MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE CET - CURS 12 1

Σχετικά έγγραφα
MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE SEM - CURS 12 1

DEFECTE IN MASINI ELECTRICE. Mentenanta sistemelor industriale - Curs 6

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Studiul câmpului magentic produs de o bobină. Verificarea legii lui Biot şi Savart

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL

Metrologie, Standardizare si Masurari

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Capitolul V MAŞINA ASINCRONĂ

TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

EXCENTRICITATI IN MASINI ELECTRICE. Mentenanta sistemelor industriale - Curs 7

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

3.5. Forţe hidrostatice

SIGURANŢE CILINDRICE

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 1 Şiruri de numere reale


Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Curs 4 Serii de numere reale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

V O. = v I v stabilizator

Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Verificarea legii lui Coulomb

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

FENOMENE MAGNETICE. MĂRIMI ŞI LEGI SPECIFICE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

LOCOMOTIVE ELECTRICE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Integrala nedefinită (primitive)

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

5.1. Noţiuni introductive

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Maşina sincronă. Probleme

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

REŢELE CELULARE DE COMUNICAŢII MOBILE. 1. Noţiuni şi procedee de lucru în comunicaţiile celulare

2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

2. REGIMUL DINAMIC AL COMPONENTELOR ELECTRONICE DIN SISTEMELE DE EMISIE RECEPŢIE

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

DETERMINAREA VÂSCOZITĂȚII LICHIDELOR PRIN METODA CORPULUI ROTITOR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

ε = permitivitate electrică a mediului

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

TEMA 4. VEHICULE ELECTRICE MOTOARE ALIMENTATE DE LA LINIE DE CONTACT DE CURENT ALTERNATIV (VEHICULE ELECTRICE PENTRU TRACTIUNEA FEROVIARA)

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

S.C. ELECTRICA S.A. 0.RE-ITI 228 / 2014

Traductoare rezistive şi circuite electrice de măsurare

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

4 Măsurarea impedanţelor

Curs 10 UNDE ELECTROMAGNETICE

Circuite electrice in regim permanent


MARCAREA REZISTOARELOR

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Subiecte Clasa a VII-a

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Transcript:

MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE 007-008 CET - CURS 1 1

TERMENI UZUALI: situaţie de defect - deteioaea sau înteupeea capacităţii unui sistem de a asigua o funcţie ceută în condiţiile de funcţionae specificate diagnoza - include etapele de izolaeşi identificae a defectelo deteminaea tipului de defect, a locului de poducee a defectului şi a momentului de detectae deteminaea măimii şi compotăii în timp a defectului, espectiv a cauzei cae a geneat defectaea constatată. 007-008 CET - CURS 1

Modul de monitoizae a stăii sistemului (condition monitoing module): ansamblul tutuo echipamentelo cae asiguă peluaea şi analiza semnalelo din sistem, detecţia şi diagnoza defectelo Tehnologii de monitoizae si diagnoza Analiza vibatiilo Spectogafia Temogafia Analiza fluidului de ungee/acie Analiza sistemelo electice 007-008 CET - CURS 1 3

ANALIZA VIBRATIILOR 007-008 CET - CURS 1 4

acceleometu Fiecae tip de defect se egaseste in anumite fecvente in spectum vibatiilo 007-008 CET - CURS 1 5

Sistem de monitoizae si diagnoza Taductoi Placa de achizitie PCI/PXI/CompactPCI PC Masina Measuement & Automation SW 007-008 CET - CURS 1 6

Pozitionaea acceleometului 007-008 CET - CURS 1 7

Pocesaea semnalului Domeniu timp Domeniu fecventa 007-008 CET - CURS 1 8

ANALIZA TEMPERATURII Utilizand taductoi de tempeatua temocuple, de exemplu Utilizand camee cu infaosu pentu vizualizaea si masuaea enegiei temice Temogafia Se bazeaza pe faptul ca oice cop, cu tempeatua peste sau sub 0 C emite caldua. 007-008 CET - CURS 1 9

Pentu motoaele electice Ventilatie blocata Supasacina Alimentae nesimetica Temogama si pofilul vaiatiei tempeatuii la o ventilatie coespunzatoae 007-008 CET - CURS 1 10

Temogama la alimentae simetica Temogama la alimentae nesimetica o faza nealimentata 007-008 CET - CURS 1 11

Cutia cu bone - temogama Obsevatie. Faza este nealimentata. 007-008 CET - CURS 1 1

Pentu lagae Mediul de lucu Supasacini Gaze Paf Umiditate 007-008 CET - CURS 1 13

Temogama a doua lagae: unul deteioat datoita umiditatii si unul faa pobleme 007-008 CET - CURS 1 14

Laga cu pobleme Laga faa pobleme 007-008 CET - CURS 1 15

Echipament electic Contactoae Fuzibile 007-008 CET - CURS 1 16

ANALIZA FLUIDULUI DE UNGERE/RACIRE Pezenta uno paticule metalice: pin spectometie. Indicato al unei uzui Aciditatea: oxidae datoita tempeatuilo inalte, paticule de apa, sau utilizaea indelungata Vascozitatea: poate fi modificata la contaminaea cu funingine sau datoita oxidaii. Diluaea: la motoaele temice poate epezenta o poblema la sistemul de injectie. Se masoaa pin comatogafie. 007-008 CET - CURS 1 17

ANALIZA SISTEMULUI DE ACTIONARE ELECTRICA Exista o gama laga de metode pentu monitoizae si diagnoza in sisteme de actionae electice, functie de tipul si localizaea defectelo. Defecte La nivelul cicuitului de fota La nivelul convetoului electomecanic Ale cicuitului electic Ale cicuitului magnetic Mecanice 007-008 CET - CURS 1 18

Metode de monitoizae si diagnoza in SAE Pe baza unui model al sistemul de actionae Pe baza estimaii paametilo sistemului Pin analiza uno maimi impotante : cuenti, tensiuni, cuplu, flux de scapai, etc 007-008 CET - CURS 1 19

ARMONICI IN MASINI ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV 007-008 CET - CURS 1 0

Amonici in masinile electice Amonici de spatiu: datoita distibutiei solenatiei in intefie Amonici de timp: datoate amonicilo suselo de alimentae convetoae eteaua de alimentae 007-008 CET - CURS 1 1

Mod de lucu Distibutia solenatiei inductoae in intefie Fluxul in infasuaile inductoae Dezvoltae in seie Fouie Amonici de cuent ce pacug infasuaile inductoului Fluxul in infasuaea indusului Amonici de cuent ce pacug infasuaile indusului Dezvoltae in seie Fouie Distibutia solenatiei indusului in intefie 007-008 CET - CURS 1

Distibutia solenatiei unei bobine (pentu un pol) (1-ζ)Θ b ζθ b τ p / τ p / τ p / τ p / y x Θ b y τ c x τ c τ p τ p O Θ b Ni(t) 007-008 CET - CURS 1 3

007-008 CET - CURS 1 4 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI < < Θ < < Θ < < Θ Θ p b p b b p b b b b b x x x x τ τ τ ς τ τ τ ς τ ς 1 ) (1 1 1 1 0 ) (1 ) ( Θ Θ 1 ) cos( ) ( τ π p x b b x Dezvoltae in seie Fouie Θ b Ni(t)

PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Bobina b π Gup de n b bobine Θ Θ ( x) gup ( x) Ni( t) Ni( t) π 1 1 π τ b sin τ p n b b 1 1 1 π τ b sin τ p x cos( π ) τ p x cos( π ) τ p x Distibutia solenatiei unui gup de 3 bobine concentice, cu latimi difeite, inseiate. τ 1 τ τ 3 τ p 007-008 CET - CURS 1 5

PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Pentu o masina cu p poli si m faze, solenatia totala pe amatua Θ total ( x, t) N π mp g 1 n b I g 1 1 k g [ sin( α β) + sin( α + β) ] Inductia magnetica in intefie B( x, t) µ Θ ( x, t) µ 1 mp 0 total 0 N n ) bi g kg δ c πδ c g 1 1 [ sin( α β ) + sin( α + β ] 007-008 CET - CURS 1 6

MASINA DE INDUCTIE Rotoul in colivie! Fiecae cestatua contine un conducto de sectiune mae..! Toate baele sunt legate in scutcicuit. Paametii masinii de inductie: m - numaul de faze p numaul de poli g numaul de gupui de bobine pe faza c numaul de bobine pe gup Z numaul de cestatui otoice 007-008 CET - CURS 1 7

Roto bobinat! Rotoul ae un bobinaj asemanato cu cel statoic.! Infasuaile sunt accesibile pin bone Paamètes de la machine à induction: m - numaul de faze p numaul de poli g s numaul de gupui de bobine pe faza in stato c s numaul de bobine pe gup in stato g numaul de gupui de bobine pe faza in oto c numaul de bobine pe gup in oto 007-008 CET - CURS 1 8

PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI N i 1 i 1 3 i 3 007-008 CET - CURS 1 9

PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Θ fgb (α) Phase 1 Phase 3 Phase Phase 1 Phase 3 Phase Phase 1 Phase 3 Phase Phase 1 Phase 3 Phase α 0 π π Distibuţia solenaţiei statoice pentu maşina de inducţie consideată 007-008 CET - CURS 1 30

007-008 CET - CURS 1 31 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI ( ) + 3 sin ) ( 3 sin ) ( sin ) ( π ω π ω ω t I t i t I t i t I t i c b a Cuenti statoici 1 6, sin sin 6 ), ( 1 6, sin sin 6 ), ( 3 1 3 1 + Θ + Θ k x t p I N x t k x t p I N x t p b p cb s a s s p b p cb s a s s τ π ω π τ τ π τ π ω π τ τ π Solenatie statoica Flux indus de cate solenatia statoica int-un ochi otoic ( ) ( ) + + Φ + Φ Φ 1 6, 1 sin 1 6, 1 sin ) ( max max k Z k p t t k Z k p t t t s k π π ω ω π π ω ω

007-008 CET - CURS 1 3 Ochiul k π/z Z Z k t p π π ω α + 1) ( 1 Z Z k t p π π ω α + + 1) ( Rotoul in colivie: Z ochiui otoice

Rotoul bobinat: Z cestatui otoice m faze otoice α ω p π ( b 1) 3 t + + τ π τ cb p Bobina b a otoului α ω p π ( b 1) 3 1 t + τ π τ cb p N 007-008 1 3 CET - CURS 1 33

PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI d s π π ek, Φk ( t) [ 1µ ( 1 s) ] ωφmax cos ωt µ ωt µ dt p Z ( k 1) T.e.m. indusa de cate solenatia statoica int-un ochi otoic f f oto oto [ 1 ( 1 s) ] f, 6k + 1 [ 1+ ( 1 s) ] f, 6k 1 Fecventele componentelo spectale ale cuentilo otoici 007-008 CET - CURS 1 34

007-008 CET - CURS 1 35 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI 1 3 4 5 Q Infasuaea echivalenta a otoului în colivie. Solenaţia coespunzatoae unei faze otoice < + Θ + Θ < Θ Θ π α π ς π α π ς π α ς α 1, 1 1, ) (1 1,0 ) ( max max max k k k k Z k Z k Z k Z k ( ) { } + ± Θ Z k p t s Z I t 1 1,max sin sin 1 ), ( γ γ ω γα πγ γ π α µ Dezvoltae in seie Fouie

PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI τ p τ p F maxk π/z 3π/Z 5π/Z 7π/Z 9π/Z 11π/Z 13π/Z 15π/Z 17π/Z 19π/Z 1π/Z 3π/Z 5π/Z 7π/Z Distibuţia solenaţiei otoice de-a lungul întefieului. 007-008 CET - CURS 1 36

PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Pentu tensiunea electomotoae indusă în bobina statoică ezulta amonici de cuent de fecvenţă f stato γ Z p (1 s) ± 1 f Odinul amonicii (γ) 1 4 5 Fecvenţa amonicii [Hz] 637 144 698 3485 [db] 0-50 -100-150 50Hz 637Hz 144Hz 6 4171.5-00 8 5546-50 0 400 800 100 1600 f[hz] 9 6133 Spectul de fecvenţe al cuentului statoic 007-008 CET - CURS 1 37

MASINA SINCRONA Stato(indusul) Roto(inducto) Roto cu poli inecati (infasuai distibuite in cestatui otoice) Roto cu poli apaenti (infasuai concentate sau magneti pemanenti) 007-008 CET - CURS 1 38

Roto cu poli apaenti Bobine otoice concentate sau magneti pemanenti pe oto N S Θ α τ b τ p 007-008 CET - CURS 1 39

Solenatia dezvoltata de infasuaea/magnetul pemanent otoic: Θ 1 ( α, t) Θ,,max ( t) cos pα cu t) Θ,,max( cons tan t 007-008 CET - CURS 1 40

Roto cu poli inecati Θ fgb (α) α 0 π π 007-008 CET - CURS 1 41

007-008 CET - CURS 1 4 Solenatia dezvoltata de infasuaea otoica: Θ Θ c b p c b x k cni x x 1 1 ) ( cos 1 ) ( ) ( π τ π

Conexiunile infasuaii statoice α α ω p π ( b 1) 3 s 1s t + ω p π ( b 1) 3 s s t + + τ cbs π τ τ π τ ps cbs ps Bobina b s a statoului N 1 3 007-008 CET - CURS 1 43

007-008 CET - CURS 1 44 Expesia fluxului cae inlantuie bobina statoica b s pin amonica otoica e data de : α δ α µ α α d l t da B t c S c b k s s s Θ Φ 1 ), ( ) (, 0,

Fluxul total in bobina b s : Φ b s ( t) cos ω t + π ( bs 1 p ) Φb s, 1 3 Tensiunea electomotoae indusa in bobina b s : e b s d Φ b ( t) s dt E cos ω t + π ( bs 1 p ) bs,,max 1 3 Fecventele ce vo apae in cuentul statoic: f stato f souce 007-008 CET - CURS 1 45

APLICATII 007-008 CET - CURS 1 46

Diagnoza in masini electice Defecte in masini electice electice magnetice mecanice DEZECHILIBRE otoice statoice 007-008 CET - CURS 1 47

Diagnoza in masini de inductie Defecte electice Bae sau inele upte Scutcicuite statoice sau otoice Dezechilibu CURENT FLUX CUPLU 007-008 CET - CURS 1 48

Expesia cuplului electomagnetic dezvoltat de o masina de inductie T 1 j N i h 1k 1 s h i k dl d s h,k θ i s h cuentul ce pacuge bobina h a infasuaii statoice i k cuentul ce pacuge ochiul h otoic L s h,k inductanta mutuala inte bobina h statoica si ochiul k otoic 007-008 CET - CURS 1 49

Applications Inductanta mutuala inte un ochi otoic si o infasuae statoica Infasuaea statoica m ochiul k-1 k-1 k k+1 Maille k Ochiul k+1 Inductanta mutuala inte ochiul k otoic si infasuaea statoica m α Inductanta mutuala inte ochiul k+1 otoic si infasuaea statoica m α 007-008 CET - CURS 1 50

f f f f 1toque 1toque 1toque 1toque [ α + β + (1 s) ] fsup ply [ α + β (1 s) ] fsup ply [ α β + (1 s) ] fsup ply [ α β (1 s) ] fsup ply Z α q s p ( 1 ) ± 1 β 1 µ ( 1 s) Un spectu foate bogat in amonici 007-008 CET - CURS 1 51

DEFECTE ELECTRICE STATORICE 007-008 CET - CURS 1 5

Θ fgb (α) Masina de inductie faa defecte A + A- A + A - A + +A - A - Θ fgb (α) A 1+ A1- A + A - Masina de inductie cu scutcicuit in faza 1 gupul A 1+ +A - A 1- +A - A 1- +A + 007-008 CET - CURS 1 53

Solenatia statoului faa defecte Θ 3NI 3 τ π cb sin sin 1 π b 1 τ p [ ωt pα ] s ( t, x) µ 6 k± 1, k 0,1,,... Solenatia statoica cu defecte statoice (scut cicuit) Θ s ( ωt µ pα ) + + Θ sin( ωt α ) ( α, t ) Θ sin µ max 1 1 sc sc max 6 k± 1, k 0,1,,... sc 1,3,5,... sc 007-008 CET - CURS 1 54

Masina de inductie faa defecte Masina de inductie cu 6 spie in scut-cicuit [db] 0-40 50Hz 631Hz 731Hz 1313Hz 1413Hz [db] 0-40 50Hz 63Hz 73Hz 1314Hz 1413Hz -80-80 -10 0 400 800 100 1600 [Hz] -10 0 400 800 100 1600 [Hz] Cuent statoic 007-008 CET - CURS 1 55

0 Masina faa defect -50-100 0 400 800 100 1600 [Hz] 0 Masina cu 3 spie in scutcicuit -50-100 0 400 800 100 1600 [Hz] 0 Masina cu 6 spie in scutcicuit -50-100 0 400 800 100 1600 [Hz] CUPLU ELECTROMAGNETIC 007-008 CET - CURS 1 56

Concluzii Vom egasi amonici in plus in spectele cuentului statoic si al cuplului in cazul in cae sunt defecte in masina 007-008 CET - CURS 1 57

DEFECTE ELECTRICE ROTORICE 007-008 CET - CURS 1 58

Solenatia otoului faa defecte Z I,max 1 πγ Θ, ( α, t) sin sin π γ 1 γ Z { γα ± s ωt} γ qz ± p, q 0,1,... 6k ± 1, k 0,1,,... Solenatia otoului cu defecte otoice N I, max 1 Θ ( α πγ π, t) sin sin γα ± s ωt + ( γ p) k k 1 π γ 1 γ Z µ Z γ 0,1,,... γ pi, i N Ruptua a doua bae 007-008 CET - CURS 1 59

Inductanta mutuala inte infasuaea m a statoului si noul ochi otoic fomat infasuaea m a statoului k-1 k+1 Noul ochi fomat Inductanta mutuala inte infasuaea m a statoului si noul ochi otoic α Vom egasi amonici in plus in spectele cuentului statoic si al cuplului in cazul in cae sunt defecte in masina 007-008 CET - CURS 1 60

Masina sanatoasa [db] -40-80 [db] 0 00 400 600 800 [Hz] Masina cu 5 bae upte -40-80 0 00 400 600 800 [Hz] f µ µ (1 s) ± 1 p stato f susa 007-008 CET - CURS 1 61