Validarea metodei Autentificarea calităńii vinului prin determinări de rapoarte izotopice 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O

Σχετικά έγγραφα
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 4 Serii de numere reale

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea


Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

riptografie şi Securitate

Integrala nedefinită (primitive)

V O. = v I v stabilizator

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VIII-a

Stabilizator cu diodă Zener

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR


III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CIRCUITE LOGICE CU TB

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

8 Intervale de încredere

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

z a + c 0 + c 1 (z a)

Laborator biofizică. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Electronică anul II PROBLEME

Criptosisteme cu cheie publică III

Reactia de amfoterizare a aluminiului

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Capitolul 30. Transmisii prin lant

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Capitolul 14. Asamblari prin pene

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Determinarea suprafeţei specifice prin metoda BET (Brunauer, Emmett, Teller)

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite


VII.2. PROBLEME REZOLVATE

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Circuite electrice in regim permanent

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Transcript:

Validarea metodei Autentificarea calităńii vinului prin determinări de rapoarte izotopice 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O A. Conditiile tehnice in care s-a realizat validarea 1.Responsabilul de validare: Dr. Stela Cuna, cercetator stiintific II, Laboratorul de Spectrometrie de Masa, Cromatografie si Fizica ionilor, Institutulu National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare din Cluj Napoca 2.Conditiile de mediu: Pentru determinarea rapoartelor izotopice 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O din probe de vin s-a uitlizat un spectrometru de masa pentru rapoarte izotopice DELTA V ADVANTAGE, seria nr.8031d, produs de firma Thermo Finnigan. Masuratorile pentru validarea metodei au fost efectuate intre 25.09.2007 si 8.12.2007. Pe timpul efectuarii masuratorilor au fost asigurate conditiile cerute de producatorul echipamentului si anume: -temperatura sa fie constanta, intre 18 o C-28 o C, cu o variatie mai mica de 1 o C pe ora. In acest sens, temperatura a fost mentinuta cu ajutorul instalatiei de aer conditionat la 21 o C si a fost monitorizata cu un termo-higrometru. -umiditatea relativa sa fie cuprinsa intre 20% si 70%. Umiditatea relativa a fost de 35% in timpul masuratorilor. 3. Materiale certificate de referinta (MCR) care au fost utilizate sunt prezentate in tabelul 1. Tabelul 1. MRC utilizate in validarea metodei Denumire MRC Material δ 13 C PDB δ 18 O PDB δ 18 O VSMOW VSMOW2 apa - - 0 0.025 SLAP2 apa - - -55.5 0.025 NBS 22 ulei -30.03 - - 0.050 BCR-659 Solutie - - -7.18 0.020 apa-etanol 12% vol. BCR-660 Solutie -26.72 - - 0.090 apa-etanol 12% volum IAEA-CO-1 marmura +2.48 - -2.44 Incertitudinea standard 1

Certificatele de analiza ale MRC sunt prezentate in copie in Anexa 1. 4. Echipamentul a fost etalonat inainte de validare. Deoarece Institutul National de Metrologie din Bucuresti nu are o procedura specifica pentru etalonarea spectrometrului de masa pentru rapoarte izotopice am efectuat in laborator etalonarea aparatului. In Anexa 2 este prezentata adresa INM prin care ne comunica imposibilitatea de a efectua etalonarea aparatului, iar in Anexa 3 este prezentata Procedura de etalonare efectuata de noi. B.Parametrii validarii Au fost determinati urmatorii parametrii: - linearitatea - limitele de masurare - limita minima de detectie - precizia ( repetabilitate, repetabilitate intermediara) - acuratete - incertitudinea de masurare Metodele folosite pentru determinarea valorilor δ 13 C si δ 18 O din probele de vin au fost metodele standardizate si anume: - pentru 13 C/ 12 C din etanolul din vin: EEC/2676/1990 - pentru 18 O/ 16 O din apa din vin: EEC/822/1997 Toate masuratorile se efectueaza pe CO 2 gaz. 1. Linearitatea In cazul metodei de determinare a rapoartelor izotopice, testul de linearitate se mai numeste si linearitatea rapoartelor izotopice pentru un domeniu de intensitati diferite ale curentului de ioni corespunzator masei 44 (CO + 2 ). Pentru testul de linearitate s-a inregistrat cum variaza raportul izotopic 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O pentru diferite valori ale intensitatii curentului principal de la masa 44 (care este proportional cu presiunea probei). S-a masurat intensitatea curentului de ioni la masa 44, pentru diferite valori ale acestuia (diferite presiuni ale probei introduce in spectrometru de masa) si s-a calculat pentru fiecare intensitate valoarea raportului isotopic 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O. Linearitatea este calculata ca panta a dreptei de regresie obtinute (intensitate vs. raport isotopic) si se exprima in [ /V]. Rapoartele izotopice sunt masurate si 2

inregistrate pentru semnale ale curentului de ioni de la 2V la 8V in pasi de 1V. Pentru fiecare punct, este facuta corectia de fond. S-au calculate doua valori ale linearitatii, una pentru 13 C/ 12 C (45/44) si alta pentru 18 O/ 16 O (46/44). Conform cerintelor de functionare ale aparatului, linearitatea trebuie sa fie < 0.066 [ /V]. In urma tesului de linearitate facut, s-au obtinut valorile 0.065 [ /V] pentru 13 C/ 12 C si 0.0622 [ /V] pentru 18 O/ 16 O. Datele obtinute si cele doua drepte de regresie sunt prezentate in Anexa 4. 2. Limitele de masurare a) Limita minima de cuantificare Limita minima de cuantificare este conditionata de doi factori si anume: - cantitatea de proba se fie astfel incat sa se realizeze o curgere vascoasa - precizia interna (1S) sa fie cel putin 0.02 pentru 13 C/ 12 C si 0.04 pentru 18 O/ 16 O Cea mai mica cantitate de proba care poate fi analizata este limitata de cerinta de a mentine o curgere vascoasa a probei din rezervorul de proba prin sistemul de introducere si inspre sursa de ioni a aparatului. Daca nu se asigura aceasta conditie, curgerea devine moleculara si se produc fractionari izotopice care schimba valorile rapoartelor izotopice 13 C/ 12 C, 18 O/ 16 O. Pentru a obtine curgerea vascoasa a gazului, intre rezervorul de proba (burduf reglabil inclus in sistemul de introducere) si sistemul de valve inter-schimbabile in regim automat (prin intermediul softului spectromatrului) se afla un capilar de 0.1 mm i.d. si de 1 m lungime. In aceste conditii, curgerea este vascoasa daca presiunea gazului CO 2 in rezervorul de proba nu scade sub 5-10 mbar. Pentru a asigura performanta masuratorii (precizia interna specificata mai sus) este necesara o cantitate de proba > 50 bar µl pentru CO 2 gazos. b) Limita maxima de masurare Precizia buna se obtine cu presiunea probei in rezervoarele de proba intre 15 si 20 mbar. Volumul unui rezervor de proba este de 40 ml si se poate varia prin intermediul softului aparatului pana la 3.5 ml. Conditiile ideale de lucru sunt atunci cand pentru 10 mbar presiune se obtine un semnal la masa 44 de 1 V. Aceasta s-a facut introducand CO 2 in ambele rezervoare (sistemul de introducere este dublu, deci este nevoie de doua rezervoare) la presiunea de 50 mbar si ajustand diametrul capilarelor ce leaga cele doua burdufe de valva compusa inter-schimbabila astfel incat 3

intensitatea curentului de ioni la masa 44 (CO + 2 ) sa fie de 5 V. In Anexa 5 este prezentata calibrarea semnalului curentului ionic principal in functie de volumul rezervorului. Inainte de calibrarea semnalului cele doua rezervoare se umplu cu CO 2 la o presiune de 10-20 mbar fiecare, presiune care asigura un semnal sufficient pentru calibrare. Calibrare este facuta notand intensitatea curentului la masa 44 pentru doua volume ale rezervoarelor: 25% si 75%. Din dreapta de regresie obtinuta se determina panta dreptei, m, care se foloseste pentru determinarea procentului de crestere asteptat pentru semnal. 3.Limita minima de detectie Limita de detectie pentru CO 2 de 5 mbar 4.Precizia Precizia am estimat-o determinand parametrii statistici de performanta ai repetabilitatii si ai repetabilitaii intermediara. a) Repetabilitatea Continutul isotopic al 13 C si 18 O in CO 2 a fost determinat masurand valorile δ 13 C si δ 18 O pentru 50 de probe preparate dupa cum urmeaza: -pentru estimarea statistica a repetabilitatii pentru 13 C din etanolul din vin s-au preparat 25 probe din MRC BCR-660 care este o solutie de etanol 12% certificate pentru valarea δ 13 C (Tabelul 1 si Anexa 1) si s-au analizat 5 zile la rand, in fiecare zi determinand-se valorile δ 13 C pentru cate 5 probe. - pentru estimarea statistica a repetabilitatii pentru 18 O din apa din vin s-au preparat 25 probe din vinul primit pentru Testul de intercomparare international organizat de Eurofins, Nantes, Franta (Anexa 6a, 6b) care este un vin dulce alb cu codul 07/2/A si s-au determinat valorile δ 18 O pentru fiecare proba 5 zile la rand, in fiecare zi efectuandu-se 5 probe. Rezultatele masuratorilor sunt prezentate in Tabelele 2 si 3, unde parametrii statistici de performanta sunt cei de mai jos: S r = deviatia standard a repetabilitatii S = deviatia standard a mediei sau eroarea standard rx r = limita de repetabilitate RSD r = deviatia standard relative a repetabilitatii CV % = coefficient de variatie 4

Tabel 2. δ 13 C din etanolul din proba de vin (BCR-660) Nr. Data masurarii δ 13 C vs PDB ( ) X S r r RSD r CV r % S rx Crt. 1 2 3 4 5 1 04.12.2007-26.67-26.87-26.93-26.94 - -26.85 0.1269 0.35 0.0047 0.47 0.063 2 05.12.2007 - -26.79-26.81 - -26.94-26.85 0.0805 0.22 0.0029 0.29 0.046 3 06.12.2007-26.76 - -26.69-26.81-26.81-26.77 0.0554 0.15 0.0020 0.20 0.027 4 07.12.2007-26.67-26.67-26.97-26.60 - -26.59 0.1675 0.47 0.0062 0.62 0.083 5 08.12.2007-26.87-26.71-26.72-26.77 - -26.77 0.0759 0.21 0.0028 0.28 0.037 Repetabilitate intermediara (media pentru zile diferite): X intermediar = -26.76, S r-intermediar = 0.0453, r intermediar = 0.12, RSD r-inermediar = 0.0016, CV r-intermediar = 0.16 %, Srx intermediar = 0.0202 5