2.3. Alte etaje cu TEC, folosite în amplificatoare. Funcţionarea la frecvenţe medii. Figura 2.42: Polarizarea TEC-J

Σχετικά έγγραφα
Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

3.5. Forţe hidrostatice

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Masurarea rezistentelor electrice cu puntea Wheatstone

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Cap.4. Masurarea tensiunilor si curentilor. 4.4 Voltmetre numerice Convertoare analog - numerice integratoare

αριθμός δοχείου #1# control (-)

5.1. Noţiuni introductive

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

2. REGIMUL DINAMIC AL COMPONENTELOR ELECTRONICE DIN SISTEMELE DE EMISIE RECEPŢIE

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Integrala nedefinită (primitive)

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

CAP. 1. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2011

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Transformata Laplace

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

3. Metode de calcul pentru optimizarea cu restricţii

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

riptografie şi Securitate

LUCRAREA II: AMPLIFICATOARE CU REACŢIE NEGATIVĂ (ARN) MODULUL MCM5/EV

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Το άτομο του Υδρογόνου

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 3)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 4) A una B niciuna C o infinitate D două

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Subiecte Clasa a VIII-a

Η ΑΝΘΥΦΑΙΡΕΤΙΚΗ ΕΡΜΗΝΕΙΑ ΤΗΣ ΕΞΩΣΗΣ ΤΗΣ ΠΟΙΗΣΗΣ ΣΤΟ ΔΕΚΑΤΟ ΒΙΒΛΙΟ ΤΗΣ ΠΟΛΙΤΕΙΑΣ ΤΟΥ ΠΛΑΤΩΝΟΣ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

1.12.Parametri ai scurgerii totale şi subterane

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

V O. = v I v stabilizator

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 1 Şiruri de numere reale

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

MARCAREA REZISTOARELOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

2.4. Noţiunea de amplificator operaţional

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

cele mai ok referate

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

3 Echilibrul chimic 3.1. INTRODUCERE CONSTANTA DE ECHILIBRU ŞI CALCULUL COMPOZIŢIEI DE ECHILIBRU Definiţii şi consideraţii generale

页面

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!

4.2. Amplificatoare elementare

Subiecte Clasa a VII-a

Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή

Πίνακας ρυθμίσεων στο χώρο εγκατάστασης

2 Termochimie 2.1. EXTINDEREA PRINCIPIULUI I LA SISTEME ÎNCHISE CU REACŢII CHIMICE ŞI TRANSFORMĂRI DE FAZĂ

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

ULX Wireless System USER GUIDE SUPPLEMENT RENSEIGNEMENT SUPPLÉMENTAIRES INFORMACION ADICIONAL. M1 ( MHz)

Οδηγίες χρήσης και τοποθέτησης

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

ΙΕΡΕΥΝΗΣΗ ΤΩΝ ΦΥΣΙΚΟΧΗΜΙΚΩΝ

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

( N m 2 /C 2 )( C)( C) J

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

, όπου Α, Γ, l είναι σταθερές με l > 2.

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Byeong-Joo Lee

Transcript:

.3. Polazaea.3. Alte etaje cu TEC, folote în alfcatoae. Funcţonaea la fecvenţe ed Fua.4: Polazaea TEC-J În acet exelu ete condeat un tanzto cu canal n. Pentu a aua olazaea coectă a le neatvă faţă de uă, -a ale chea dn fua.4a. ntutv e obevă: cuentul de lă ete foate c, dec la ete aoxatv la otenţalul 0, ua ete la un otenţal a oztv, datotă căde de tenune e, dec < 0. Pe de altă ate, tenunea lă-uă va f a oztvă decît tenunea de a, cea cae anulează cuentul n canal. În fala caactetclo de eşe e dtn eunle: - de blocae <, 0 - de atuaţe caactetc aoae ozontale, în fua.4b - de todă caactetc înclnate, în fua.4b. Lta eun de atuaţe cu lne înteută în fua.4b ete dată de nealtatea: >.49 Pentu eunea de atuaţe, un odel al caactetc de tanfe ete fua.4c: at..50 Pentu aflaea..f., face oteza că tanztoul lucează în eunea de atuaţe. Cele 3 ecuaţ Kchhoff lu odelul caactetc de tanfe entu aceată eune: E ezultă ecuaţa:, 0 Ae două ădăcn eale, dnte cae ete coectă cea cu odulul a c ădăcna cu odul a ae decît nu ete oblă fzc. În lanul caactetc de tanfe,..f. e află la nteecţa cu deata de ecuaţe fua.43b, olazaea le. Lauenţu Fanu, Ccute Electonce Fundaentale 008 38

Fua.43: Punctul tatc de funcţonae al TEC-J În aceeaş fuă a fot ueat efectul dee aaetlo ş, n caactetcle cu ln înteute, la extee. Efectul ete o dee a ozţe..f., în ntevalul dnte cele două uncte acate cu. efcaea laă..f. în eunea de atuaţe: >. Planul caactetclo de eşe fua.43a, ecuaţa dete tatce de acnă: E.3. Modelul dnac al TEC-J Fua.44: Modelul de enal c al TEC-J Modelul ete conceut entu eunea de atuaţe. eztenţa de eşe odelează înclnaea caactetclo: d.5 u u cont Panta tanztoulu ete cha anta caactetc de tanfe, în..f. în fua.43b. A fot euu un e de enal c tanztoul funcţonează cvalna. d.5 u u cont alole ante.5 înt condeabl a c decît la tanztoul bola. Oentatv: entu TB, la cuent de colecto de,5a, anta ete C 40 C 00 A/. Pentu un TEC-J, a v cău aaet înt 3 ş 5 A ş al cău cuent de denă dn..f. a fot tablt la 0A, valoaea ante ete de 8A/. Condţa de enal c e deduce dn exea caactetc de tanfe, în juul..f. valo c ale abate tenun lă-uă faţă de..f.. e foloeşte notaţa: u T Lauenţu Fanu, Ccute Electonce Fundaentale 008 39

e une condţa ca exea cuentulu de denă ă dendă lna de abateea tenun lă-uă:. Teenul cae tebue neljat ă fe ult a c decît teenul de adul : <<, adcă <<.53 e exelu, entu o eoae axă de 5%, teenul ătatc tebue ă fe de 0 de o a c decît cel lna: < condţe de enal c. 0.3.3 Etaj de alfcae cu TEC-J, în conexunea uă coună Fua.45: chea alfcatoulu cu TEC, uă coună ş ccutul echvalent de c.a. Nu ete foloto atacul în cuent datotă edanţe a de ntae. ltudne cu TB în conexunea EC, nveează faza tenun. Pefoanţele etajulu: Z foate ae Au d odetă Zo d.3.4 Etaj de alfcae cu TEC-J, în conexunea denă coună Fua.46: chea alfcatoulu cu TEC, denă coună ş ccutul echvalent de c.a. Lauenţu Fanu, Ccute Electonce Fundaentale 008 40

ltudne cu TB în conexunea CC, nu nveează faza tenun. Pefoanţele etajulu: Z la fel de ae ca în cazul ecedent d Au Alfcaea ete oztvă, ubuntaă, da nu aşa de aoată de ca în cazul TB. Pentu calculul edanţe de eşe fua.47: Fua.47: Ccut entu calculul edanţe de eşe. Zo Aceată edanţă de eşe ete că, da a ae decît în cazul TB..3.5 Etaj de alfcae cu TEC-J, cu acnă dtbută Fua.48: chea alfcatoulu cu TEC, acnă dtbută ş ccutul echvalent de c.a. ltudne cu TB. Pefoanţele etajulu: Z la fel de ae ca în cazul ecedent Pentu alfcae, ecuaţle: A u edanţele de eşe: d d d d d d Aud d Z o, Z od d Lauenţu Fanu, Ccute Electonce Fundaentale 008 4

.3.6 Etaj de alfcae cu TEC-J, în tehncă bootta Fua.49: Tehnca bootta în alfcatoul cu TEC, ccutul echvalent de c.a. e foloeşte a, entu edanţă de ntae a ae decît cea ofetă de eztenţa de olazae. A u, alfcae dentcă cu cea a etajulu denă coună. Pentu edanţa de ntae: Z >. edanţă a ae decît eztenţa dn lă. Peţul lătt ete extenţa eacţe oztve, cae educe banda..3.7 eneato de cuent cu TEC-J Fua.50: eneato de cuent cu TEC-J, ccutul echvalent de c.a. eneato de cuent cu eztenţa ntenă foate ae. d d o Z Pentu valo uzuale ale aaetlo Ω k 00 d, Ω k, A/ 0 :.,MΩ Z o Lauenţu Fanu, Ccute Electonce Fundaentale 008 4

.3.8 Etaj de alfcae dfeenţal cu TEC-J Fua.5: Etaj dfeenţal cu TEC-J Ete folot ca etaj de ntae în alfcatoae oeaţonale, entu edanţa foate ae. Ccutele de ăuă înt avantajate de aceată edanţă. Pefoanţele etajulu: d d L Aud od dfeenţal d d d Auc od coun c c eztenţa dn uă tebue ă abă valoae ae nu e va decula în c.a.. e eulă, e înlocută cu eneato de cuent contant..3.9 Alfcatoae cu tanztoae MO Tanztoaele MO au caactetc de tanfe ătatce, ca ş TEC-J. Pozţa aceto caactetc faţă de one ete vaablă în funcţe de tul de tanzto, da toate au antă odetă, ca ş TEC-J. nuul avantaj ete acela că edanţa de ntae ete încă ş a ae decît a TEC-J. n acet otv, tanztoaele TEC-MO înt folote în etajul de ntae al uno alfcatoae dfeenţale. Ma înt folote tanztoae MO cu două le în alfcatoae de fecvenţă ae au în etaje de aetec tot la fecvenţe a. În fne, tanztoaele MO înt dn ce în ce a folote în ccute de coutaţe de utee că ş ede, entu că coută ad ş necetă utee aoae nulă în ccutul de coandă. Lauenţu Fanu, Ccute Electonce Fundaentale 008 43