Laborator 5 INTERFEROMETRE

Σχετικά έγγραφα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Subiecte Clasa a VII-a

Reflexia şi refracţia luminii.

INTERFEROMETRUL MICHELSON

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă


MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

riptografie şi Securitate

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Senzori cu fibre optice moduri de operare

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Curs 4 Serii de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Integrala nedefinită (primitive)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca


Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Capitolul 14. Asamblari prin pene

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

5.1. Noţiuni introductive

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

CIRCUITE LOGICE CU TB

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

DETERMINAREA LUNGIMII DE UNDĂ A RADIAŢIEI LASER CU INTERFEROMETRUL MICHELSON

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Curs 1 Şiruri de numere reale

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Transformări de frecvenţă

V O. = v I v stabilizator

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Difractia de electroni

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

INTERFEROMETRUL MICHELSON

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

8.3. MODULATOARE OPTOELECTRONICE

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul Elemente de optică fizică Interferenţa undelor de lumină

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

LUCRAREA NR. 3 DETERMINAREA DISTANŢEI FOCALE A OGLINZILOR SFERICE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Tipuri de celule sub microscopul optic

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Algebra si Geometrie Seminar 9

SEXTANTUL CUM FUNCŢIONEAZĂ UN SEXTANT?

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Transcript:

Laborator 5 INTERFEROMETRE Scopul lucrarii În lucrarea de fańă sunt prezentate unele aspecte legate de interferometrie. Se prezinta functionarea unui modulator optic ce lucreaza pe baza interferentei dintre doua fascicole obtinute prin divizarea razei de modulat. Controlul fazei uneia sau alteia dintre ramuri ale divizorului se realizeaza prin diferite efecte (prin modificarea lungimii cai parcurse, pana la efectul electro-optic etc.) Se vor aborda patru tipuri de baza de Interferometre, impreuna cu schemele de principiu si modul de functionare corespunzator. In sectiunea de aplicatii vor fi studiate in mediul Zemax interferogramele obtinute pe un panou, la iesirea interferometrelor Twyman-Green respective Mach Zender. Consideratii teoretice Interferometrul este un dispozitiv optic, care divizeaza un fascicol de lumina in doua fascicole, pe unul il deplaseaza in faza, apoi cele doua fascicole vor suferi un fenomen de interferenta constructiva sau destructiva, in concordanta cu marimea deplasarii. 1. Interferometrul Fabry-Perrot In figura 1 este prezentata schema principiului de functionare a acestui tip de modulator. Exista o sursa S, care emite fascicole luminoase cu o inclinatie θ fata de directia normala. Aceste fascicole vor urma un traseu (optical path) mai mare, datorita reflexiilor successive dintre doua oglinzi partial reflectoare. Se utilizeaza o lentila convergenta care face ca aceste raze sa sufere fenomenul de interferenta evidentiat prin aparitia franjelor de interferenta pe un panou. Figura 1. Fabry-Perrot

Figura 2 aceeasi schema a interferometrului Fabry-Perrot Conditia de interferenta constructiva este 2dcos θ=mλ, unde d este distanta dintre oglinzile partial reflectoare. Relatia dintre gradul de reflectanta si transmitanta al oglinzilor este data de relatia R+T=1, unde se neglijeaza coeficientul de absorbtie al materialului dintre cele doua oglinzi. 2. Interferometrul Mach-Zehnder (MZI) In figura 3 este prezentata schema de principiu al unui interferometru MZI, formata dintr-un divizor (ramura A si B) si respectiv un cuplor (ramura D). Figura 3- interferometrul MZI controlul fazei se realizeaza prin efectul electro-optic In figura 10 este prezentata interfata programului care simuleaza modul de functionare al MZI unde controlul fazei pe una din ramuri sau pe ambele ramuri, in cazul modulatorului simetric se realizeaza prin aplicarea unei tensiuni V(t), care modifica indicele de refractie al materialului din ghidul de propagare pe ramura respectiva. Deoarece viteza de propagare este v=c/n, deci invers proportionala cu indicele de refractie, fascicolul isi va schimba viteza de propagare.

Figura 4 interferometrul MZI unde modificarea caii optice a fascicolelor se realizeaza prin doua oglinzi (Mirror 1 si 2) si doua divizoare de fascicol (Beam splitter 1 si 2) precum si un obiect de test, care intarzie una din fascicole Imaginea de interferenta evidentiata diferenta de faza care se inregistreaza intre cele doua fascicole de lumina, care parcurg un drum optic diferit, datorita intarzierii induse de prezenta obiectului de test. 3. Interferometrul Michelson si Twyman-Green http://en.wikipedia.org/wiki/michelson_interferometer Principiul de functionare este asemanator cu cel al interferometrului Michelson, singurele diferente constau in faptul ca in cazul interferometrului Michelson exista o sursa de tip laser (lumina aproximativ monochromatica) iar in cazul Twyman-Green este o sursa punctiforma si a doua diferenta consta in faptul ca oglinda fixa din schema de principiu a functionarii interferometrului Michelson este variabila in cazul Twyman- Green.

Figura 5 Aplicatii practice Una din aplicatiile des intalnite ale interferometrelor este cea de dispozitive de modulare in faza si amplitudine in retele DWDM. 1. Interferometrul Mach Zhender- Aplicatie Zemax

Figura 7 Se vizualizeaza interferograma pe toate suprafetele de detectare (1 sau 2):

Figura 8 3. 2. Interferometrul Twyman-Green Cale: Non-seq beam splytter - Twyman-Green.zmx

Figura 9 Aplicatia 3 - Modulator electro-optic al semnalului

Referatul Figura 10. Modulator MZ (copyright Mircea Hotoleanu) BIBLIOGRAFIE Lista tuturor interferometrelor: http://en.wikipedia.org/wiki/list_of_types_of_interferometers Michelson http://www.youtube.com/watch?v=h9jjebbokxo IBM: http://www.youtube.com/watch?v=mil5embzbjm&feature=related http://en.wikipedia.org/wiki/twyman-green_interferometer Aplicatie Holografie: http://www.youtube.com/watch?v=dixcw5gbdqy&feature=related