Cuprins : 1. Prezentare 2. Sistemul de construcńii IsoteQ 2.1 Consumul de energie a clădirilor 2.2 Preyentarea polistirenului expandat 2.3 Prezentarea elementelor inteligente de construcńie IsoteQ 2.4 Elementele sistemului : 2.4.1 Familia elementelor IsoteQ Nolmal 2.4.2 Familia elementelor IsoteQ Plus 2.4.3 Familia elementelor IsoteQ Maistru 2.4.4 Familia elementelor IsoteQ Pasiv 2.4.5 Elemente Auxiliare 2.4.6 Elementul planseu Profesional 2.4.7 Element planseu prefabricat 3. Technologia de utilizare, îndrumător 3.1.1 Ambalare şi transport 3.1.2 Verificarea fundańiei 3.1.3 Hidroizolare 3.2 Zidărie 3.2.1 Verificarea fundańiei 3.2.2 Aşezarea primului rând de elemente, armarea şi turnarea betonului 3.2.3 Unghiuri drepte şi unghiuri optuze de branşament: 3.2.4. Zidărie generala 3.2.5 Armarea zidăriei subsolului sau demisolului 3.2.6. Golurile în zid, elementele de buiandrug 3.2.7 Elementul de centură 3.2.8 Parapetul la mansardă 3.2.9 Timpanul: 3.2.10 PereŃi de compartimentare între locuinńe 3.2.11 PereŃi de despărńitori 3.2.12 Realizarea scării 3.2.13 Legătura dintre acoperiş şi zidărie
3.2.14 ExplicaŃii legate de punctele de legătură 3.2.15 Regulile de ridicare a zidăriei în timpul ierni 3.2.16 Tratărea ulterioară 3.3 Finisarea pereńilor 3.3.1 Finisarea cu gips-carton 3.3.2 Tencuială gips aplicată mecanic 3.3.3 Finisare cu faianńă 3.3.4 Tencuiala obişnuită, grunduirea 3.3.5 Tencuială exterioară 3.4 Lucrări de specialitate 3.4.1 Montarea tâmplărie 3.4.2. Montare cablurilor de electricitate şi a Ńevilor de menaj în pereńi 3.5. Planşeele 3.5.1 Dimensionare 3.5.2 Elementul planşeu Profesional IsoteQ 3.5.3 Planşeul IsoteQ prefabricat 3.6 ConstruiŃivă casa IsoteQ în 10 paşi!
1. PREZENTARE: AveŃi în mâna modulul de utilizare a sistemului inteligent de construcńii IsoteQ, care vă dă instrucńiuni şi răspunsuri la întrebările legate de acest sistem.vă prezentăm caracteristicile, parametrii şi avantajele elementelor împreună cu posibilităńile de proiectare şi construire a acestora. Vă atragem atenńia că regulile, detaliile de structură generală de mai jos nu înlocuiesc planurile de specialitate, detalii necesare, rezolvari unice de proiectare si executare şi nu vă scuteşte de responsabilităńile proiectantului şi executantului. Cuprinsul tehnologiei de utilizare al firmei IsoteQ (text şi fotografii) şi prescurtările se află sub protecńia dreptului de autor. Reproducerea textului întreg sau părńile lui în parte, sub orice formă necesită autorizańia IsoteQ. Rezultatele examinărilor IsoteQ sunt garantate de Agremnetul Technic 007-03/215-2006. IsoteQ este o marca inregistrata ca nume, forma si dispune de certificare de inregistrare in mai mult de 60 de tari.
2. Prezentare generală: Consumul de energie si căldură: FuncŃia principală a clădilor este de a satisface nevoile populatiei legate de funcńiile lor biologice, subiective şi obiective. După ce marea majoritate a oamenilor îşi petrec 70%-80% în încăperi închise, este important ca aceste încăperi închise să-i asigure atât pe plan fizic cât şi psihic posibilitatea de eforturi optime respectiv de odihnă şi regenerare în condińii optime. Clădirile construite, mai ales in Europa va vor însońi dealungul vieńii, marea parte a acestora este un cămin cald de-alungul a 2-3 generatii. Realizarea potrivită a clădirilor din aceste puncte de vedere este o problemă compexă tehnică, în cursul căreia trebuie analizat condińiile economice - în zilele noastre în primul rând eforturile de economisire a energiei - care acńionează în mod decisiv asupra valorilor de microclimat ce formează în mod indirect starea de comfort al omului. Problematica economisirii energiei este privită cu o importanńă ridicată în zilele noastre. În scopul atingerii acestei economii se ia în considerare doar economia de energie tehnic măsurabilă, acńiunea omenescă a acesteia mai puńin sau chiar sub nici o formă. Se cumpană foarte rar ca economia de energie aşteptată sau realizată cum stimulează condińiile de muncă al oamenilor sau chiar mai amănunńit volumul şi calitatea muncii lor. O clădire sau proiectarea criteriilor dintr-o clădire are să pună o problematică dublă, adică comfortul oamenilor care folosesc clădirea pe o parte, iar pe de altă parte optimalizarea parametrilor economici existenńi pe acea clădire. ÎmpărŃirea pe sectoare a consumului de energi din întreaga lume Altele 10% ÎmpărŃirea consomului de energie pe întreg teritoru al Ungariei Iluminat 1% Transport 20% clădiri 45% Încălzire 54% Transport 26% Ramuri industriale 20% Industria construcńiilor 5% Apă caldă 11% Gătit, activităńi gospodărest 8% www.reak.hu www.reak.hu RelaŃia om-clădire-energie este determinat de mulńi parametri. ImportanŃa acestor parametri s-a schimbat termic în ultimele decenii şi ne arată tot această tendinńă de schimbare în viitor. Luarea în calcul a tuturor acestor parametri este imposibil, dar cunoaşterea lor la un anumit nivel, mai ales a importanńei lor constituie parte integrată a cumpănării amintite. În România o treime din consumul de energie constituie funcńionarea clădirilor. Consumul de energie la nivel economic şi a populańiei este mai mare decât în Europa de Vest. Aproape jumătate din energia consumată este importată din străinătate, aprovizionarea având costuri de aprovizionare ridicată. Consumul excesiv de energie pe lângă urmările economice are si o accentuată acńiune negativă asupra mediului înconjurător. ConstrucŃia clădirilor economice respectiv renovarea de acest gen a clădirilor are la bază reducerea consumului de
energie a populańiei şi totodată corectarea stării fizice a clădiri şi prin urmare a valorii acestora. În intermediul consumului de energie a populańiei, folosinńa de apa caldă şi încălzire constituie aproximativ trei sferturi din folosinńa totală. În Ńara noastră consumul de energie în mediu este dublă fańă de folosinńa de energie a Ńărilor europene. Astfel reiese concret din aceste caracteristici ca volumul energiei consumate este de o importanńă accentuată în contextul funcńionării clădirilor. Gaze naturale Temparetură Ciruit Lună Durata de viańă a clădirilor este determinată în mod direct de sistemul de construcńii primară, adică de durata de viańă a elementelor portante. În urma creşterii preńului energiei populańia achita cu cât mai mare parte din venituri pentru facturile de întreńinere. În acest timp se realizează din partea populańiei cerinńa pentru modificarea (contorizarea, regularizarea) sistemului de încălzire. Scopul nostru este de a avertiza şi a atrage atenńia asupra posibilităńilor de acest gen, respectiv informarea generală a populańiei. Punctele de vedere din care trebuie văzut consumul de energie a unei clădiri vizează relańiile termometrice şi asigurarea condińiilor aerului. Aerul să nu fie nici cald, nici rece, nici sec, nici umed. SimŃul căldurii este influenńat de exemplu de temperatura suprafeńei pereńilor interioare. Dacă suprafańa pereńilor este mai caldă pe lângă temperatura constantă din interior vom simńi o temperatură mult mai ridicată în întreaga încăpere. Este de ştiut că simńul de căldura depinde şi de umiditatea aerului. SimŃul de temperatură este influenńată şi de mişcarea aerului fiindcă la temperatura constantă pe aerul rece îl simńim si mai rece decât este, iar masa de aer caldă se răceşte dacă bate vântul. Peste relańiile atmosferice, comfortul este determinată şi de mediul liniştit şi calitatea aerului inspirat. Materialele de construcńie se pot clasifica din punct de vedere al consumului de energie de mai multe feluri. Cele mai relevante caracteristici sunt : coeficientul de conductivitatea termică, densitatea, coeficientul de difuzie a vaporilor de apă. Coeficientul de conductivitatea termică (cu λ) reprezintă cantitatea de căldură ce trece printr-un element de
construcńii având suprafańa de 1mp, grosimea de 1m, în timp de 1 oră când diferenńa de temperatură a celor 2 feńe a elementului este 1 0 C, adică cu cât această valoare este mai mică cu atât este mai bună izolator termic acel material. Este bine să realizăm că din acest punct de vedere este o diferenńă semnificativă între materiale de construcńii. De exemplu betonul armat are coeficientul de conductivitatea termică 1,55, cărămida 0,78, lemnul 0,13, vata minerala 0,044. Astfel putem deduce că şi fierul armat conduce căldura de 30de ori mai bine decăt vata minerala iar fierul de 40 de ori mai bine decât betonul armat. A doua caracteristică este masa volumetrică ceea ce exprimă inerńia materialului fańă de încălzire sau răcire. Cu cât această valoare este mai mare cu atât mai bine egalizează materialul diferenńele de temperatura. Caracteristicile Materialelor des folosite în construcńii: Tablazat : Materiale: P (kg/m) λ (W/mK) Beton armat 2400 1,55 0,008 Beton cu zgură 1450 0,42 0,028 spongioasă Silicat de gaz 550 0,22 0,056 Lemn de brad 400 0,13 0,028 Placă OSB 650 0,16 0,036 Zgură de furnal 1500 0,45 0,044 Vată minerală 150 0,044 0,130 Spumă polistiren 20 0,042 Bazalt 2800 3,5 Tufă de var 1300 0,52 Cărămidă plină 1700 0,78 Cărămidă cu goluri 1280 0,5 Tencuială ciment 1800 0,93 0,022 OŃel 7850 58,1 Aluminiu 2600 198,0 Apă 1000 0,58 δ (10 kg/mspa) A treia valoare caracteristică este coeficientul de difuzie a vaporilor de apă, marcată cu d care reprezintă (în aceeasi mod ca şi la coeficientul de conductivitatea termică) cantitatea de vapori ce trece printr-un element de construcńii. Cu cât valoarea este mai scăzută cu atât mai puńin trece vapori peste materialul respectiv adică cu atât este materialul mai impermeabil. În general acest fapt are importanńă şi rol deosebit la realizarea pereńilor, fiindcă iarna aerul din interior este mai umedă, respectiv presiunea vaporilor este mai înaltă, fapt ce rezultă că prin pereńi se produce o difuzie a vaporilor de apă spre exterior. Dacă stratul exterior are impermeabilitate mai mare ca suprafańa interioară, nu trece cu viteza necesară vaporile de apă, ce rezultă că vaporii se condesează în pereńi, producând umiditatea indicată în pereńi.
Realizarea este optimă în cazul în care pornind din interior spre exterior materialele au (înńelegem şi vopsele şi tencuiala) capacitatea de difuzie a vaporilor din ce în ce mai mare. 2.2 Prezentarea polistirenului expandat : Omul de azi foloseşte toate posibilităńile tehnice, tehnologice şi ştiinńifice cu o naturalitate ridicată în cazul în care acestea se dovedesc a fi corespunzătore din punct de vedere al siguranńei şi al comfortului. Polistirenul dă posibilităńi practice şi creative, se foloseşte în diferite proporńii şi context cu mare succes de exemplu:în industria materialelor de ambalare, instalańii de tehnică de calcul, produse farmaceutice sau industria de producńie de utilităńi sportive. Şi în industria construcńiilor este cunoscută şi clasificată între materialele folosite de demult fiind conceput în anul 1957 cu sprijinul şi ajutorul statului german. ProducŃia de EPS (polistiren expandat) este parte integrată a industiei chimice, în măsura posibilităńilor ia în considerare punctele de vedere a protecńiei mediului, pe parcursul procesul de fabricare nu dăuneză stratului de Ozon al Pământului. Materia prima a polistirenului este ŃiŃeiul, însă doar 2% din volumul produsului propriu rămâne polistiren, iar restul de 98% aer. Este de ştiut că în cazul materialelor plastice se pune problema dezintegrării având în vedere că majoritatea acestor materiale nu se dezintegrează sau se dezintegrează parńial adică încarcă mediul pe o peroadă îndelungată.în cazul nostru poliestirenul chiar după interval de 50 de ani nu devine deşeu. Tehnologia de reciclare ne stă la dispozińie, spuma de polistiren devenită inutilă este reciclabilă în proporńie de 95%. DestinaŃia polistirenului reciclat poate fi material termoizolant, bază pentru materiale plastice sau chiar strat de protejare împotriva îngheńului a anumitor materiale corozive. ProducŃie: La baza spumei de polistiren stau mărgelele de stirol polimerizat, care conńin gaz pentan si adaosuri care determină caracteristicile spumei. Etapele producńiei: prespumare, odihnire, subspumare după caz şi turnarea în sablon după caz. După prespumare margelele preiau un volum de 20-50 ori mai mare fańă de volumul original. Mărgelele preiau forme închise, după care este refulată cu aburi la o temperatură de 110-120 0 C din mărgelele modificabile aşa se formează un bloc omogen la determinarea presiuni interioare.tehnologia de producere este aparte face posibil producerea unor forme ce nu se pot realiza prin tăiere. Coeficientul de conductivitate termică: Cea mai importantă caracteristică a polistirenului expandat este coeficientul de conductivitatea termică (λ w/mk).capacitatea bună de izolare termică se mulńumeşte aerului închis în celule. Aerul închis nu părăseşte celula, astfel materialul nu pierde din această calitate nici cu trecerea timpului. Coeficientul de conductivitatea termică se reduce în funcńie de mărimea mesei volumetrice totale a materialului. Totodată acest coeficient este determinat şi de umiditate.
RezistenŃa la compresiune: RezistenŃa la compresiune este tot o caracteristică legată de masă şi volum. Tensiunea de compresiune este cel mai important parametru în aria de folosire a polistirenului.valorile de rezistenńa la o compresiune de 10% însă nu sunt valori de măsurare, fiindcă spuma de polistiren peste o anumită valoare de compresiune (cca.2-3 %)îşi pierde elasticitatea şi celule suferă modificări de formă definitivă. RezistenŃa la temperaturi ridicate: Dacă este suprapus forńei mecanice spumele de polistiren de înaltă rezistenńă se contrapun şi unei temperaturi de 100 0 C pe perioadă limitată. Materialul termoizolant se poate folosi şi până la -180 0 C. Stabilitatea : Stabilitatea se poate caracteriza în mai multe feluri pe baza MSZ EN 13163. În condińii normale de laborator (23 0 C, 50% umiditate) schimbarea de dimensiuni nu poate fi mai mare decât ±0,5%[DS(N)5], respectiv ±0,2%[DS(N)2]. Dacă stabilitatea de dimensiune se analizează la 70 0 C, temperatură mult mai rididcată fańă de clima de folosinńă schimbarea nu poate fi mai mare de 3%[DS(70)3]. Stabilitatea de dimensiune analizată la temperatură şi presiune mult prea ridicate (DLT (1): 70 0 C,40kPa ) trebuie să fie mai mică de 5%. Standardul MSZ 7573 numeşte ca şi criteriu de întrebuinńare anumite caracteristici ale menńinerii formei, respectiv valorile minime admise aferente. Schimbarea dimensiunii la efectul temperaturii: Coeficientul de dilatare la temperatură a polistirenului expandat este 5-7*10 5 1/K. O schimbare de temperatură ridicată produce schimbarea longitudinii celui mai mare element termoizolant, astfel încât trebuie luat în considerare la fixarea elementelor efortul tăietoare. Îmbătrânirea, rezistenńa la aspectele meteorologice: Caracteristicile polistirenului expandat nu se schimbă dealungul timpului. Spuma nu se putrezeste. La acńiunea razelor ultravioleteconstante (îndelungate) suprafańa materialelor devine casant, poros şi îngălbenit. SuprafaŃa materialului corect montat trebuie închis, acoperit, astfel îngrijirea necesită atenńie doar la înmagazinarea materialului pe o perioadă îndelungată. RezistenŃa la substanńe chimice: Spuma de polistiren nu este afectată de materialele de construcńie tradińionale, ciment, var, gips, anhidrińi sau materiale concepute prin asimilarea acestora. Rezistă la saramuri, alcalii, săpunuri şi acizi minerali puternici (ex. acid de sodiu până la 35%, acid azotic 50%, acid sulfuric 95%), acizilor uşoare(ex. acizi citrici, acizi lactici ), bituminilor, adezivilor bitumici fără solvenńi, uleiurilor siliconici, adezivilor, alcooholului. Nu rezistă pe perioadă îndelungată la uleiuri de parafină, vazeline, diesel. Strict de îndată sau în scurt timp materialul este distrus de acizii bitumici cu solvenńi (ex. acetină, ester, eter), hidrocarburi alifatice saturate (ciclohexan şi benzină). Flamabilitate: Flamabilitatea, reacńia materialului fańă de foc deschis şi categorizarea în clasa de pericol se realizează prin pren13501. Spumele expandate de polistiren sunt greu imflamabile, pe baza pren13501 se enumeră în categoria E.(greu inflamabil)
Caracteristicile biologico-constructive: Spuma de polistiren nu conńine freon şi nu are nici o altă caracteristică dăunătoare sănătăńii. Materialul nu constituie bază pentru microorganisme şi nu este atacată de bacteriile din sol. Împachetare, transport, înmagazinare: Este bine ca materialul să fie transportat pe platouri închise. În procesul de încărcare, înmagazinare, materialul trebuie protejat de deteriorare. Depozitarea materialului pe o perioadă de timp îndelungată trebuie realizată în încăperi închise sau măcar acoperite. Sunt legate în balot de 1mc, muchiile sunt protejate cu cartoane, cele 4 latura baloturilor sunt acoperite cu folie. Cheltuielile provenite în urma construcńiei, întreńinerii clădirii respectiv comercializarea acestuia este determinată în parte significantă de lucrările de proiectare şi execuńie, de fiabilitatea(credibilitate) materialului folosit. Sistemul de construcńii IsoteQ asigură o calitate superioară atât prin parametri tehnici cât şi prin costurile şi perioada de construire. MulŃumit capacitatei excelent de termoizolare a polistirenului expandat şi construcńia de beton armat masiv, casele construite cu sistemul de construcńii IsoteQ au microclimat plăcut, sunt sigure, timpurii, economic construibile şi întreńinute. Întotdeauna calculańi înainte: Atunci când deja puteńi vedea în ansamblu parametrii construcńiei, trebuie să acordańi atenńie analizei financiare. EsenŃa în acestă hotărâre nu este numai preńul ci trebuie analizat costul redărilor tehnnici egali, şi a sistemului se construcńie. Trebuie să luańi în considerare nu numai costul 1m 2 de perete, ci şi cât vă costă această suprafańă cu tencuirea şi izolarea necesară impreună.zidăria are 4-5% din costul total al construcńiei, însă nu poate fi schimbată! GândiŃi-vă înainte să economisińi pe ceea ce nu este preschimbabil. 2.3 Sistemul de construire IsoteQ : InteligenŃa Sistemului de Construire IsoteQ constă în simplicitatea şi multilateralitatea sa. Sistemul nostru de construire vă asigură soluńii în orice domeniu al construcńiilor arhitecturale. Sistemul este alcătuit din elemente de zidărie, buiandrugi, cosoroabe, planşee, complementare. Elementele din polistiren expandat se îmbină fără orice adeziv şi alte materiale auxiliare, mijlocul lor fiind gol, cele două plăci laterale (care funcńionează ca un cofraj) sunt legate cu elemente plastice. RezistenŃa la compresiune optimă este dat de betonul turnat în aceste goluri cu sistem de pompă sau mecanic. Mai înainte v-am prezentat caracteristicile polistirenului, grańie cărora beneficiańi de folosinńă multilaterală în industria construcńiei prin termoizolare excelentă, umiditate minimă, rezistenńă la compresiune ridicată, rezistenńă la ciclurile de anotimpuri, neimbătrinirea materialului, prelucrare uşoară, etc.
2.3.1. Caracteristicile elementelor IsoteQ : Termoizolare excelentă: Coeficientul de transfer termic unui material se caracterizează prin valoarea U (mai înainte k). Valoarea U ne precizează ce cantitate de căldură se trece printr-un element de construcńie dacă diferenńa de temperatură între interior şi exterior este de 1 0 C. Cu căt valoarea U este mai scăzută cu atăt izolarea este mai bună şi cu atât mai multă energie putem economisi. La confirmarea valorii U diferenńiem o valoare calculată în industria de construcńii, şi respectiv o valoare de laborator dat de producători. La baza de calcul a valorii de calcul stă standardul general AT, ce este verificat prin testele lor proprii. Se i-au în considerare strict aceste valori şi puteńi calcula în continuare numai cu aceasta. Valoarea U (W/m 2 K) nu trebuie confundată cu coeficientul de conductivitatea termică (W/mK). Simplu coeficientul de conductivitatea termică este valoarea U a unui perete cu o grosime de 1m. O perete de 37cm grosime având coeficientul de conductivitatea termică de 0,21, are valoarea de U=0,52. In foarte multe cazuri aceste valori cad prada, devin niste trucuri [artificiu, expedient, mijloace, instrumente] (observând ca oamenii din cauza ridicării costurilor energiei electrice prezintăa interes fańă de aceste valori) în publicańiile unor firme apar valori foarte scăzute aproape ireale, care au fost create pentu a induce în eroare buna incredere a Clientului. Iarna climatica interioară plăcută şi sănătoasă depinde de termoizolerea şi de valoarea U. Dacă suprafańa interioară a peretelui diferă cu mai mult de 3 grade C de temperatura încăperii se prezintă o mişcare de aer prea mare, rezultând ca omul să simtă că peretele trage. În aceast climat de sală de aşteptare comfortul omului devine incomod, adăugânduse acestui simń şi prăfuirea intensă. În condińii nefavorabile acest lucru poate provoca daune la adresa sănătăńii (ex. îmbolnăvire reumatică). MenŃinerea de căldură excelentă: Pe vremuri când se încălzea cu sobe, era nevoie de pereńi cu o calitate superioară de menńinere a căldurii. Dacă se punea mai mult cărbune pe foc, peretele prelua căldura inutila (insuficientă). Dacă materialul de încălzire s-a terminat, pereńii incepeau să elimine căldura acumulată astfel menńinea un anumit nivel de temperatură în încăpere.. În zilele noastre s-au schimbat cererile şi nevoile de contorizare şi regularizare a temperaturii interioare. - constructorii nu vor să se bazeze doar pe amabilitatea sobelor şi pereńilor ci vor să determine în mod clar şi direct unde când şi cât de cald să fie. - Cererea evului nostru este economisirea de energie, nici cea mai mică cantitate de energie nu poate fi irosită (risipită). Un perete masiv clasic nu mai poate răspunde sub nici o formă acestor cereri: - Temperatura dorită se atinge mai lent din cauza inerńiei peretelui. - Din cauza răcelii climei pe timp de noapte reincălzirea dimineańa a incăperii este mult mai lentă. Dacă incălzirea trebuie pornită mai repede cu trei sferturi de oră, la o sesiune de încălzire de 16 ore irosim o cantitate de energie de peste 5%. - Vara în timpul zilei căldura de afară este reńinut de pereńii exterioare iar pe timp de noapte este eliminată fară control, în continu. Aceasta este aşanumitul efect de sobă de teracotă. Constituie un dezavantaj şi faptul că peretii interiori acumulează prea puńină căldură. Iarna, după o aerisire nu numai că elementele de încălzire trebuie să reîncălzească aerospańiul
ci şi suprafańa caldă a pereńilor trebuie să ia parte, repezind (motorizând) astfel reîncălzirea spańiului. O tencuială de 10-15mm din var sau gips ajuta în mod ideal reâncălzirea periodică, iar mai sus amintitul efect de sobă de teracotă este ameliorat de stratul de spumă izolantă. Mica parte din energie ce ajunge la miezul de beton este suficientă ca aceasta să nu se îngheńe pe timp de iarnă. Spuma redă căldura în mod egal şi în cantităńi mici, astfel încât la o eventuală reńinere de căldură de încălzire sau la oprirea încălzirii aerul nu se răceste sub punctul de ingheń (acestă calitate este importantă în cazul caselor de vacanńă, a bisericilor, unde nu se foloseşte încălzire continuă). Conformizarea la economia căldurii predate continuu indică de asemenea (de-a dreptul) folosirea elementelor IsoteQ şi cazul realizări pereńilor de separare din interiorul construcńiei. Preluare de umiditate minimă: Constiutie o importanńă decisivă faptul că umiditatea ajunge la stratul de izolare sau nu. La materialele de construcńie cu o capaciatate bună de preluare a umidităńii capilarele pierd din capaciatatea de izolare şi la o mică preluare de umiditate. Tabelul următor arată în ce cantitate îşi pierde o zidărie monolită calitatea de termoizolare la preluarea umezelii: Umiditate % Scăderea capacităńii de izolare % 0% 0% 2% 9% 4% 20% 6% 30% 8% 39% 10% 48% 15% 60% (beton poros) Polistirenul de înaltă calitate folosit de tehnologia IsoteQ nu este higroscopic, astfel nici în cazul unei eventuale adunări de apă freatică în sol nu preia mai mult de 2% din umiditatea acestuia. Datorită acestui fapt nu se produc crăpături pe tencuiala sau pe tapeta pusă peste stratul IsoteQ. Izolarea fonică excelentă: Volumul sonor este măsurat în decibeli (db). O diferenńă de 6dB urechea umană o simte ca şi dublarea sau înjumătăńirea volumului original. Izolarea fonică se măsoară deasemenea în db; dacă o clădire este situată la 40m de o arteră cu circulańie medie, nivelul de zgomot este aproximativ de 70dB. Dacă pereńii sunt izolańi cu 40dB nivelul de zgomot ramâne doar de 30dB, aceasta fiind o valoare identică unei conversări liniştite dintr-o pădure. CerinŃele următoarelor standarde de construcńii se ating relativ uşor cu un perete IsoteQ izolat în ambele părńi : - un perete IsoteQ Normal are o izolańie fonică de 42dB, iar un perete de IsoteQ Plus are o izolare fonică de 53dB.
Izolarea fonică a fańadei de aer: Tabel: Nivel de Zgomot Autovehicule/oră: zgomot : exterior: (corespunzător (db) acestui tip de trafic) I. 0-55 10-50 50-200 Drumuri: Stradă Drum colector DistanŃa de la clădire: 25-35 50-200 ExigenŃa de izolare fonică 30dB II. 56-60 50-200 200-1000 Drum colector Drum nańional 25-35 35-300 30dB III. 61-65 50-200 200-1000 Drum colector Drum nańional 10-25 25-100 35dB IV. 66-70 1000-3000 3000-5000 Drum principal Autostradă 35-100 100-300 40dB V. 71-75 1000-3000 3000-5000 Drum principal Autostradă 10-35 35-100 45dB VI. 76-80 1000-3000 3000-5000 Drum principal Autostradă 0-10 10-35 50dB Compatibilitatea cu sănătatea umană: Ca să eliminăm toate îndoielile, într-un laborator din Anglia pe o perioadă de 2 ani animalele cobai au primit mâncare care conńinea o cantitate 5% concentrat de polistiren. Polistirenul a fost eliminat din organismul lor nedigerat iar aceştia au rămas sănătoşi. Caracteristici de difuziune: Din diferenńa presiunii aerului între interior şi exterior rezultă că împreună cu aerul şi umiditatea trece prin pereńi. Datorită temperaturii scăzute a peretelui umiditatea aerului poate ajunge la punctul de rouă (umiditate 100%) şi apa se poate condensa pe perete. De exemplu aerul de 20 0 C care umiditatea de 50% atinge punctul de rouă la 9,3 0 C. La toate acestea trebuie să adăugăm şi întrebarea : PereŃii care au absorbit umezeală pe timpul iernii reuşesc să se usuce pe timpul verii? După regulile de construire evaporarea pe timpul verii trebuie să fie de 2 ori mai mare decât condensul pe timpul iernii. În cazul pereńilor IsoteQ evaporarea este de 6 ori mai mare decât valoarea condensării. Apa din beton nu este absorbită: Apa folosită la prepararea betonului se evapora prin izolańie, ca şi în cazul unui perete de beton masiv. În primele 3 luni după turnarea betonului umiditatea aerului este mai ridictă în spańiul de locuit. RezistenŃa dealungul timpului (durabilitate): Îmbătrânirea polistirenului:
Cea mai veche izolańie de polistirenă montată intr-o casă are azi 50 de ani, însă nu se prezintă nici o urmă de înbătrânire. În cazul testelor de laborator au fost simulate condińii care sunt similare a unei perioade de 100 de ani, urmele înbătrânirii însă nu au apărut pe polistiren. Rezultă că: polistirenul, după montarea corectă ramâne în stare perfectă pe o perioadă nedefinită de timp. Acest lucru însă depinde indispensabil de faptul ca materialul să fie montat corect. Tencuiala sau alte anvelope trebuie să ofere protecńie impotriva razelor UV a soluńiilor chimicale şi temperaturilor de peste 110 0 C. Împiedicarea îmbătrânirii betonului: Betonul este şi el supus unui interval de temperaturi între -15, +6 0 C.Cu timpul pot apărea fisuri, unde poate pătrunde apa iar tencuiala poate pleşni sau poate duce la diferite daune.în cazul sistemului IsoteQ pereńii de beton sunt protejańi din ambele părńi de un strat izolator gros. Acest strat protejează betonul de diferenńele de temperatură şi de celelalte daune meteorologice. Reciclabil: Spuma se poate recicla din nou şi readuce în procesul de producńie. Polistirenul murdar este măcinat şi se foloseşte la afânarea solului. Spuma de polistirenă este neutră, nu poluează apa freatică şi este recunoscută ca material de îmbunătăńire a solului. Îmbinările dintre elementele IsoteQ sunt fabricate din materiale plastice reciclate. ConŃinutul favorabil de energie primară: La examinarea condińiilor de energie nu trebuie să uităm de energia folosită pentru procesul de producńie a materialului folosit. Aşa numită energie primară cuprinde următoarele elemente: - energia directă folosită pentru asamblarea liniei de producńie - energia indirectă necesară pentru producerea materiei primare - energia indirectă necesară pentru funcńionarea liniei de producńie PreŃul avantajos al polistirenului rezultă din faptul că în ultimii ani tehnologia de producńie s-a dezvoltat. ConŃinutul de energie Materiale de construcńii: Densitate Kg/dm 3 primară kwh/m 2 Cărămidă clincherizată 2,0 1732 Cărămidă cu goluri 1,2 870 Cărămidă poroasă 0,8 545 Beton poros 0,55 475 Beton uşor 0,7 475 Placaj de lemn stratificat 0,6 420 Nisip de calcar 1,4 339 Beton B25 2,3 306 Spumă dură de polistiren 0,03 269 Lemnul răşinos pt. construcńii 0,55 151 Valori pentru construcńia pereńilor exteriori :
Perete exterior: Valoarea U Grosimea ConŃinutul de energie primară: W/m 2 K peretelui cm KW/m 2 U=0,12 Cărămidă cu goluri 0,49 40,5 171 1040 Cărămidă cu goluri 0,39 46,5 233 1040 Beton poros 0,32 40 178 710 Nisip de calcar / 0,24 17,5/15 100 180 izolańie EPS IsoteQ Normal 0,26 28 89 -- IsoteQ Plus 0,212 33 106 106 IsoteQ Master 0,132 43 123 -- Dacă energia primară este examinată la o valoare generală unitară (tipizată) de U=0,12, atunci în cazul sistemului IsoteQ valorile sunt mult prea avantajoase (favorabile)(vezi ultima coloană). La acest fapt se mai adaugă că la producńia elementelor IsoteQ pentru obńinerea aburilor necesari se folosesc biomase (rămăsińe de lemn) şi e CO 2 neutru. În cazul pereńilor cu necesităńi de energie primară redusă vor avea o perioadă de viańă mai scurtă, trebuie folosit mai multe energie pentru demolarea lor şi pentru prelucrarea deşeurilor. Astfel energia primară poate fi multiplul valorilor calculate. RelaŃia energiei primare şi energiei economisite: Întrebarea este Când se amortizeză energia primară necesară pentru producńia materialului de izolare? Răspunsul: În perioada de încălzire, în circa 3 luni. Cu o izolańie de grosime medie putem economisi atâta energie în 3 luni de iarnă cât a fost necesarul de energie pentru producerea materialului de izolańie. Tot în intermediul acestei expertize se constituie şi balanńa de CO 2 (bioxid de carbon). În procedura de producńie a spumei se formează o emińie de 1,2 t de CO 2. Însă dacă o clădire este izolată cu acest material într-un interval de 50 ani emińia de CO 2 se reduce cu 292 t.
2.4 Elementele sistemului : Elemente IsoteQ : 1. Element de zidărie 2. Element buiandrug 3. Element de centură 4. Element de închidere 5. Element de înălńare 6. Element de planşeu Cu folosirea diferitelor elemente ale sistemului de construcńii IsoteQ, clădirea va avea o izolare termică perfectă, ce rezultă că se reduce semnificativ cheltuielilor de încălzire/răcire. Climatica interioară va deveni mai favorabilă, iarna mai caldă,vara mai răcoroasă. Se vor elimina problemele legate de fizica construcńiiei, cele legate de condens şi mucegai. FolosinŃa: Clădiri de locuinńe, instituńii publice sau industriale subterane sau etajate, pereńi exteriori, interiori portanńi, neportanńi, despărńitoare de locuinńă. Parametrii tehnice: Element: Dimensiuni: IzolaŃie termică: IzolaŃie fonică: RezistenŃă la foc: Tencuială exterioară: 0,5 cm Interior gipscarton: 1,25 cm IsoteQ Normal 25x25x100 U=0,26 W/m 2 K Rw=52dB Th=2,5 ore* IsoteQ Plus 30x25x100 U=0,212 W/m 2 K Rw=53dB* Th=2,5 ore* IsoteQ Master 40x25x100 U=0,11 W/m 2 K Rw=54dB* Th=2,5 ore* IsoteQ Passive 50x25x100 U=0,096 W/m 2 K Rw=54dB* Th=2,5 ore* *date calculate
Clădiri cu structură de zidărie portantă: Domeniile principale de folosire a sistemului de elemente IsoteQ sunt case de locuinńe, simple sau cuplate, colective, case de vacanńă. Toate acestea având subsol, parter şi mansardă. Cu posibilitatea de realizare cu perete în unghiuri drepte, optuze sau în formă de arc. Clădiri cu structură de zidărie portatantă multietajate: Pe baza aprobărilor din Ungaria acestui tip de construcńie îi corespund clădirile de birouri, locuinńe colective cu maximum 4 etaje realizate din Sistemul de elemente IsoteQ. Cădiri cu structură pe cadre: În cazul clădirilor mai înalte de 4 etaje se poate folosi ca pereńi neportanńi, izolatori termice exterioare, izolatori termice sau fonice monostrat, perete despărńitoare între apartamente. Clădiri speciale: Sistemul de construcşii IsoteQ se poate folosi foarte util (bine) pentru clădiri cu izolańie termică specială, hale frigorifice, bazine şi piscine. Structuri pentru hale: Elementele cu capacitate diferită de termoizolare a sistemului pot fi folosite ca zidării neportante a halelor cu structură metalică, de lemn sau de beton armat. Dimensionare: Pentru a obńine o pierderea minimă de material este recomandat ca proiectarea tuturor clădirilor să se realizeze pe modul de 5cm (orizontal) cu 25 cm (vertical). LăŃimea elementelor de zidărie IsoteQ diferă din cauza izolării termice, are o înălńime de 25 cm, lungimea de 100 cm. Prin folosirea elementelor putem obńine orice lungime de perete. LăŃimea elementelor de planşeu Professional IsoteQ este 50cm, lungimea 75 centimetri iar înălńimea de 20 centimetri. Elementul planseu prefabricat are o lăńime de 57.5cm, o înălńime de 20 cm iar lungimea depinde de deschidere.( anvergura) Zidăria (peretele) IsoteQ : Peretele construite din elementele IsoteQ au o grosime de 25 centimetri, pe structură din beton simplu sau armat, cu termoizolańie minimă de 5,5-5,5 centimetri. Elementele de zidarie sunt fabricate cu diferite grosimi ale stratului de polistiren pe partea exterioară. IsoteQ Normal are o grosime a pilostirenului pe exterior de 5,5 cm. IsoteQ Plus are o grosime a polistirenului pe exterior de 10 cm, IsoteQ Master cu grosimea polistirenului de 20 cm. IsoteQ Passive are o grosime a polistirenului pe exterior de 30 cm. Acestor elemente de zidărie enumerate mai sus le revin elemente de buiandrugi şi elemente de centură corespunzătoare grosimii. La constructiile din acest sistem putem avea nevoie şi de diferite
elemente auxiliare. De acest tip este elementul de închidere care opreşte scurgerea betonului la tâmplării, sau peste marginea peretelui. De asemenea putem avea nevoie de elementele de înălńare care ajută la mărirea treptată cu 5 cm a înălńimii interioare. Grosimea stratului de polistiren din partea interioară în cazul oricărui element este de 5,5cm. Betonul turnat între elementele trebuie să fie cel putin de tip C16-24/KK. În cazul unei clădiri cu o capacitate medie de încărcare, pereńii nu necesită armare numai la elementele de buiandrug şi de centură. ExcepŃie prezintă cazurile în care oricum sunt dimensionate de rezistenńă, de exemplu mansardare sau la subsol (din cauza presiunii solului). PereŃii construińi din elementele IsoteQ sunt portanńi.elementele de zidărie IsoteQ sunt compatibile cu orice tip de planşee prefabricate folosite în Ńara noastră. Atât cu planşeele prefabricate cu grinzi E sau cu elemente mari, cât şi cu cele semimonolite sau monolite propriu-zis sunt compatibile. Finisarea peretelui exterior se poate realiza cu : - Tencuiala Dryvit - cu cărămidă aparentă, pietre ornamentale sau lemn Finisarea peretelui interior: - Ghipscarton lipit sau prins pe structură de lemn cu şuruburi - Tencuiala ghips aplicat mecanic - Placă de faianńă - Diferite materiale de tencuială şi decorative Comparativ, în tabelul de mai jos vă prezentăm capacitatea de încarcare a unor perete: Încărcarea limită a zidăriei Tensiunea limită a zidăriei de 1 fm 2,8 m înaltă Produs 2 σ f,h=n/mm f H=kN/m(kg/m) YTONG P2-05/300 N+F zidarie 0,5 110 kn/m (11000kg/m) YTONG P2-05/375 N+F zidarie 0,5 146 kn/m (14600kg/m) PTH 38 N+F zidarie 1,2 355 kn/m (35500kg/m) PTH 44 N+F zidarie 1,0 340 kn/m (35000kg/m) PTH 30 N+F zidarie 1,2 268 kn/m (26800kg/m) Element de zidarie IsoteQ beton C16-24/KK. Min. cu σ b,h=9n/mm 2 675 kn/m (67500kg/m) Din tabelul de mai sus reiese că elementele de zidărie IsoteQ au o capacitate de încărcare mult mai ridicată decât celelalte materiale. Aceasta calitate prezintă un avans mai ales la clădiri multietajate sau locuinńe colective. PotenŃialul ridicat al capacităńii de încărcare este o soluńie optimă şi pentru încărcarea deschiderilor mari de planşee.din rezultatul de încărcarea limită a zidăriilor reiese că în cazul unui cutremur sistemul IsoteQ va suferi leziuni mult mai reduse decât celelalte.
Elementul de planşeu: Elementul de planşeu IsoteQ este plan pe ambele părńi, este o structură din beton armat monolit cu nervuri ascunse, polistirenul dă o formă geometrică abacusului portant al grinzilor. Centura se realizează simplu cu ajutorul elementelor de centură. Şi elemementele de planşeu ca şi toate celelalte elemente IsoteQ nu permit aparińia punńilor termice. Elementele de planşeu asemenea elemementelor de zidărie se îmbină între ele perfect dar necesită cofrare, consolidare asemenea planseului simplu monolit. Elementul de planşeu IsoteQ este realizat cu beton de 5 cm, utilizat la construirea caselor familiare obişnuite. Grinzile realizate pe şantier trebuie armată după plan de rezistenńă. ÎnălŃimea grinzii este de 20 cm. Îndoirea fierului necesar pentru armarea standard a elementului planşeu se poate realiza şi pe şantier astfel reducând din costurile constructiei. Grosimea polistirenului în partea superioară a elementului planşeu este de 20 cm iar in partea inferioară de 5 cm. Elementul de planşeu este comercializat sub formă de element prefabricat, în acest caz în funcńie de deschiderea şi bazat pe planul de rezistenńă, în element va fi introdus grinzi inferioare din beton armat ca rigidizare, care este sinestătătoare, şi care necesită cu mult mai puńin cofraj şi consolidare fańă de planseul simplu monolit.
2.4.1 Element IsoteQ Normal de zidărie, buiandrug, centură : Element Dimensiune Izolare termică (U)=W/m 2 K IsoteQ Normal Izolare fonică RezistenŃă la foc 0,5cm tencuiala exerior 1,25 cm gips-carton inte. 25x25x100 U=0,26 W/m 2 K Rw=52db Th=2,5 ore *
2.4.2 Element IsoteQ Plusz de zidărie, buiandrug,centură: Element Dimensiune Izolare termică (U)=W/m 2 K Izolare fonică RezistenŃă la foc 0,5cm tencuiala exerior 1,25 cm gips-carton inte. IsoteQ Plus 30x25x100 U=0,212 W/m 2 K Rw=53db Th=2,5 ore *
2.4.3 Element IsoteQ Mester de zidărie, buiandrug, centură: Element Dimensiune Izolare termică (U)=W/m 2 K Izolare fonică RezistenŃă la foc 0,5cm tencuiala exerior 1,25 cm gips-carton inte. IsoteQ Passive 40x25x100 U=0,11 W/m 2 K Rw=54db Th=2,5 ore *
2.4.3 Element IsoteQ Pasiv de zidărie, buiandrug, centură: Element Dimensiune Izolare termică (U)=W/m 2 K Izolare fonică RezistenŃă la foc 0,5cm tencuiala exerior 1,25 cm gips-carton inte. IsoteQ Pasiv 50x25x100 U=0,096 W/m 2 K Rw=54db Th=2,5 ore * 2.4.5. Elemente auxiliare: (accesorii) a) Element de înălńare (imagini) b) Element de închidere(imagini) 2.4.6. Element de planşeu Professinal(imagini)
2.4.7. Element de planşeu prefabricat(imagini)
3. Tehnologia de utilizare : 3.1.1. Ambalare şi transport : Elementele (IsoteQ Normal şi Plus) sunt ambalate în baloturi de 1 metru cub şi din depozit pot fi livrate într-un termen de maximun 3 săptămâni de la data comenzii. Elementele IsoteQ Master şi Pasiv intră in producńie doar în cazul unui comenzi, la aceasta se mai adaugă şi perioada de calmare şi astfel elementele pot fi livrate in termen de 4-5 saptămâni de la data comenzii. Elementele de planşeu şi cele auxiliare exista permanent pe stoc. Încărcarea şi descărcarea elementelor nu necesită roabă sau alte utilaje deoarece un astfel de balot cantăreşte 35kg. Recomandăm ca depozitarea elementelor să se facă cât mai aproape de şantier pentru executarea, montarea cât mai eficientă şi rapidă. Dacă depozitarea elementelor se face pe o perioadă mai îndelungată de timp, elementele vor fi protejate de vânt şi de soare. 3.1.2. Verificarea fundańiei:
Pentru a putea profita de avantajele elementelor IsoteQ obńinute din caracteristicile geometrice ale acestuia, merită să acordăm o atenńie cât mai profundă mărimii şi formei geometrice cât mai perfecte ale fundańiei. Este foarte important verificarea şi reglarea corectă a înălńimii pompei de beton. Elementele IsoteQ nu necesita o fundańie specială, sunt compatibile cu toate tipurile de fundańie, greutatea ei fiind egală cu cea a unei clădire din cărămidă. Hidroizolarea: Daca este nevoie de hidroizolare, în primul rând trebuie să pregătim stratul de hidroizolare Ńinând cont de faptul că, după ridicarea zidăriei hidroizolarea să poată fi continuată cu siguranńă.
3.2 Zidăria: 3.2.1. Trasarea: La trasare trebuie acordat mare atenńie la reglarea înălńimii primului rând şi la geometria clădirii. Reglarea acestora se poate realiza atât prin procese obişnuite cât şi prin reglări cu ajutorul laserului, dar necesită o atenńie foarte mare şi o precizie milimetrică. În imagine puteńi observa modul corect de aşezare a primului rând de elemente. Trebuie să fim foarte atenńi ca dimensiunea fiecărei laturi al pereńilor să fie multiplu de 5 sau 25 ca să evităm obńinerea de resturilor de materiale şi pentru executarea cât mai rapidă. Pentru a obńine o dimensionare cât mai corectă este indicat să punem elemente şi în deschideri dar trebuie să fim atenńi să nu fie umplut. 3.2.2. Aşezarea primului rând de elemente, armarea şi turnarea betonului : Armarea clădirilor se face dupa planul de rezistentă, în cazul caselor obişnuite cu parter, fără etaj vom avea nevoie de armare doar la elementele de buiandrug şi de centură; de exemplu în cazul pereńii unei subsol s-ar putea indicat utilizarea mustăńirii (vezi detalii).
Amplasarea se realizează cu mare uşurinńă în şapă. Armarea zidăriei se pune în orificiile special amenajate în îmbinările plastice ale elementelor.(dacă aveńi întrebări legate de hidroizolare cereńi ajutorul specialiştilor din domeniu). Vă sfătuim ca la aşezarea primului rând de elemente să cereńi asistenńă specialiştilor noştrii pentru supraveghere. După aşezarea primului rând de elemente, acestea se umple cu beton pe jumătate, pe urmă se face reglarea punctuală a înălńimii, doar după închegarea betonului putem continua zidirea ( pentru începători recomandăm în ziua următoare) 3.2.3. Unghiuri drepte şi unghiuri optuze de branşament:
Element de zidărie polistiren tăiat Îmbinarea perfectă a elementelor prin sistemul lego ne asigură aşezarea perfectă în cazul unghiurilor drepte. La îmbinarea altor unghiuri decât acestea recomandăm utilizarea elementului multiunghi. Resturile de material rămase de la îmbinarea elementelor de zidărie pot fi eliminate cu ajutorul unui ferăstrău. 3.2.4. Zidăria generală:
Beton turnat peste elementele de îmbinare (protecńia elementului contra plutire) łeavă tăiată în jumatate pentru protejarea profilelor de îmbinare a elementelor După aşezarea primului rând de elemente putem continua ridicarea zidului prin înbinarea a câte 3 rânduri de elemente iar betonul turnat între ele trebuie să ajungă la mijlocul ultimului rând de elemente; recomandăm ca direcńia de desfăşurare a construirii (ridicare pereti, turnare beton) să se facă de jur imprejurul clădirii lăsând timp util betonului pentru a se întări, înainte de a continua ridicarea următoarelor 3 rânduri de elemente din zidărie. BineînŃeles executorii experimentańi pot ridica un zid întreg intr-o etapa de lucru, folosind o sprijinire orespunzătore pe ambele părńi al zidului. Repetăm, acest tip de utilizare recomandăm numai executorilor cu experienńă mare în domeniu. Betonul utilizat trebuie să fie de cel putin C12-24KK. În procesul de turnare a betonului recomandăm protejarea elementelor de betonul disperzat. Ca utilaj de protecńie puteńi folosi un burlan de 2 m înjumătăńit pe lungime sau profilele U utilizate la montarea gips-cartonului. ÎnălŃimea zidărilor portanńi să fie multiplu înălńimii unui rând. În cazul cutremurelor sistemul betonat de elemente inteligente de construcńie IsoteQ ne asigură o mult mai mare siguranńă decât clădirile construite din materiale obişnuite de construcńie.
3.2.5. Zidăria şi armarea subsolului sau demisolului: Realizarea demisolului sau subsolui cu sistemul IsoteQ se poate doar în cazul în care se proiectează şi se realizează hidroizolare corespunzătoare: impermeabile, protecńie împotriva apei freatice. IzolaŃia subsolului poate fi realizat prin metodă obişnuită: cu aşezarea plăcilor de (hidro)izolare pe pereńi portanńi sau aplicat direct pe elementele IsoteQ o soluńie hidroizolantă pe bază de apă care se poate unge la rece. În cazul folosiri oricărei variante de izolare este important urmărirea pas cu pas al instrucńiilor tehnice de rigoare. 3.2.6. Golurile în zid, elementele de buiandrug: Buiandrugii cu cât se poate să fie la înălńimea rândului. Parapetul de 90 centimetri se poate realiza uşor cu 10 centrimetri de pardoseală obişnuită. La parapeńi mai mari diferenńele trebuiesc formate cu ajutorul elementului de înălńare IsoteQ. Ultimele 5 cm la parapet nu trebuie betonat aici punem bucăńi de polistiren tăiat la dimensiunile date. Elementul buiandrug IsoteQ trebuie prelungită cu 25-25cm decât
deschiderea. În prelungirea formată decupăm elementul buiandrug în aşa fel încât să permită scurgerea corectă a betonului şi aşezarea potrivită a armăturii. La colńuri, îmbinări de perete şi tâmplării recomandăm utilizarea elementelor cu închidere la capete. În cazul în care elementele nu sunt prevăzute cu închideri la capete puteńi folosi şi elementele de inchidere care deasemenea se pot găsi în stocurile sistemului de elemente inteligente de construcńie IsoteQ. 3.2.7. Ferestre rotunde sau în arce: Pentru realizarea acestor forme arhitecturale se zideşte un perete gol (făra beton turnat) se desenează forma dorită pe ambele părńi ale peretelui şi pe urmă se decupeză. După acesta aşezăm plăci decor între elemente din golul obńinut peste acesta se aşează inapoi bucata decupată ca să fie sprijin. 3.2.8. Elementul de centură: Ca şi elementele de zidărie IsoteQ şi aceste se îmbină peste ultimul rând de zidărie. Pe colńurile negative şi pozitive este necesar decuparea în unghii potrivite. În timpul betonării
terbuie sa fim atenńi să evităm orice posibilitate de dislocare al elementelor. Acesta se poate realiza prin utilizarea unui cui mai lung, a unei sârme împletite sau prin sprijinire exterioară. În colńurile negative elementele sunt fixate de presiunea betonului. 3.2.9 Parapetul la mansardă: În cazul mansardelor este un element tipic dimensionat şi pentru sarcinile verticale parapetul.(în oricecaz avem nevoie de dimensionare de rezistenńă, ca şi recomandare vezi detaliile).pentru încărcările verticale este deajuns betonul armat de 15 cm. Nu necesită construirea stâlpilor costisitoare. Parapetul este fotificat (întărit) cu centura armată care vine aşezată peste ea. Betonul folosit în acest caz trebuie să fie de tip C16-16KK. 3.2.10. Timpanul: Timpanul trebuie tăiat la mărimea coespunzătoare încă în starea goală a elementelor astfel încât deasupra ultimului rând să mai fie aşezat un element întreg, aici vom aşeza armătura centurii.elementele trebuiesc fixate cu cuie sau cu sprijinire, după acesta putem începe turnarea betonului. Dacă înălńimea timpanului depăşeşte planul acoperişului trebuie să asigurăm acoperirea betonului cu 4-5 cm de izolańie peste care se aşeză tabla zincată. 3.2.11. PereŃi de compartimentare între locuinńe: Elementele IsoteQ Normal deńine toate caracteristicile cerute de normative pentru realizare a acestui tip de zidărie.
3.2.12. PereŃi despărńitori: La zidăria şi planşeul IsoteQ corespunzător construcńiei i se poate racorda orice tip de perete despărńitor. Însă aceşti pereńi pot fi montańi pe baze bine dimensionate şi pe planşee rezistente. Pentru montarea pereńilor despărńitori trebuie să luăm jos stratul interior de polistiren al zidăriei până la beton din locul unde urmează să racordăm peretele. În canalul obńinut racordăm peretele despărńitor. În acest canal primeşte peretele sprijinirea când turnăm betonul. După terminarea peretelui găurile rămase vor fi umplute cu spumă poliuretanică. 3.2.13. Realizarea scării: Podestele scării din beton armat monolit pot fi realizate în acelaş timp cu zidăria. În locurile de sprijin al scării din perete şi planşeu trebuie lungită armarea acestora care pe urmă se va îmbina cu armăturile scării. În cazul aşezării scărilor prefabricate sau realizate pe şantier, structura de bază trebuie dimensionat corespunzător de rezistenńă.în acest caz scara se construieşte separat de zidăria realizată din elementele IsoteQ.
3.2.14. Legătura dintre zidărie şi acoperiş: IQ element de înălńare Planşeu de lemn IQ element de zidărie Se poate aşeza în zidărie IsoteQ armătura centurii şi cosoroaba astfel nu este necesar cofrarea. Pentru acoperirea exterioară a cosoroabei să folosim element de înălńare sau de centură. 3.2.15 Regulile de ridicare a zidăriei în timpul ierni: Turnarea betonului zidăriei IsoteQ îi revim aceleaşi reguli ca şi la realizarea zidăriei obişnuit din beton. Un avantaj foarte mare îl are caracteristica specifică sistemului şi anume izolare termică forte bună, datorită căruia nu va fi necesar utilizarea adaosului antiger pâna la temperatura de -5 o C. Căldura emisă în procesul de uscare a betonului impiedica îngheńarea betonului. 3.2.14. Tratarea ulterioară : Betonul din acest sistem nu trebuie tratat ulterior cu apă deoarece conńinutul de apă din beton ajunge pentru tratarea proprie a betonului. 3.3 Finisarea pereńilor:
Finisajul interior poate să fie gips-carton lipită sau cu structură de susńinere, tencuiala gips, faianńă, tencuială 3.3.1 Finisarea cu gips-carton: Lipirea gips-cartonului se face cu adezivi pentru faianńă sau pentru gips-carton. Nervurile pe elementele de zidărie arată locul elementelor de îmbinare în zidărie. Din punct de vedere economică şi executare recomandăm lipirea cu pămătuf. Utilizând plăci de gips-carton 2,75-3.00m înălńime pentru finisarea pereńilor vom avea de a face cu găurile între plăci doar pe verticală. 3.3.2. Tencuială gips aplicată mecanic: În Europa de Vest ecest tip de tencuială este cel mai răspândit în cazurile clădirilor EPS. Putem obńine o rezistenńă mai mare la foc şi o ermetizare mai bună doar cu un singur strat. Startul obńinut este perfect neted şi se poate vopsi imediat. 3.3.3. Finisare cu faianńă: SuprafaŃa zidăriei IsoteQ trebuie grunduită. 3.3.4. Tencuiala obişnuită, grunduirea: Dacă grundul are 3-4mm şi este realizat cu gletieră, este o bază corespunzătoare pentru tencuială mortar.
3.3.5. Tencuială exterioară: Finisajul exterior poate să fie Dryvit, piatră, lemn. În cazul finisajelor care nu se lipesc vă recomandăm montarea profilelor protejate de coroziune. Aceste elemente se comportă ca o scoarńă pe zid. 3.4 Lucrări de specialitate:- Szakipari munkak 3.4.1 Montarea tâmplăriei: Montarea tâmplăriei se face în mod obisnuit. La alegerea diblului trebuie să fim foarte atenńi ca şuruburile să prindă cel puńin 7cm în adâncimea betonului. (DESEN : text lânga ea: de sus in jos - armare centura - elemente de centură IsoteQ - tâmplărie - polistiren - spuma poliuretanică - zidărie IsoteQ )
3.4.2. Montare cablurilor de electricitate şi a Ńevilor de menaj în pereńi Cablele de electricitate, Ńevile de protecńie, Ńevile de încălzire şi apa, se poate realiza cu uşurinńă în stratul de polistiren de 5 cm. Canalele pot fi realizate ulterior uşor, fără zgomot şi mizerie cu ajutorul unui cuńit arzător sau electric. Dimensionare se face după cum dorim noi. łevile mai groase de canalizare trebuie aşezate în zidărie înainte de turnarea betonului. 3.5. Planşeele: Elementele IsoteQ se poate conbina cu orice material de construcńie din comerń. 3.5.1. Dimensionare: Armarea zidăriei si planseului trebuie realizat dupa planul de rezistenńă. Planuri de rezistenńă, plan armare, dimensionări poate fi făcut contra cost de compartimentul proiectant al firmei noastre. Sistemul de planşeu IsoteQ este compatibil cu orice material de zidărie din comerń (Ytong, cărămidă) 3.5.2. Elementul de planşeu Profesional IsoteQ : Cofrarea se asigură pe baza unor planuri. Elementul de planşeu Profesional IsoteQ este plan pe ambele părńi, este o structură din beton armat monolit cu nervuri ascunse,
polistirenul dă o formă geometrică abacusului portant al grinzilor. Centura se realizează simplu cu ajutorul elementelor de centură. Şi elemementele de planşeu ca şi toate celelalte elemente IsoteQ nu permit aparińia punńilor termice. Elementul se poate suprapune atât pe zidărie cât şi pe elementele de centură. Elementele de planşeu asemenea elemementelor de zidărie se îmbină între ele perfect dar necesită cofrare, consolidare asemenea planseului simplu monolit. Elementul de planşeu IsoteQ este realizat cu beton de 5 cm, utilizat la construirea caselor familiare obişnuite. Grinzile realizate pe şantier trebuie armată după plan de rezistenńă. ÎnălŃimea grinzii este de 20 cm. Îndoirea fierului necesar pentru armarea standard a elementului planşeu se poate realiza şi pe şantier astfel reducând din costurile constructiei. Grosimea polistirenului în partea superioară a elementului planşeu este de 20 cm iar in partea inferioară de 5 cm (sub grinzi). 3.5.3.Elementul de planşeu IsoteQ prefabricat: Elementul de planşeu IsoteQ este comercializat şi sub formă prefabricată. În acest caz elementul de planşeu va avea în miez grindă de beton armat sinestătător, corespunzător deschiderii. Pentru cofrare acestui planşeu vom avea nevoie de un număr semnificativ redusă de cofraje.
3.6 ConstruiŃi casa IsoteQ în 10 paşi! 1. Structura de primire (fundańii) Pentru a se putea folosi de avantajele oferite de punctualitatea dimensiunilor ale elementelor IsoteQ merită să acordăm atenńie geometriei şi punctualităńii structurii de primire. Este important reglarea şi dimensionarea exactă a înălńimilor. PereŃii IsoteQ nu necesită o fundańie particulară, se pot construi pe orice fundańie convenńională, greutatea lui fiind aproape identică unei clădiri din cărămidă. 2. Armarea pereńilor IsoteQ Armarea construcńiei trebuie executată conform prescripńiile rezistente, dar construcńiile obişnuite fără etaj nu necesită armare specială în afară de elementele de centură şi buiandrugi. Aşezarea armăturii o putem rezolva simplu în beton înaintea întăririi. Armătura pereńilor se poate aşeza în golurile dintre elementele de îmbinare plastice a elementului de zidărie. 2. Reglarea şi umplerea primului rând După aşezarea primului rând de elemente, acestea se umple cu beton pe jumătate, pe urmă se face reglarea punctuală a înălńimii, doar după închegarea betonului putem continua zidirea ( pentru începători recomandăm în ziua următoare) Vă sfătuim ca la aşezarea primului rând de elemente să cereńi asistenńă specialiştilor noştrii pentru supraveghere.
4. Zidirea generală După aşezarea primului rând de elemente putem continua ridicarea zidului prin înbinarea a câte 3 rânduri de elemente iar betonul turnat între ele trebuie să ajungă la mijlocul ultimului rând de elemente. BineînŃeles executorii experimentańi pot ridica un zid întreg intr-o etapa de lucru, folosind o sprijinire orespunzătore pe ambele părńi al zidului. Betonul utilizat trebuie să fie de cel putin C12-24KK. În procesul de turnare a betonului recomandăm protejarea elementelor de betonul disperzat. Ca utilaj de protecńie puteńi folosi un burlan de 2 m înjumătăńit pe lungime sau profilele U utilizate la montarea gips-cartonului. 5. Goluri în pereńi, buiandrugi Pe cât este posibil buiandrugile ferestrelor şi a uşilor să coincidă cu înălńimea unui rând de zidărie. Parapetul de 90 centimetri se poate realiza uşor cu 10 centrimetri de pardoseală obişnuită. Ultimele 5 cm la parapet nu trebuie betonat aici punem bucăńi de polistiren tăiat la dimensiunile date. Elementul buiandrug IsoteQ trebuie prelungită cu 25-25cm decât deschiderea. În prelungirea formată decupăm elementul buiandrug în aşa fel încât să permită scurgerea corectă a betonului şi aşezarea potrivită a armăturii. 6. Elementul de centură IsoteQ Elementele de centură se îmbină cu rândul sub ele identic cu cele de zidărie. Pe colńurile negative şi pozitive este necesar decuparea în unghii potrivite. În timpul betonării terbuie sa fim atenńi să evităm orice posibilitate de dislocare al elementelor. Acesta se poate realiza prin utilizarea unui cui mai lung, a unei sârme împletite sau prin sprijinire exterioară. În colńurile negative elementele sunt fixate de presiunea betonului.
7. Planşeu Professional IsoteQ Punctele de legătură Lego-tipice asigură o îmbinare exactă şi stabilă. Elementele există şi în forma prefabricată cu beton armat, reducând astfel în continuare costurile de cofrare şi sprijinire: în acest caz elementele le fabricăm la cererea Dvs. la dimensiunile unicate, în funcńie de deschiderea concepută în proiect. Transportul şi ridicarea elementelor nu necesită macara. Armătura pentru pereńi şi planşeu trebuie aşezat pe baza proiectului de rezistenńă! ComandaŃi şi grinda cu zăbrele IsoteQ : pe baza proiectului Dvs.vă confecńionăm şi armătura pentru planşeu! 8. Montarea Elementului de Acoperiş IsoteQ DistanŃa dintre căpriori trebuie să fie de 90 cm. ÎnclinaŃia acoperişului va fi determinat de tipul Ńiglei folosită. Astfel Vă recomandăm înclinańia între 22-45 (grade) în funcńie de Ńiglele aflate în comerń, având în vedere distanńa de 33-34 cm între şipci. În jurul coşurilor, respectiv la montarea ferestrelor de mansardă trebuie aşezată un cadru de lemn aferent deschiderilor prevăzute. Elementele de acoperiş se aplică întotdeauna dinspre streaşină spre coamă şi pe partea exterioară. łiglele vor fi aşezate în aşa fel, încât canalele de apă şi aburi ale elementelor să se alinieze la mijlocul şi la marginea acestora. 9. Montarea reńelei electrice şi instalańiilor sanitare Cablurile electrice, Ńevile protectoare, Ńevile de apă şi încălzire se aplică în polistirena interioară de 5 cm. Canalele se realizează fără praf şi zgomot, cu ajutorul unui cuńit arzător, dimensiunea lor fiind arbitrară. łevile supradimensionate de drenaj pot fi montate în mijlocul elementelor de zidărie înainte de turnarea betonului.
10. Finisarea pereńilor IsoteQ Az IsoteQ falak burkolása Finisajul interior poate să fie gips-carton lipită sau cu structură de susńinere, tencuiala gips, faianńă, tencuială obişnuită. Finisajul exterior poate să fie Dryvit, piatră, lemn. În cazul finisajelor care nu se lipesc vă recomandăm montarea profilelor protejate de coroziune. Aceste elemente se comportă ca o scoarńă pe zid.