (2) C D CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH - CH 3 + CH 4 n-pentan < 650 0 C 2-butenă metan H C 4 H 3 C 1 H 3 \ C 2 = C 3 \ H C 1 trans -2-butena 16

H \ C 2 = C 3 \ H C 1 H 3 C 4 H 3 C 2 cis -2-butena Alchena C : 2-butena H 3 C - HC = CH - CH 3 prezintă izomerie geometrică cis-trans (C 1,C 2 ). C (3) E H 3 C - HC = CH - CH 3 + HCl H 3 C (Cl)CH CH 2 - CH 3 2-butenă 2-clorobutan F (4) E H 2 C = CH CH 2 - CH 3 + HCl H 3 C (Cl)CH CH 2 - CH 3 1-butenă 2-clorobutan H 3 C 1 C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 Cl E : 2-clorobutan 2-clorobutan 17

V molar = 22,4 litri/ mol Considerăm un amestec de gaze de 100 litri obţinut la cracarea n-pentanului conform reacţiilor (1) şi (2) format din : 20 litri etenă (A) 20 litri propan (B) 30 litri 2-butenă (C) 30 litri metan (D). 20 + 20 + 30 + 30 = 100 20 litri (1) 20 litri 20 litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 n-pentan < 650 0 C etenă (A) propan (B) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri 30 litri (2) 30 litri 30 litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH - CH 3 + CH 4 n-pentan < 650 0 C 2-butenă (C) metan (D) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri V n-pentan = 20 + 30 = 50 litri 50 litri C 5 H 12.20 litri (1) 30 litri (2) 100 litri C 5 H 12.% (1) % (2) % (1) = 40 % procente de volum % (2) = 60 % procente de volum Se obţin 44,8 litri de alchenă C : 2-butenă. 18

x litri (1) x litri x litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 2 C = CH 2 + H 3 C - CH 2 CH 3 n-pentan < 650 0 C etenă (A) propan (B) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri 44,8 litri (2) 44,8 litri 44,8 litri CH 3 -CH 2 -CH 2 -CH 2 -CH 3 H 3 C - HC = CH - CH 3 + CH 4 n-pentan < 650 0 C 2-butenă (C) metan (D) 22,4 litri 22,4 litri 22,4 litri (x + 44.8) litri n-pentan..x litri (1)..44,8 litri (2) 100 litri n-pentan..40 % (1) 60 litri (2) x = 40*44,8/ 60 = 29,87 litri (x + 44,8)= 29,87 + 44,8 = 74,67 litri n-pentan supus cracării. M C 5 H 12 = 5*12 + 12*1 = 72 g/ mol V molar = 22,4 litri/ mol 22,4 litri n-pentan..72 g n-pentan 74,67 litri n-pentan.m pentan m pentan = 74,67*72 / 22,4 = 240 g n-pentan. E.P.2.2.7. Masa unui amestec echimolecular de etan şi etenă, trecut, împreună cu H 2, peste un catalizator de nichel la temperatura de 180 0 C şi presiunea de 200 atm, creşte cu 0,2 g. Calculează masa iniţială a amestecului de etan şi etenă. 19

Rezolvare : x moli 0,2 g H 2 C = CH 2 + H 2 H 3 C CH 3 etenă hidrogen Ni etan 1 mol 2 g M H 2 = 1+1 = 2 g/ mol x = 1*0,2/ 2 = 0,1 moli etenă C 2 H 4 deci vom avea şi 0,1 moli etan C 2 H 6 (amestec echimolecular) M C 2 H 4 = 2*12 +4*1 = 28 g/ mol M C 2 H 6 = 2*12 + 6*1 = 30 g/ mol 1 mol etenă 28 g 0,1 moli etenă m1 m1 = 0,1*28/ 1 = 2,8 g etenă 1 mol etan.30 g 0,1 moli etan m2 m2 = 0,1*30/ 1 = 3 g etan masa amestecului = m1 + m2 = 2,8 + 3 = 5,8 g E.P.2.2.8. Precizează care dintre următoarele reacţii chimice nu sunt scrise corect. Corectează aceste ecuaţii ale reacţiilor chimice. a) H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 + HCl Cl C 1 H 2 C 2 H 2 C 3 H 2 C 4 H 3 20

Este incorectă deoarece adiţia se face conform regulii lui Markovnikov iar halogenul adică clorul se va lega de atomul de carbon cel mai sărac în hidrogen, adică cel mai substituit şi anume C 2. Reacţia corectă este : H 2 C 1 = C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 + HCl C 1 H 3 (Cl)C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 H 3 C 1 C 2 H C 3 H 2 C 4 H 3 Cl 2-clorobutan ************************************************************ b) H 2 C = CH- CH 3 + H-OH H 3 C CH(OH) CH 3 (în prezenţă de Ni) Este incorectă deoarece adiţia apei are loc în mediu acid şi nu în prezenţă de Ni. Reacţia corectă este : H 2 C = CH- CH 3 + H-OH H 3 C CH(OH) CH 3 (în mediu acid) ************************************************************ c) CH 3 HC = C(CH 3 ) 2 + HBr CH 3 CH 2 C(Br)(CH 3 ) 2 Reacţia este corectă. H 3 C 1 C 2 H C 3 H 3 H 3 C 4 C 3 H 2 C 2 C 1 H 3 b) OH c) CH 3 Br 21

E.P.2.2.9. La trecerea unui amestec de propan şi propenă printr-un vas cu apă de brom de concentraţie 3 %, masa vasului creşte cu 2,1 g. La arderea cu o cantitate stoechiometrică de oxigen, a aceluiaşi amestec se degajă 22,4 litri gaze (apa se consideră în stare de vapori). 22

Calculează compoziţia în procente de masă a amestecului de hidrocarburi şi masa de apă de brom care este decolorată de respectivul amestec de hidrocarburi. Rezolvare : Creşterea masei vasului cu apă de brom de concentraţie 3 % de 2,1 g reprezintă masa de propenă care a adiţionat brom, în timp ce propanul a intrat şi a ieşit din vas. x g 3a litri 4a litri C 3 H 8 + 5O 2 3CO 2 + 4H 2 0 propan oxigen dioxid de carbon apă 44 g 3*22,4 litri 4*22,4 litri 2,1 g 3b litri 3b litri C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 0 propenă oxigen dioxid de carbon apă 42 g 3*22,4 litri 3*22,4 litri M C 3 H 8 = 3*12 + 8*1 = 44 g/mol M C 3 H 6 = 3*12 + 6*1 = 42g/ mol (7a +6b ) = 22,4 litri 3b = 2,1*3*22,4/ 42 = 3,36 litri CO2 7a + 3,36 + 3,36 = 22,4 7a = 22,4 6,72 7a = 15,68 a = 15,68/ 7 = 2,24 litri x = 44*3*2,24/ 3*22,4 = 4,4 g propan 23

masa amestecului = 4,4 g propan + 2,1 g propenă = 6,5 g 6,5 g amestec.4,4 g propan 2,1 g propenă 100 g amestec..% propan % propenă % propan = 100*4,4/ 6,5 = 67,69 % propan % propenă = 32,31 % propena 2,1 g m d C 3 H 6 + Br 2 C 3 H 6 Br 2 propenă brom 1,2-dibromopropan 42 g 160 g M Br 2 = 2*80 = 160 g/mol m d = 2,1*160/ 42 = 8 g Br 2 m s =? c p = 3 % Br 2 100 g soluţie c p m s..m d m s = 100*8/ 3 = 266,66 g soluţie Br 2 de concentraţie 3 % H 2 C = CH CH 3 + Br 2 Br - CH 2 - CH(Br) - CH 3 propenă + Br 2 1,2-dibromopropan 24

E.P.2.2.10. Scrie formulele de structură şi denumeşte alchenele care formează prin oxidare cu KMnO 4 + H 2 SO 4 : Rezolvare : a) CH 3 CH 2 COOH + CH 3 COOH (acid propanoic + acid acetic); b) ca unic produs CH 3 COOH (acid acetic); c) CO 2 + H 2 O + CH 3 CH 2 COOH (acid propanoic); d) CH 3 CO CH 3 + CH 3 CH 2 CO CH 3 (acetonă + butanonă); e) ca unic produs CH 3 CO CH 3 (acetonă). a) C 5 H 3 C 4 H 2 HC 3 = C 2 H C 1 H 3 2-pentenă b) C 1 H 3 HC 2 = C 3 H C 4 H 3 2-butenă c) H 2 C 1 = C 2 H - C 3 H 2 - C 4 H 3 1-butenă d) 2,3-dimetil-2-pentenă H 3 C 1 C 2 = C 3 C 4 H 2 C 5 H 3 CH 3 CH 3 2,3-dimetil-2-pentenă e) 2,3,-dimetil-2-butenă H 3 C 1 C 2 = C 3 C 4 H 3 CH 3 CH 3 2,3-dimetil-2-butenă 25

26

E.P.2.2.11. Se barbotează într-o soluţie slab bazică de KMnO 4, etenă. Ştiind că s-au decolorat 200 ml soluţie de KMnO 4 de concentraţie 0,1 M se cere : Rezolvare : a) calculează volumul de etenă (c.n.) care a reacţionat; b) masa de precipitat obţinut în urma reacţiei; c) raportul molar C 2 H 4 : KMnO 4. 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH x litri 0,02 moli y g 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH etenă etandiol dioxid de mangan (pp.brun) 3*22,4 litri 2 moli 2*87 g Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : C -2-1e - C -1 oxidare *6 Mn 7+ +3e - Mn 4+ reducere *2 6C -2-6e - 6C -1 2Mn 7+ +6e - 2Mn 4+ Calculăm numărul de moli de KMnO 4 din 200 ml soluţie de KMnO 4 de concentraţie 0,1 M : 27

1000 ml soluţie.0,1 moli KMnO 4 200 ml soluţie n moli KMnO 4 n = 200*0,1/ 1000 = 0,02 moli KMnO 4 V molar = 22,4 litri/ mol M MnO 2 = 55 + 2*16 = 87 g/ mol x = 3*22,4*0,02/ 2 = 0,672 litri etenă = 672 ml etenă (c.n.) y = 0,02*2*87/ 2 = 1,74 g MnO 2 dioxid de mangan (precipitat brun) raportul molar C 2 H 4 : KMnO 4 = 3 : 2 (vezi egalarea reacţiei) E.P.2.2.12. 13,44 litri de amestec de etenă, propenă şi butenă se supun arderii cu 89,6 litri O 2. În urma arderii se obţine un amestec gazos care trecut prin soluţie de KOH îşi micşorează volumul cu 44,8 litri. Ştiind că în amestecul iniţial raportul masic C 2 H 4 : C 4 H 8 = 1 : 6 se cere : a) calculează compoziţia, în procente de volum, a amestecului de alchene supus arderii; b) calculează volumul de gaze obţinut în urma arderii. Apa este considerată în stare de vapori. Rezolvare : a moli 3a moli (1) 2a moli 2a moli C 2 H 4 + 3O 2 2CO 2 + 2H 2 O etenă oxigen ardere dioxid de apă carbon 1 mol 3 moli 2 moli 2 moli b moli 4,5b moli (2) 3b moli 3b moli C 3 H 6 + 9/2O 2 3CO 2 + 3H 2 O propenă oxigen ardere dioxid de apă 28

carbon 1 mol 4,5 moli 3 moli 3 moli c moli 6c moli (3) 4c moli 4c moli C 4 H 8 + 6O 2 4CO 2 + 4H 2 O butenă oxigen ardere dioxid de apă carbon 1 mol 6 moli 4 moli 4 moli d moli (4) d moli O 2 O 2 oxigen în exces oxigen în exces 1 mol 1 mol V molar = 22,4 litri/ mol Avem sistemul : (a +b +c)*22,4 = 13,44 (3a + 4,5b +6c + d)*22,4 = 89,6 (2a + 3b + 4c)*22,4 = 44,8 44,8 litri reprezintă volumul de CO 2 reţinut de soluţia de KOH. M C 2 H 4 = 2*12 + 4*1 = 28 g/ mol M C 4 H 8 = 4*12 + 8*1 = 56 g/ mol Avem a moli de etenă C 2 H 4 şi c moli de butenă C 4 H 8. 29

raportul masic C 2 H 4 : C 4 H 8 = 1 : 6 28a : 56c = 1 : 6 a/2c = 1/6 c = 3a c = 3a (a +b +c)*22,4 = 13,44 (3a + 4,5b +6c+d)*22,4 = 89,6 (2a + 3b + 4c)*22,4 = 44,8 c = 3a (a +b +c) = 0,6 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 (2a + 3b + 4c) = 2 c = 3a (a +b +3a) = 0,6 (2a + 3b + 12a) = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a (a +b +3a) = 0,6 30

(2a + 3b + 12a) = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 **************************************************************************** c = 3a b = (0,6 4a) 14a + 3b = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a b = 0,6 4a 14a + 3(0,6-4a) = 2 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a b = 0,6 4a 14a -12a = 2 1,8 (3a + 4,5b + 6c + d) = 4 c = 3a b = 0,6 4a 2a = 0,2 31

(3a + 4,5b + 6c + d) = 4 a = 0,1 moli etenă b = 0,2 moli propenă c = 0,3 moli butenă d = 1 mol de O 2 în exces Amestecul de alchene conţine: (a + b + c) = 0,6 moli 0,6 moli amestec 0,1 moli etenă..0,2 moli propenă..0,3 moli butenă 100 moli amestec.% etenă..% propenă % butenă % etenă = 100*0,1/ 0,6 = 16,66 % C 2 H 4 % propenă = 100*,02/ 0,6 = 33,33 % C 3 H 6 % butenă = 100*0,3/ 06 = 50 % C 4 H 8 % de moli = % de volum Volumul de gaze rezultat la arderea amestecului =? reacţia CO 2 H 2 O O 2 în exces 1 2a 2a nimic 2 3b 3b nimic 3 4c 4c nimic 4 nimic nimic 1 mol Total moli (2a + 3b + 4c) (2a + 3b + 4c) 1 mol 2* (2a + 3b + 3c)*22,4 + 22,4 = 2*44,8 + 22,4 = 112 litri amestec de gaze obţinut la ardere 32

Acest amestec de gaze conţine CO 2, H 2 O şi O 2 în exces : 44,8 litri CO 2, 44,8 litri H 2 O şi 22,4 litri O 2 în exces E.P.2.2.13. Scrie ecuaţia reacţiei chimice de oxidare a propenei cu K 2 Cr 2 O 7 şi H 2 SO 4. Precizează în ce raport molar reacţionează propena cu K 2 Cr 2 O 7 şi ce volum de soluţie de H 2 SO 4 de concentraţie 1 M se consumă la oxidarea a 0,5 moli propenă. Rezolvare : K 2 Cr 2 O 7 + 4H 2 SO 4 K 2 SO 4 + Cr 2 (SO 4 ) 3 + 4H 2 O + 3[O] O -2-2e - O 0 oxidare *3 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere *1 3O -2-6e - 3O 0 oxidare 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere H 2 C=CH-CH 3 + 5[O] CO 2 + H 2 O + CH 3 -COOH 3H 2 C=CH-CH 3 + 5K 2 Cr 2 O 7 + 20H 2 SO 4 3CO 2 + 3CH 3 -COOH + 5K 2 SO 4 + 5Cr 2 (SO 4 ) 3 + 23H 2 O 0,5 moli n moli 3H 2 C=CH-CH 3 + 5K 2 Cr 2 O 7 + 20H 2 SO 4 3CO 2 + 3CH 3 -COOH + 5K 2 SO 4 + 5Cr 2 (SO 4 ) 3 + 23H 2 O propenă portocaliu acid acetic verde 3 moli 20 moli 33

Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : C -2-6e - C +4 oxidare *3 C -1-4e - C +3 oxidare *3 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere *5 3C -2-18e - 3C +4 oxidare 3C -1-12e - 3C +3 oxidare 10Cr 6+ +30e - 10Cr 3+ reducere raport molar C 3 H 6 : K 2 Cr 2 O 7 = 3 : 5 n = 0,5*20/ 3 = 3,33 moli H 2 SO 4 1 litru soluţie..1 mol H 2 SO 4 V litri soluţie.3,33 moli H 2 SO 4 V = 3,33*1/ 1 = 3,33 litri soluţie H 2 SO 4 de concentraţie 1 M. E.P.2.2.14 Prin oxidarea cu soluţie acidulată de KMnO 4 a unui amestec de butene se obţine un amestec de acid acetic CH 3 COOH şi acetonă CH 3 CO CH 3 în raport molar de 1: 1. Denumeşte cele două butene supuse oxidării şi calculează raportul lor molar în amestecul iniţial. Rezolvare : Oxidarea energică a alchenelor are loc cu KMnO 4 în prezenţă de H 2 SO 4. Legătura dublă se rupe total. 2KMnO 4 + 3H 2 SO 4. K 2 SO 4 + 2MnSO 4 + 3H 2 O + 5[O] 34

O -2-2e - O 0 oxidare *5 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *2 5O -2-10e - 5O 0 oxidare 2Mn 7+ +10e - 2Mn 2+ reducere Numărul electronilor cedaţi este întotdeauna egal cu numărul electronilor acceptaţi. 0,5a moli (1) a moli H 3 C - HC = CH - CH 3 + 4[O] 2CH 3 - COOH 2-butenă KMnO 4 acid acetic 1 mol H 2 SO 4 2 moli a moli (2) a moli (CH 3 ) 2 C = CH 2 + 4[O] H 3 C CO CH 3 + CO 2 + H 2 O izobutenă KMnO 4 acetonă 1 mol H 2 SO 4 1 mol Raport molar acid acetic : acetonă = 1 : 1 Notăm cu a numărul de moli de acid acetic obţinut. acid acetic : acetonă = a : a raport molar 2-butenă : izobutenă = 0,5a : a = 1 : 2 Oxidarea energică a alchenelor are loc cu KMnO 4 în prezenţă de H 2 SO 4. Legătura dublă se rupe total : 35

Redox (oxidarea 2-butenei) 5H 3 C-HC=CH-CH 3 +8KMnO 4 +12H 2 SO 4 10CH 3 - COOH +4K 2 SO 4 +8MnSO 4 +12H 2 O C -1-4e - C +3 oxidare *10 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *8 10C -1-40e - 10C +3 oxidare 8Mn 7+ +40e - 8Mn 2+ reducere Redox (oxidarea izobutenei) 5(CH 3 ) 2 C = CH 2 +8KMnO 4 +12H 2 SO 4 5H 3 C CO CH 3 +5CO 2 +4K 2 SO 4 +8MnSO 4 +17H 2 O C 0-2e - C +2 oxidare *5 C -2-6e - C +4 oxidare *5 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *8 5C 0-10e - 5C +2 oxidare 5C -2-30e - 5C +4 oxidare 36

8Mn 7+ +40e - 8Mn 2+ reducere E.P.2.2.15. Completează următoarele ecuaţii ale reacţiilor chimice şi egalează-le prin metoda redox. Rezolvare : Redox -a a) H 2 C =CH-CH 2 -CH 3 + K 2 Cr 2 O 7 + H 2 SO 4 b) H 3 C-HC=CH-CH 3 + KMnO 4 + H 2 SO 4 c) CH 3 -HC=C(CH 3 )-CH 3 +KMnO 4 + H 2 SO 4 d) H 2 C=CH 2 + KMnO 4 + H 2 O 3H 2 C=CH-CH 2 -CH 3 + 5K 2 Cr 2 O 7 + 20H 2 SO 4 3CO 2 + 3CH 3 -CH 2 -COOH + 5K 2 SO 4 + Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : C -2-6e - C +4 oxidare *3 C -1-4e - C +3 oxidare *3 2Cr 6+ +6e - 2Cr 3+ reducere *5 3C -2-18e - 3C +4 oxidare 3C -1-12e - 3C +3 oxidare 10Cr 6+ +30e - 10Cr 3+ reducere + 5Cr 2 (SO 4 ) 3 + 23H 2 O 37

Redox b 5H 3 C-HC=CH-CH 3 +8KMnO 4 +12H 2 SO 4 10CH 3 - COOH +4K 2 SO 4 +8MnSO 4 +12H 2 O C -1-4e - C +3 oxidare *10 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *8 10C -1-40e - 10C +3 oxidare 8Mn 7+ +40e - 8Mn 2+ reducere Redox c 5H 3 C-HC=C(CH 3 )-CH 3 +6KMnO 4 +9H 2 SO 4 5CH 3 -COOH + 5CH 3 -CO-CH 3 +3K 2 SO 4 + C -1-4e - C +3 oxidare *5 C 0-2e - C +2 oxidare *5 Mn 7+ +5e - Mn 2+ reducere *6 5C -1-20e - 5C +3 oxidare 5C 0-10e - 5C +2 oxidare 6Mn 7+ +30e - 6Mn 2+ reducere Redox d 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH +6MnSO 4 +9H 2 O 3H 2 C=CH 2 + 2KMnO 4 + 4H 2 O 3HO-CH 2 -CH 2 -OH + 2MnO 2 + 2KOH etenă etandiol dioxid de mangan (pp.brun) Egalarea reacţiei se face prin metoda redox : 38

C -2-1e - C -1 oxidare *6 Mn 7+ +3e - Mn 4+ reducere *2 6C -2-6e - 6C -1 2Mn 7+ +6e - 2Mn 4+ E.P.2.2.16. Politetrafluoroetena, teflonul, este stabilă între -60 0 C şi 130 0 C şi inertă la acţiunea agenţilor chimici, chiar la temperatură ridicată. Se cere: 39

Rezolvare : a) scrie ecuaţia reacţiei chimice de polimerizare prin care se obţine teflonul; b) calculează masa moleculară a teflonului care are gradul de polimerizare 1600. c) scrie două utilizări practice ale teflonului. F F F F n C 1 = C 2 ( C 1 C 2 ) n F F F F tetrafluoroetena politetrafluoroetena n F 2 C = CF 2 -(F 2 C CF 2 ) n - M C 2 F 4 = 2*12 + 4*19 = 100 g/mol n = 1600 M teflon = 100*1600 = 160000 g/mol Utilizari: Teflonul este utilizat ca material electroizolant, la confecţionarea unor echipamente speciale, la acoperirea vaselor de bucătărie. E.P.2.2.17. Se dă schema de reacţii : C 5 H 12 C 2 H 6 + A (reacţia are loc la temperaturi < 650 0 C) n A (A) n 40

Scrie formula moleculară a substanţei A şi ecuaţiile reacţiilor chimice corespunzătoare schemei. Calculează masa de polimer obţinută dacă s-a plecat de la 0,5 kg pentan de puritate 72 % şi fiecare reacţie a avut loc cu un randament de 60 %. Rezolvare : C 5 H 12 C 2 H 6 + H 2 C = CH CH 3 (reacţia are loc la temperaturi < 650 0 C) n H 2 C = CH(CH 3 ) [H 2 C - CH(CH 3 )] n A este propena H 2 C = CH CH 3 H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 H 3 C CH 3 + H 2 C = CH CH 3 n-pentan < 650 0 C etan propenă n H 2 C = CH(CH 3 ) [H 2 C - CH(CH 3 )] n propenă polipropenă 0,5 kg pentan impur = 500 g pentan impur 100 g pentan impur..72 g pentan pur..28 g impurităţi 500 g pentan impur a g pentan pur.(500-a) g impuriţăţi a = 500*72/ 100 = 360 g pentan pur η = 60 % pentru ambele reacţii M C 5 H 12 = 5*12 + 12*1 = 72 g/ mol M C 3 H 6 = 3*12 + 6*1 = 42 g/ mol 360*60 /100 = 36*6 g pentan propenă 360*40/ 100 = 36*4 g pentan pentan 41

36*6 g cracare x g H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 H 3 C CH 3 + H 2 C = CH CH 3 n-pentan < 650 0 C etan propenă 72 g 42 g 36*4 g H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 H 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 n-pentan < 650 0 C n-pentan netransformat în produs util x = 36*6*42/ 72 = 3*42 g propenă = 123 g propenă x*60/ 100 = 3*42*60/ 100 = 75,6 g propenă polipropenă x*40/ 100 = 3*42*40/ 100 = 50,4 g propenă propenă 75,6 g 75,6 g n H 2 C = CH(CH 3 ) [H 2 C - CH(CH 3 )] n propenă polipropenă 42 g 42 g 50,4 g 50,4 g n H 2 C = CH(CH 3 ) n H 2 C = CH(CH 3 ) propenă propenă nereacţionată Masa de polimer = 75,6 g polipropenă 42