Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Prof. Jiduc Gabriel. AutoCAD: Comenzi de desenare

Σχετικά έγγραφα
1. Prezentare generala a pachetului de programe AutoCAD

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

MARCAREA REZISTOARELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Subiecte Clasa a VIII-a

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Subiecte Clasa a VII-a

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

riptografie şi Securitate

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].


Curs 1 Şiruri de numere reale

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Integrala nedefinită (primitive)

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) Geometrie pentru pregătirea Evaluării Naționale la Matematică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Criptosisteme cu cheie publică III

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

3. REPREZENTAREA PLANULUI

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

BARDAJE - Panouri sandwich

Curs 4 Serii de numere reale

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

V O. = v I v stabilizator

Varianta 1. SUBIECTUL I Pe foaia de teză se trec numai rezultatele.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Εντολές σχεδίασης. Line. Xline

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1


BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2. CALCULE TOPOGRAFICE

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

BREVIAR TEORETIC CU EXEMPLE CONCRETE, PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE EVALUARE NAŢIONALĂ, clasa a VIII-a

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

cercului circumscris triunghiului ABE.

CIRCUITE LOGICE CU TB

Vectori liberi-seminar 1

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

BISECTOAREI GLISANTE

Conice şi cercuri tangente

6.CONUL ŞI CILINDRUL. Fig Fig. 6.2 Fig. 6.3

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

Subiecte Clasa a V-a

z a + c 0 + c 1 (z a)

SINTEZ~ A GEOMETRIEI de clasa a VII-a

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

TOPOGRAFIE - CARTOGRAFIE LP. 5. Elemente de cartometrie

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Transcript:

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Prof. Jiduc Gabriel AutoCAD: Comenzi de desenare

Comenzi de desenare Un desen în AutoCAD este format din una sau mai multe entităţi grafice O entitate grafică este reprezentarea grafică rezultată în urma unei singure comenzi Entităţile grafice pot fi: simple sunt formate dintr-un singur element grafic compuse sunt formate din mai multe elemente grafice, considerate ca un tot unitar

Comenzi de desenare Cele mai frecvente comenzi de desenare în AutoCAD sunt: LINE CIRCLE ARC POLYGON RECTANGLE XLINE DONUT SOLID PLINE SFÂRŞIT PREZENTARE ELLIPSE

Comenzi de desenare - LINE Permite desenarea unui segment sau a unei linii drepte frânte Este o entitate grafică simplă (în cazul liniei frânte după încheierea comenzii fiecare segment este o entitate separată)

Comenzi de desenare - LINE Declanşarea acţiunii se realizează: Prin selectarea subopţiunii LINE a opţiunii DRAW a meniului principal Prin acţionarea instrumentului LINE din bara de instrumente DRAW Prin scrierea cuvântului cheie LINE in fereastra Command

Comenzi de desenare - LINE Indiferent de modul de declanşare a acţiunii este afişat următorul mesaj. Sunt două variante de răspuns: Introducerea punctului Răspuns nul Exemplificare LINE Înapoi la meniul principal

Comenzi de desenare - LINE Introducerea punctului se poate realiza prin: click stânga mouse introducerea coordonatelor în fereastra Command utilizarea mecanismului ObjectSnap

Comenzi de desenare - LINE După transmiterea răspunsului către calculator (acţionarea tastei Enter) este afişat mesajul: Există următoarele posibilităţi de răspuns: Specify next point Undo Close Înapoi la meniul LINE

Comenzi de desenare - LINE Este opţiunea implicită (se introduc direct datele) Se indică extremitatea cealaltă a segmentului Fiind o comandă multiplă, cerearea se repetă pentru a se desena în continuare alt segment Când nu se mai doreşte desenarea altui segment se acţionează tasta Enter Înapoi la submeniu

Comenzi de desenare - LINE Pentru selectarea acestei opţiuni se tastează litera U Permite ştergerea ultimului segment desenat şi revenirea cursorului la extremitatea precedentă Înapoi la submeniu

Comenzi de desenare - LINE Pentru selectarea acestei opţiuni se tastează litera C Permite închiderea liniei frânte (unirea punctului curent cu cel din care a plecat linia frântă) şi părăsirea comenzii LINE Opţiunea este disponibilă după desenarea a cel puţin două segmente Înapoi la submeniu

Comenzi de desenare - LINE Răspunsul Nul (se acţionează direct tasta Enter) are ca efect începerea desenării segmentului din extremitatea ultimului element desenat (trebuie să fie segment sau arc de cerc) şi tangent la el.

Comenzi de desenare - LINE După indicarea primului punct cu răspuns nul: fie se indică cealaltă extremitate (cazul legării la segmentul precedent) fie se indică lungimea tangentei (cazul legării la arcul de cerc) Înapoi la meniul LINE

Comenzi de desenare - CIRCLE Această comandă permite desenarea cercurilor Se obţine o entitate simplă

Comenzi de desenare - CIRCLE Declanşarea acţiunii se realizează: Prin selectarea subopţiunii CIRCLE a opţiunii DRAW a meniului principal Prin acţionarea instrumentului CIRCLE din bara de instrumente DRAW Prin scrierea cuvântului cheie CIRCLE in fereastra Command

Comenzi de desenare - CIRCLE Indiferent de modul de declanşare a acţiunii este afişat următorul mesaj. Opţiunile comenzii sunt: Specificy center... 3P 2P Ttr Exemplificare CIRCLE Înapoi la meniul principal

Comenzi de desenare - CIRCLE Opţiunea implicită Se va indica centrul cercului prin una din metodele de indicare a unui punct În continuare sunt posibile opţiunile: Specify radius Diameter Înapoi la meniul CIRCLE

Comenzi de desenare - CIRCLE Este opţiunea implicită Se va introduce în continuare lungimea razei cercului: fie prin introducerea mărimii ei fie prin indicarea celuilalt capăt al razei (dacă există deja în desen) Înapoi la submeniu

Comenzi de desenare - CIRCLE Este opţiunea cea mai frecventă deoarece în desenul tehnic se cotează diametrul cercului Pentru selectarea opţiunii se tastează litera D În continuare se introduce valoarea diametrului prin cele două metode prezentate la introducerea razei Înapoi la submeniu

Comenzi de desenare - CIRCLE Permite desenarea unui cerc care trece prin 3 puncte date Pentru selectarea opţiunii se tastează 3p Se introduc succesiv cele 3 puncte (prin una din metodele de indicare a punctelor) Înapoi la meniul CIRCLE

Comenzi de desenare - CIRCLE Permite dsenarea unui cerc prin două puncte date diametral opuse Opţiunea este selectată tastând 2p Se introduc succesiv cele 2 puncte (prin una din metodele de indicare a punctelor) Înapoi la meniul CIRCLE

Comenzi de desenare - CIRCLE Permite desenarea unui cerc tangent la două entităţi (segmente, arce de cerc sau alte cercuri) şi de o rază dată Cele două entităţi trebuie să fie desenate anterior Pentru selectarea opţiunii se tastează litera T Se vor selecta cele două entităţi la care cercul este tangent Se va introduce mărimea razei Înapoi la meniul CIRCLE

Comenzi de desenare - ARC Permite desenarea unui arc de cerc În urma executării comenzii se obţine o entitate grafică simplă

Comenzi de desenare - ARC Declanşarea acţiunii se realizează: Prin selectarea subopţiunii ARC a opţiunii DRAW a meniului principal Prin acţionarea instrumentului ARC din bara de instrumente DRAW Prin scrierea cuvântului cheie ARC in fereastra Command

Comenzi de desenare - ARC Datorită numeroaselor variante de desenare a unui arc de cerc şi comanda ARC din AutoCAD are multe opţiuni, alegerea celei optime făcându-se în funcţie de datele concrete ale desenului de executat. Opţiunile sunt: Punct de start(p St) Centru (Cen) Exemplificare ARC Înapoi la meniul principal

Comenzi de desenare - ARC Este opţiunea implicită Se va introduce punctul de plecare al arcului prin una din metodele de indicare ale punctelor În continuare se afişează următoarele opţiuni Punctul secund (P Sc) Punctul de sfârşit(p Sf) Centrul (Cen) Înapoi la meniul Arc

Comenzi de desenare - ARC Este opţiunea implicită Se va introduce al doilea punct (intermediar) care aparţine arcului prin una din metodele de indicare ale punctelor În final se va introduce al treilea punct al arcului (punctul de sfârşit) Înapoi la opţiuni ale P St

Comenzi de desenare - ARC Pentru selectarea opţiunii se tastează literele C şi E Se va introduce centrul arcului prin una din metodele de indicare ale punctelor În continuare sunt posibile următoarele opţiuni: Indicarea punctului de sfârşit (opţiunea implicită) Indicarea unghiului la centru φ (se tastează A) Indicarea lungimii coardei subîntinse de arc lc (se tastează L) Înapoi la opţiuni ale P St

Comenzi de desenare - ARC Pentru selectarea opţiunii se tastează literele E şi N Se va introduce punctul de sfârţit al arcului prin una din metodele de indicare ale punctelor În continuare sunt posibile următoarele opţiuni: Indicarea centrului arcului (opţiunea implicită) Indicarea unghiului la centru φ (se tastează A) Indicarea direcţiei la care arcul este tangent (se tastează D) Indicarea mărimii razei arcului (se tastează R) Înapoi la opţiuni ale P St

Comenzi de desenare - ARC Pentru selectarea opţiunii se tastează literele C şi E Se specifică centrul arcului prin una din metodele de indicare a punctelor Se introduce în continuare punctul de start al arcului În pasul următor sunt posibile următoarele opţiuni: Introducerea punctului de sfârşit al arcului P Sf (opţiunea implicită) Introducerea unghiului la centru φ (se tastează mai întâi litera A) Introducerea coardei subîntinse de arc lc (se tastează mai întâi L) Înapoi la meniul Arc

Comenzi de desenare - POLYGON Permite desenarea unui poligon regulat (triunghi echilateral, pătrat,etc.) În urma executării comenzii se obţine o entitate grafică compusă (toate laturile poligonului constituie o singură entitate)

Comenzi de desenare - POLYGON Declanşarea acţiunii se realizează: Prin selectarea subopţiunii POLYGON a opţiunii DRAW a meniului principal Prin acţionarea instrumentului POLYGON din bara de instrumente DRAW Prin scrierea cuvântului cheie POLYGON in fereastra Command

Comenzi de desenare - POLYGON Paşii următori declanşării comenzii sunt: Introducerea numărului de laturi a poligonului Selectarea opţiunilor: Centrul poligonului Latura poligonului Exemplificare POLYGON Înapoi la meniul principal

Comenzi de desenare - POLYGON Este opţiunea implicită Se indică centrul poligonului prin una din metodele de introducere ale punctelor Se selectează varianta desenării unui poligon înscris (se tastează litera i) sau circumscris (se tastează litera c) unui cerc Se introduce mărimea razei cercului Înapoi la meniul POLYGON

Comenzi de desenare - POLYGON Pentru selectarea opţiunii se tastează litera E Permite desenarea poligonului cunoscându-se mărimea laturii sale Se introduc succesiv cele două extremităţi ale unei laturi prin una din metodele de indicare ale punctelor Înapoi la meniul POLYGON

Comenzi de desenare - DONUT Permite desenarea unei coroane circulare Se obţine o entitate complexă (cele două cercuri constituie aceeaşi entitate) Din entitate face parte şi suprafaţa dintre cele două cercuri

Comenzi de desenare - DONUT Declanşarea acţiunii se realizează: Prin selectarea subopţiunii DONUT a opţiunii DRAW a meniului principal Prin scrierea cuvântului cheie DONUT in fereastra Command

Comenzi de desenare - DONUT După declanşarea comenzii se execută următorii paşi: Se introduce valoarea diametrului mic Se introduce valoarea diametrului mare Se introduce centrul coroanei prin una din metodele de indicare ale punctelor Instrucţiunea este de tip multipă (ieşirea din ea se realizează tastând Enter la cerearea următoare) Exemplificare DONUT Înapoi la meniul principal

Comenzi de desenare - SOLID Permite desenarea unui patrulater sau triunghi plin Se obţine o entitate compusă

Comenzi de desenare - SOLID Declanşarea acţiunii se realizează: Prin scrierea cuvântului cheie SOLID in fereastra Command

Comenzi de desenare - SOLID După declanşarea acţiunii se introduc succesiv cele patru vârfuri ale patrulaterului prin una din metodele de indicare ale punctelor După desenarea unui patrulater apare cererea de introducere a vârfului al treilea (calculatorul desenează un alt patrulater luând în calcul şi ultimile două vârfuri ale patrulaterului precedent Exemplificare SOLID Înapoi la meniul principal

Comenzi de desenare - SOLID Triunghiul se desenează dând răspuns Nul (se acţionează tasta Enter) la cerearea de introducerea a celui de-al patrulea vârf Comanda se încheie prin răspuns Nul la cererea de introducere a celui deal treilea vârf Ordinea de introducere a vârfurilor este esenţială pentru obţinerea unui patrulater convex sau concav Înapoi la meniul SOLID