ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este ai are asa unui ato decât u.a.. x: - pentru : = - pentru : = 8 Masa oleculară = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este ai are asa unei olecule decât u.a.. a se calculează ȋnsuând asele atoice ale tuturor atoilor oleculei. x: asa oleculară a apei ( ) este 8
leentul chiic = aestec atoi cu acelaşi Z (izotopi) Masa atoică a unui eleent ( e ): (ărie adiensională) e n i i f i f f... n f n i = asele atoice ale izotopilor eleentului chiic respectiv f r. oli izotop i r. = fracţiile lor olare în aestec oli aestec Molul sau olecula gra (sibol: ol) = cantitatea de substanţă a cărei asă, expriată în grae, este nueric egală cu asa oleculară a substanţei date. În SI, olul este unitatea de ăsură pentru cantitatea de substanţă. x: un ol de = 8g Masa olară (μ) = asa unui ol, expriată în g / ol. x: asa olară a apei este 8 g / ol
3 uărul de olecule cuprinse într-un ol este acelaşi, indiferent de natura substanţei. Deonstraţie: onsideră câte un ol din substanţe diferite, şi, care conţin, respectiv olecule de ase absolute,. uărul de olecule dintr-un ol se nueşte nuărul lui vogadro şi are valoarea: ol olecule 3 0,03
Legea lui vogadro: în aceleaşi condiţii de teperatură şi presiune, un ol de gaz oarecare ocupă acelaşi volu În condiţii norale (t = 0 o şi p = at), voluul olar are valoarea: ol 3 3 V o,4 0.4. Legile fundaentale (generale) ale chiiei ). Legea conservării asei (Loonosov -75, Lavoisier -777): - La nivel acroscopic: sua aselor reactanţilor este egală cu sua aselor produşilor de reacţie obţinuţi. - La nivel atoic: nuărul de atoi ai unui eleent conţinuţi în reactanţi trebuie să fie egal cu nuărul atoilor acelui eleent redistribuiţi în produşii de reacţie. 4
x: a). g 3g 8g atoi ato atoi ato b). a 00g 5 c). 5 g 3g 8g 44g d). g al gl a 70g 3 3 a 5g 58,5 g 44g 43,5g 85g 3 ). Legea proporţiilor constante (Proust - 799): Indiferent de calea de obţinere a unei substanţe, eleentele ce o alcătuiesc se cobină întotdeauna în raporturi de asă constante. x: pa rezultă în cadrul ai ultor procese chiice: a l 5 al Întotdeauna: 8 5
3). Legea proporţiilor ultiple (Dalton - 803): Dacă două eleente se unesc pentru a fora ai ulte cobinaţii, atunci diferitele cantităţi ale unuia dintre eleente, care se unesc cu aceeaşi cantitate din al doilea eleent, se găsesc între ele în raporturi siple de nuere întregi şi ici. x: a) FeS FeS 5 3 5 4 3 4 4). Legea proporţiilor echivalente (Richter şi Wenzel - 79): b). 3 3 leentele şi cobinaţiile chiice interacţionează în nuăr egal de echivalenţi-gra. chivalentul-gra (sau echivalentul chiic sau valul, notat cu g ) = cantitatea în grae dintr-un eleent sau dintr-o substanţă care se poate cobina sau poate înlocui g de hidrogen sau 8 g de oxigen. [ g ] = g/val.
x: S4 a as4 98 - ol de S 4 = 98g; g S 49g / val 4 în reacţie intră echivalenţi-gra de S 4. - oli de a = 80g; 40 g a 40g / val neutralizarea se face cu echivalenţi-gra de a. Reunind legea proporţiilor constante cu legea proporţiilor echivalente rezultă că: Raportul asleor în care interacţionează două substanţe este egal cu raportul echivalenţilor-gra ai celor două substanţe: g g x: Vo verifica această relaţie pentru reacţia precedentă: S 4 a 98 80, g g g g,5 49 40 7
.5. Legile cobinării gazelor ). Legea voluelor constante (Gay-Lussac, 808): ând o cobinaţie ia naştere prin reacţia a două eleente în stare gazoasă, sau când se forează gaze prin descopunerea unei cobinaţii, voluele acestor gaze (ăsurate în condiţii identice de teperatură şi presiune) sunt în raporturi de nuere întregi şi ici. x: - Sinteza l din şi l : l l un volu de reacţionează cu un volu egal de l şi forează două volue de l. Raportul voluelor de gaze reactante este de /, iar voluul de l raportat la fiecare din voluele gazelor reactante este de /. - Sinteza apei din şi : din volue de şi un volu de rezultă volue de în stare de vapori. Raportul voluelor de şi este de /, iar al voluelor de şi este /, respectiv al voluelor de şi este /. 8
). Legea lui vogadro pentru cobinarea gazelor În condiţii siilare de teperatură şi presiune, volue egale de gaze (ideale) diferite conţin acelaşi nuăr de olecule. 9