1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV"

Transcript

1 CURENTUL ALTERNATV. PRODUCEREA CURENTULU ALTERNATV Fenomenul de inductie electromagnetica se bazeaza pe variatia unui flux magnetic care are drept consecinta aparitia unei tensiuni electromagnetice alternative proportionale cu viteza de variatie acestui flux φ = (BS cos α) = ( B) S cosα + B ( S) cosα BS sinα variatia campului magnetic (miscarea miezului magnetic) variatia suprafetei campului magnetic (deplasarea unui conductor in camp) variatia α (rotirea unei bobine) Considerant o bobina de suprafata S care se roteste intr-un camp magnetic constant de inductie B, va avea loc aparitia unei tensiuni alternative sinusoidale date de relatia: φ e = - t = E max sin( ωt+ ϕ ) = ω B =, S =, d α d = ( ωt+ ϕ ) = ω dt dt E max = ωnbs = ω φ max, N nr de spire e = E max sin( ωt + ϕ ) tensiune alternativa instantanee i = max sin( ωt + ϕ ) intensitatea curentului indus in spire Aparatele de masura vor masura vlorile efective ale tensiunii si intensitatii: U = Umax si = max Rezulta pentru tensiunea si curentul indus expresiile: u = Usin ( ωt + ϕ ) i = sin ( ωt + ϕ ) e ~ simbol sursa alternativa de tensiune

2 . CRCUTE ELEMENTARE DE C.A. Rezistorului ideal in curent alternativ K (t) e(t), r ~ R U(t) u(t) = U max sin( ω t +ϕ u ) i(t) = max sin( ω t +ϕ ) max = Umax R i ; ϕ =ϕ oi => ϕ= Tensiunea si intensitatea instantanee sunt in faza (decalajul ϕ=ϕ =ϕ oi = ).Rezistenta rezistorului ideal face ca u(t) si i(t) sa fie in aceeasi faza R= U Bobina ideala in c.a. K (t) Bobina ideala => rezistenta e(t), r ~ L u L (t) di u L (t) = L => i(t) = u L(t)d(t) dt L t R u R (t) Pentru i(t) = max sin( ω+ϕ t ) => U L (t) = U max sin( ω t +ϕ ) i u L (t) = ωl max cos( ω t +ϕ i ) = ωl max sin( ω t +ϕ i + ) => U max = ωl max ϕ =ϕ oi + ϕ= intensitatea este defazata in urma tensiunii cu u X L = ωl se numeste reactanta inductiva

3 U U X L = max = L max L U L = ωl L L Daca ν e frecventa curentului alternativ (de ex. 5 HZ) si L inductanta unei bobine, atunci reactanta inductiva va fi : X L = ν L Bobina reala intr-un circuit de c.a. introduce o rezistenta aparenta care conduce la scaderea intensitatii prin circuit. Condensatorul ideal in c.a. Condensatorul ideal rezistenta K i(t) = C du c dt e(t), r ~ = (t) U c (t) U R (t) u c (t) = U max sin( ωt + ϕ ) u i (t) = max sin ( ωt + ϕ oi ) U c (t) = t i(t)dt C i(t) = CU max ωcos ( ωt + ϕ ) = ωcumax sin( ω+ϕ t + ) max = ω CUmax ϕ oi = ϕ + ϕ= ntensitatea este defazata inaintea tensiunii cu

4 X C = ωc se numeste reactanta capacitiva X C = U max max <X C > = V (ohm) A =Ω X C = νc 3.CRCUTUL RLC SERE DE CURENT ALTERNATV Un circuit alcatuit dintr-un rezistor, o bobina si un condensator legate in serie: U R U L u(t) ~ K R = C i(t) ntensitatea instantanee a curentului: i(t) = max sin ( ωt + ϕ oi ) ; ϕ oi = Scriind K in circuit : u(t) = u R (t) + u L (t) + u C (t) u = R max sin ωt + X L max sin( ωt + ) + XC max sin( ωt - ) fazorial: U = R + j ωl + jωc U = [R + j( ωl - ω c )]

5 di(t) diferentialul u(t) = Ri(t) + L + i(t)dt dt C Z = R + j(x L - X C ) impedanta circuitului serie RLC X L = j ωl reactanta inductiva X C = reactanta capacitiva jω c U R = R u R si i sunt in faza U L = X L u L si i defazate cu U C = X C u C si i defazate cu t U = Z = Z = U + (U U ) R L C R + (X X ) L C R + ( ω ) ωc L Defazajul dintre tensiune si curent va fi: XL XC tg ϕ = => ϕ = arctg R ωl ω C R Expresia tensiunii va fi : u(t) = Z max sin ( ωt + ϕ ) n marimi efective: U=Z Daca ϕ > => X L > X C si circuitul se comporta inductiv Daca ϕ< => X C > X L si circuitul se comporta capacitiv Daca ϕ= => X C = X L comportare rezistiva avem rezonanta ω L = => ω = = pulsatie de rezonanta ω C LC Frecventa de rezonanta: ν = LC

6 ntensitatea e maxima: = U, impedanta minima Z =R D Factorul de calitate al circuitului rezonant (supratensiune) ω Q = U UC = U ω=ω ω =ω sau U L = X L U C = X C U = R ω L L Q = = = R ω RC R C L Z mpedanta caracteristica: Z = => QS = C R Observatii: pentru frecventa ν <ν avem ϕ < => circuit capacitiv pentru frecventa ν >ν avem ϕ > => circuit inductiv la frecventa ν =ν avem ϕ = => circuit rezitiv 4. CRCUTUL RLC PARALEL N CURENT ALTERNATV Este un circuit alcatuit dintr-un rezistor, o bobina si un conductor legate in paralel.tensiunea instantanee a curentului este aceeasi pe toate componentele. u(t) = U max sin( ωt + ϕ ) K i(t) = u(t) ~ R i L C consideram ϕ = (referinta) scriind K avem: i(t) = i R (t) + i L (t) + i C (t) i(t) URmax Umax Umax i = sin t sin( t ω+ ω ) + sin( ω+ t ) R X X L C

7 Fazorial vom scrie: = U + U + jωcu R jωl = [ + j( ωc ) ]U = Y U R ω L Y = + j( ωc ) - admitanta circuitului R ω L Factorul de calitate al circuitului rezonant (supratensiune) L Q p = C = => L = C ω =ω ω =ω ω =ω ω=ω R R R Q P = = ω RC = R = ; Z = impedanta caracteristica ωl Z Z n functie de frecventa ν a oscilatiei avem: pentru frecventa ν >ν avem ϕ < => circuit capacitiv pentru frecventa ν <ν avem ϕ > => circuit inductiv la frecventa ν =ν avem ϕ = => circuit rezitiv (rezonanta) ϕ = arctg R [ ( ) ] ωl ω ω 5.PUTEREA N CRCUTELE DE C.A. Triunghiul puterilor Puterea activa disipata pe rezistor ϕ P a (S) P P r (Q) P = U cos ϕ cos ϕ = P factor de putere U <P r > S = <U> S <> S = W (Watt)

8 Puterea reactiva utilizata de bobina si condensator pentru generarea campurilor magnetice si respectiv electrice. P r = U sin ϕ <P r > S = var (voltmetru reactiv) Puterea aparenta data de energia transferata circuitului de catre generatorul de C.A. in unitatea de timp. P a = U <P a > S = VA (voltamper) 6. CRCUTUL OSCLANT LC u c (t) C i(t) L U L ntr-un circuit format din bobina si condensator se produc fenomene oscilatorii.oscilatiile electromagnetice ale campului magnetic si electric.ntr-un circuit LC cu componente ideale se produc oscilatii cu amplitudine constanta.ntr-un circuit LC real, oscilatiile sunt amortizate sau aperiodice datorita rezistentei interne a circuitului. U L (t) + U C (t) = di t L + i(t)dt dt C = nlocuind i(t) = dq si ω = dt LC avem : dq +ω q= q(t) = Qm sin( ω t +ϕ ) dt Pulsatia: ω = ; perioada: T = LC LC

9 Pentru intensitate: i(t) = max sin( t ) ω +ϕ+ => defazaj de Energia ntr-un circuit oscilant LC energia electromagnetica se conserva E = W el + W mag = ct q (t) i (t) E = + L = const C Q max E = = L C 7. UNDE ELECTROMAGNETCE Campul electromagnetic: este ansamblul camp electric variabil camp magnetic variabil care se genereaza reciproc. Unda electromagnetica: reprezinta orice perturbatie a campului electromagnetic care se propaga. viteza in vid : c = ε µ = 3 8 m ρ viteza intr-un mediu oarecare: v = εµ = C ε rµ r Unda electromagnetica este o unda transversala E E max t B

10 ur ur r E= B v sau E = B v Unda electromagnetica nu are nevoie de un mediu suport pentru a se propaga Unda electromagnetica transporta energie cu densitatile: w el = H = intensitatea campului magnetic B = µ H ε E si w mag = B µ H = µ Dependenta in timp E(t) = E max sin ω t H(t) = H max sin ω t Ecuatiile undei electromagnetice plane: t x E(x,t) = E max sin ( ) T λ t x H(x,t) = H max sin ( ) T λ Clasificarea undelor electromagnetice:. undele radio : λ [ cm, km], ν [ Hz, GHz] - se utilizeaza in transmisii radio si tv unde lungi [,6 km] unde medii [ 6 m] unde scurte [ m] unde ultrascurte [ cm]. micrnde: λ [ mm, 3 cm], ν [ GHz, 3 Hz] - sunt generate ca si undele radio de instalatii electrice si se folosesc in sisteme detelecomunicatii, in radar si in cercetarea stiintifica, la studiul proprietatilor atomilor, moleculelor si gazelor ionizate.se mai impart in unde decimetrice, centimetrice si milimetrice.

11 3. radiatia inflarosie : λ [ 76 nm, mm], ν [ 3 Hz, 4 4 Hz] - sunt produse de corpurile incalzite si instalatii electronice care emit unde cu lungimi submilimetru. 4. radiatia vizibila : λ [ 39 nm, 76 nm] 5. radiatia ultravioleta (UV) : λ [ nm, 39 nm] - sunt generate de mplecule si atomii ce participa la o descarcare electrica in gaze.soarele este o sursa puternica de radiatii 6. radiatia x (Röntgen): λ [ nm, nm] - sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de volti, bombardeaza un electrod. 7. radiatia γ : λ <, nm - este produsa de nucleele atomilor ELECTROMAGNETSM.Campul magnetic Campul mgnetic reprezinta o caracteristica a spatiului din jurul anumitor corpuri, care se manifesta prin interactiuni magnetice (atrageri sau respingeri) asupra magnetilor, conductelor parcurse de curent electric sau a particulelor incarcate cu sarcina electrica aflata in miscare. O caracteristica a campului magnetic o reprezinta intensitatea campului magnetic notata cu H ur sau inductia campului magnetic ( B ur = µ H ur ), marimi fizice vectoriale tangente in orice punct la liniile de camp magnetic.

12 F r B ur campul magnetic α conductor Forta electromagnetica reprezinta forta exercitata de un camp magnetic asupra unui conductor parcurs de curent electric, aflat in acel camp r r ur F= (r B) r r - descrie sensul curentului printr-un conductor rectiliniu de lungime l si care face unghiul α cu liniile de camp magnetic. F = B l sinα r ur r Din produsul vectorial r B rezulta ca forta electromagnetica F este atat pe directia conductorului (data de r r ) si pe liniile de camp magnetic (directia data de vector). Sensul fortei electromagnetice se stabileste cu ajutorul regulii mainii stangi. Pentru α = 9 o (conductor perpendicular pe liniile de camp magnetic) F F = B l => B = l Campul magnetic produs de curenti stationari r conductor rectiliniu lung B ur inductia magnetica linii de camp Un conductor rectiliniu (de lungime ) strabatut de un curent electric de intensitate, produce in jurul lui un camp magnetic circular. Vectorul inductie magnetica B ur este tangent la liniile de camp magnetic µ si are valoarea B = r µ=µ r µ µ - permeabilitatea magnetica a mediului in care se afla conductorul; r - distanta de la conductor la vectorul B ur

13 T m 7 7 N µ = 4 = 4, A A H ( ) m H (Henry) - este permeabilitatea,agnetica a vidului µ - permeabilitatea magnetica relativa a mediului r Campul magnetic produs in centrul unei spire B ur X r r Un condensator circular (spira) strabatut de un curent electric produce in interiorul spirei un camp magnetic.n centrul spirei vectrl inductie magnetica B ur este pe suprafata descrisa de spira si are valoarea: B = µ, unde r este raza spirei r Sensul vectoruluiu inductie magnetica este dat si in acest caz de regula burghiului (sensul de rotatie fiind dat de sensul curentului). pentru N spire vom avea: B = µ N r B ur X Campul magnetic din interiorul unui solid nductia magnetica a campului magnetic produs in centrul unui solenoid de lungime l, avand N spire, parcurs de un curent de intensitate este: B = µ N l Forta electrodinamica

14 () ur d () ur Da conductoare paralele parcurse de curenti electrici interactioneaza.ele se atrag daca curentii prin cele da conductoare sunt de acelasi sens sau se resping daca curentii prin cele da conductoare au sensuri diferite.forta cu care cele da conductoare interactioneaza este numita forta electromagnetica l si are valoarea: F = µ ; d << l d unde: l - lungimea comuna a conductoarelor d distanta dintre conductoare Forta Lorentz Forta lorentz este o forta exercitata de un camp magnetic asupra unei particule incarcate cu sarcina electrica q afata in miscare cu viteza v r in campul magnetic uniform de inductie B ur Traiectoria particulei este circulara F L se comporta ca o forta centripeta Din aceasta relatie rezulta: uur r ur F = q (v B) L F L = q vb = m v r =E cp raza traiectoriei r = mv qb perioada miscarii circulare in campul magnetic: T = m qb qb frecventa: ν= T = m qb pulsatia: ω= ν= m deviatia totala pentru campuri magnetice inguste sau slabe

15 y= r r d Fluxul magnetic.nductia electromagnetica ur r φ= BS = BScos α B ur camp magnetic n r normala la suprafata (s) α n r Fluxul magnetic este dat de produsul scalar dintre vectorul inductie magnetica r r si vectorul S= Sn dat de o suprafata de arie S a carei normala face un unghi α cu liniile de camp magnetic. < φ > S = <B> S <S> S = T m = W (weber) nductia electromagnetica este fenomenul de producere a unei tensiuni electromotoare induse (e) intr-un circuit deschis sau a unui curent electric indus intr-un circuit inchis aflat intr-un camp magnetic. Legea inductiei electromagnetice e = φ t Tensiunea electromotoare indusa intr-un circuit electric strabatut de un flux magnetic variabil e direct proportional cu viteza de variatie a fluxului magnetic Regula lui Lentz Curentul electric indus are un astfel de sens incat prin efectele sale sa se opuna cauzei care il produce. Tensiunea electromotoare indusa: e = B l v sinα α unghiul dintre v r si B ur v = l lungimea conductorului x dt viteza conductorului Autoinductia.Legea autoinductiei

16 Fenomenul de inductie electromagnetica in care campul inductor este campul magnetic propriu. Fenomenul de inductie electromagnetica produs intr-un circuit datorita variatiei intensitatii curentului din acel circuit Un exemplu il constituie autoinductia produsa la o bobina in momentul intreruperii (sau deschiderii) circuitului.o variatie a intensitatii curentului determina o variatie a fluxului magnetic prin bobina, ceea ce duce la aparitia unei tensiuni electromotoare induse care genereaza un curent indus. φ = L <L> = Wb A = H (Henry) L inductanta bobinei φ - flux magnetic propiu intensitatea curentului care produce fluxul Pentru un solenoid: L = µ NS l N nr de spire l - lungimea solenoidului S aria sectiunii solenoidului Legea autoinductiei d e= L dt Tensiunea electromotoare autoindusa (e) este direct proportionala cu viteza de variatie a intensitatii curentului din acel circuit Energia campului magnetic W m = L ; Densitatea de energie W m = dw B = ; B = dv µ µ Ni l

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

DETECTOR DE CABLURI PRIN ZID

DETECTOR DE CABLURI PRIN ZID EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0158... Cuprins Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 4 Lista de componente 3 3. PCB 3 4. Tutorial: 4-8 Inducția electromagnetică

Διαβάστε περισσότερα

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE Curs 9 FENOMENE MAGNETICE Existenţa proprietăţilor magnetice a fost descoperită încă din antichitate, numele de magnet provenind de la numele unei regiuni din Asia Mică - Magnesia - unde se găseau roci

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~ Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013 ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Colegiul Național Moise Nicoară Arad Catedra de fizică PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Cuprins 1. Electrostatica.... 3 2. Producerea şi utilizarea curentului continuu... 4 2.1. Curentul

Διαβάστε περισσότερα

Curentul electric stationar

Curentul electric stationar Curentul electric stationar 1 Curentul electric stationar Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit interg. Regulile lui Kirchhoft. Lucrul si puterea curentului electric continuu 1. Daca

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart Legea lui Biot şi Savart Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart Obiectivul experimentului Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt. liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU 1. CURNTUL LCTRIC curentul electric Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică liberi sub acţiunea unui câmp electric se numeşte curent electric. Obs.

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE FIZICĂ Oscilatii mecanice ş.l. dr. Marius COSTACHE 3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale Oscilaţii mecanice Oscilaţia fenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică prezintă o variaţie periodică

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

ELECTRICITATE SI MAGNETISM

ELECTRICITATE SI MAGNETISM ELECTCTTE S MGNETSM. Sarcina electrica Sarcina electrica (Q sau q) este o marime fizica ce caracterizeaza starea de electrizare a unui corp. Metode de electrizare care conduc la aparitia sarcinii electrice:

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive 1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ

INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ IDUCŢIA ELECTROMAGETICĂ u ştiu la ce este bună electricitatea, dar ştiu că, într-o zi, primul ministru va pune impozit pe ea! a fost răspunsul lui Faraday la întrebarea pusă de primul ministru al Angliei,

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA FUNDAŢIEI MOISE NICOARĂ

EDITURA FUNDAŢIEI MOISE NICOARĂ EDITURA FUNDAŢIEI MOISE NICOARĂ ARSENOV BRANCO MAJOR CSABA ARSENOV SIMONA ŞTEFAN ALEXANDRU PROBLEME DE FIZICĂ PENTRU CLASELE XI-XII ARAD 2013 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Probleme

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 FIZICĂ Câmpul magnetic ş.l. d. Maius COSTACHE 1 CÂMPUL MAGNETIC Def Câmpul magnetic: epezentat pin linii de câmp închise caacteizat pin vectoul inducţie magnetică Intensitatea câmpului magnetic H, [ H

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI

STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI UIVERSITATEA "POLITEICA" DI BUCURESTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA ŞI FIZICA CORPULUI SOLID B-03 B STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI Efectul

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Acceleratorii de particule

Acceleratorii de particule Acceleratorii de particule permit transferul de energie cinetică unui fascicul de particule încărcate (protoni, deuteroni, particule α, ioni grei, etc.) prin aplicarea unui câmp electric cu scopul de a

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

(k= constanta elastică a resortului, = coeficientul de frecare vâscoasă al mediului). Fig.3.1 Oscilaţii amortizate. m 2

(k= constanta elastică a resortului, = coeficientul de frecare vâscoasă al mediului). Fig.3.1 Oscilaţii amortizate. m 2 CURS 3 OSCILAŢII 3.1 Oscilaţii amortizate Un sistem real aflat în mişcarea oscilatorie întâmpină o anumită rezistenţă din partea mediului în care oscilează efectuează oscilaţii amortizate = amplitudinea

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 3. CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV Circuite de curent alternativ monofazat

CAP. 3. CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV Circuite de curent alternativ monofazat 7 AP. 3. RTE DE RENT ATERNATV 3.. ircuite de curent alternativ monofazat 3... Producerea curentului alternativ monofazat. onsiderăm o spiră plasată într-un câmp magnetic omogen (fig.3.). Dacă spira se

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori 1 Consideraţii teoretice În această lucrare vom studia efectul Hall intr-o plăcuţă semiconductoare de formă paralelipipedică, precum cea din Figura

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 3 SISTEME DE FORŢE (continuare) CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 3.1. Momentul forţei în raport cu un punct...2 Test de autoevaluare

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 2007 Profilul real

Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 2007 Profilul real Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 007, profilul real 1 Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 007 Profilul real I In itemii 1-3 raspundeti scurt la intrebari conform cerintelor inaintate

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare

Electronică Analogică. Redresoare Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d 1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ clasa a X-a Electricitate

FIZICĂ clasa a X-a Electricitate IE TEHNOOGI ION MIN VASI FIZIĂ clasa a X-a Electricitate Suport de curs Prof. Badea Ileana aelia uprins apitolul. Producerea şi utilizarea curentului continuu... 3.. urentul electric... 3.. egea lui Oh...

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc = GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1. . (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t.5t (m/s). Să se calculeze: a) dependența de timp a spațiului străbătut

Διαβάστε περισσότερα

Studenti: Ionut Bogdan Stoenescu Alexandru Constantin Stoica Alin Alexandru Stefan Sarisa Sefora Zarnescu

Studenti: Ionut Bogdan Stoenescu Alexandru Constantin Stoica Alin Alexandru Stefan Sarisa Sefora Zarnescu Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Energetica Catedra de Electroenergetica Conducator stiintific : Prof. dr. ing. Lucia Dumitriu Prof. dr. ing. Mihai Iordache As. dr. ing. Dragos Nicolae

Διαβάστε περισσότερα

J. Neamţu E. Osiac P.G. Anoaica FIZICĂ TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. Electricitate Termodinamică Optică Atomică Nucleară

J. Neamţu E. Osiac P.G. Anoaica FIZICĂ TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. Electricitate Termodinamică Optică Atomică Nucleară J. Neamţu E. Osiac P.G. Anoaica FIZICĂ TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Electricitate Termodinamică Optică Atomică Nucleară UMF Craiova 009 Fizică Teste Grilă Fizică Teste Grilă 3 Fizică

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive

5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive 5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal 5.. Elemente introductive În acest capitol se urmăreşte analizarea circuitelor electrice liniare în care semnalele de excitaţie aplicate au

Διαβάστε περισσότερα

ELECTROMAGNETISM OSCILAŢII ŞI UNDE

ELECTROMAGNETISM OSCILAŢII ŞI UNDE Universitatea Tehnică a Moldovei ELECTROMAGNETISM OSCILAŢII ŞI UNDE Îndrumar de laborator la fizică Chişinău 1 Universitatea Tehnică a Moldovei Catedra de Fizică Electromagnetism Oscilaţii şi unde Îndrumar

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 8 I. NOTIUNI DE ELECTRICITATE SI MAGNETISM (II) II. FENOMENE BIOELECTRICE

Curs 8 I. NOTIUNI DE ELECTRICITATE SI MAGNETISM (II) II. FENOMENE BIOELECTRICE Curs 8 I. NOTIUNI DE ELECTRICITATE SI MAGNETISM (II) II. FENOMENE BIOELECTRICE I. Fenoene Magnetice Capul agnetic Planul prezentarii Interactiunea dinte capul agnetic si curentul electric, inductia capului

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα