Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară:

Σχετικά έγγραφα
Repere pentru pregătirea către totalizarea II la Biologia Moleculară 1. Definiţi noţiunile

Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană

TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT

Curs 4 Nucleul. Acizi nucleici. Notiuni de genetica moleculara

4. Elemente de biologie celulară şi moleculară

Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană

Controlul expresiei genice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Fiziologia fibrei miocardice

MARCAREA REZISTOARELOR

RECOMBINAREA GENETICĂ

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 1 Şiruri de numere reale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

dogma centrala a biologiei moleculare

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Integrala nedefinită (primitive)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

OBIECTIVE NUCLEUL. Caracteristici generale. pag. 1. Curs 3 histologie (Nucleul. Diviziunea celulară), anul I, sem. 1, 2017/2018

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

REPLICAREA ŞI REPARAREA ADN

TEMATICA PENTRU CONCURSUL DE OCUPARE POSTURI CERCETATOR STIINTIFIC III SI ASISTENT DE CERCETARE STIINTIFICA

Biologie celulară. Biologie celulară umană

CELULA, UNITATEA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A VIEŢII

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Biochimia moleculelor informaţionale. 11.I Metabolismul ADN-ului 3 Degradarea ADN-ului si a nucleotidelor

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

TRANSCRIPŢIA GENETICĂ

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V O. = v I v stabilizator

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

riptografie şi Securitate

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu. Catedra Biologie moleculară şi Genetică umană. Curs.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Capitolul 30. Transmisii prin lant

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

ORGANIZAREA CHIMICĂ A MATERIEI VII

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

STRUCTURA BIOLOGICĂ. FORME DE REPREZENTARE 2.1. SECVENŢE DE AMINOACIZI: Sorana D. BOLBOACĂ

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Curs 4 Serii de numere reale

Electronică anul II PROBLEME

I X A B e ic rm te e m te is S

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

BIOCHIMIA ACIZILOR NUCLEICI

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

FEPA ROBINET CU AC TIP RA


Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Subiecte Clasa a VIII-a

Transformata Laplace

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

3.3. T E H N O L O G I A P C R

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Structura genei 1. Structura genei

Subiecte Clasa a VIII-a

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE TÎRGU MUREȘ 5-9 aprilie 2015

Transcript:

Repere pentru pregătirea către examen la Biologia Moleculară: Repetați pentru examen toate temele de la 1 la 14 (conspect prelegeri, caiet LP, manual, site); + reperele la totalizarea I, II, III; + subiectele de recapitulare din caiet; analizați figurile din materialele didactice. +testele din culegere (capitole 1-13), de pe SITEul catedrei. 1. Macromoleculele: ADNnu ADNmt ARNm ARNr ARNt Proteine Structura (monomeri, legătura covalenta) Proprietăți Tipuri Funcții Exemple Localizare Locul sintezei + sintetaza caracteristică + principii Locul maturizării +enzimele responsabile + principii Nr în celulele umane 2. Complexe supramoleculare: a. DNP b. RNP 40S c. RNP 60S d. RNP 80S e. RNP U1 f. RNP U2 g. RNP U4 h. RNP U5 i. RNP U6 Organizarea moleculara Funcții 3. Găsiți localizarea, funcțiile, procesele la care participă, locul sintezei, locul maturizării proteinelor: 1. Actina 2. ADN-aza 3. ADN-ligaza 4. ADN-polimeraza I 5. ADN-polimeraza 6. ADN-polimerza 7. ADN-topoizomeraza 8. ADN-ligaza 9. ADN-helicaza 10. Aquaporina 11. ARN-aza 12. ARN-polimeraza mit 13. ARN-polimeraza I 14. ARN-polimeraza II 15. ARN-polimeraza III 16. Arg-ARNt-sintetaza 17. ATP-aza 18. ATP-sintetaza 19. Ca 2+ -ATP-aza 20. Catalaza 21. Chaperone 22. Cl - -ATP-aza=CFTR 23. Clatrină 24. Colagen 25. Ciclina A 26. Cliclina B 27. Ciclina D 28. Clclina E 29. Karioferine 30. D-aminoacil-oxidază 31. Endonucleaza 32. Endonucleaza acidă 33. Endopeptidaza 34. Endopeptidaza acidă 35. Exonucleaza 36. Exonucleaza acidă 37. eif 38. eef 39. Fosfataza acidă 40. Fosfatidil-transferaza 41. Glicogenaza 42. Glicozidaza acida 43. Clicoliaza 44. Glicozil-transferaza 45. Guanozin-transferaza 46. Gly-ARNt-sintetaza 47. H + -ATP-aza 48. H1 49. H2A 50. H2B 51. H3 52. H4 53. -globina 54. -globina 55. Insulina 56. Lamine 57. Lipaza acidă 58. Melanina 59. Miozina 60. Met-ARNt-sintetaza 61. Na + /K + -ATP-aza 62. Nucleaza acidă 63. Nucleoline 64. Opsina 65. Peptidil-transferaza 66. Permeaza 67. Proteaza acidă 68. Primaza 69. Poli(A)-polimeraza 70. Proteine kinetocorice 71. Receptor insulinic 72. Receptor la testosteron 73. Receptor LDL=LDLR 74. Riboforina 75. Restrictaza 76. Reverstranscriptaza 77. RF 78. Spectrina 79. SSB-proteine 80. SAP-proteine 81. SL1 82. Tubulina 83. Taq-polimeraza 84. Telomeraza 85. TFIID 86. TFIIA 87. TFIIB 88. TFIIIA 89. Val-ARNt-sinteraza 90. UBF Pagina 1 din 9

4.Analizati diferite imagini ale celulei eucariote. Identificați fiecare compartiment si caracterizați după modelul propus. 5. Caracterizați principalele structuri celulare: Organizare moleculară (motivați prezența fiecărui component) Plasmalema RE neted RE granular Aparat Golgi Mitocondrii Lizosomi Peroxisomi Centrioli Ribozomi Cromozomi Cromatina (eu- și hetero-) Fusul de diviziune Gena structurală Gena de clasa I Gena de clasa II Gena de clasa III ARNm ARNt Crs MC Crs BC Bivalent Nucleol Splicesom Rol biologic/funcții Pagina 2 din 9

6. Caracterizați procesele genetice de bază: Replicare Reparație Transcripție Translație Splicing Recombinare intracromozomială Recombinare intercromozomială Apoptoza 7. Numiți și caracterizați procesele de mai jos: Etapele fagocitozei Etapele exocitozei Etapele biogenezei lizosomilor Etapele biogenezei peroxisomilor Etapele biogenezei ribozomilor Etapele expresiei genelor de clasa I, II și III Definiție Principii de realizare Etape Aparat de realizare (caracterizat fiecare element) Rol biologic Caracteristica scurtă a fiecărei etape 8. Completați tabelul cu alte exemple: Gena ARNr 28S Tubulinei Histonei 2A Ser-ARNt Helicazei Nucleazei lizosomale ARNr 5S Catalazei TFIID Actinei ADN-polimerazei β ARN-polimerazei I Spectrinei Cl - -ATP-azei Met-ARNt TFIID Ciclinei A Lipazei acide Histonei 3 Clasa Etapele expresiei La nivel molecular Funcții La nivel celular La nivel de organism 9. Clasificări - mai mute criterii + exemple: Micromolecule Macromolecule Acizi nucleici Proteine Organite Gene, Etc. 10. Caracteristici comparative: ADN vs. ARN Gene cl I vs. gene cl II vs. gene cl III Expresia genelor cl I vs. cl II vs. cl III Replicație vs. transcripție Transcripție vs. translație Sintetaze diferite Hidrolaze diferite Reparație vs. replicație Splicing constitutiv vs. splicing alternativ Clonare in vivo vs. clonare in vitro Mitoză vs. Meioză Mitoza vs Apoptoza Perioadele G1 vs. S vs. G2 Profază vs. telofază Anafaza I vs. Anafaza II Profaza mitozei vs. profaza I a meiozei Recombinarea intracromozomială vs. recombinarea intercromozomială Etc. Pagina 3 din 9

11. Evaluați diferite elemente necesare controlului corect al proceselor celulare: Situs A Situs P Situs E Situs R Situs T ORI Boxele promotorului genei de clasa I Boxele promotorului genei de clasa III TATA-box CAAT-box Situs +1 CAP Poly(A) Situs Poly(A) Secvența lider a ARNm AUG UAG Bucla D Identificați procesul la care este implicat Găsiți responsabilii de recunoaștere Consecințele defectului Bucla SR (situs de restricție) ADN cu dimer ADN cu baza modificata R1 G1/S R2 G2/Mitoza 12. Analizați cunoștințele Dv și completați tabelul: Celula umana Nr de crs Formula crs Nr de gene Zigot STEM Limfocit Eritrocit Neuron Miocit Osteocit Enterocit Hepatocit Ovogonie Ovocit I Ovocit II Spermatogonie Spermatocit I Spermatocit II Spermatida Spermatozoid Pagina 4 din 9

13. Analizați comparativ dinamica cromozomială în diferite perioade ale mitozei și meiozei Nr de molecule de Nr de cromozomi Nr de cromatide ADN Ciclul celulei somatice Meioza G1 S G2 Profază Metafază Anafază Telofază Profază I Metafază I Anafază I Telofază I Profază II Metafază II Anafază II Telofază II Formula cromozomială 14. Analizați comparativ evenimentele principale ale mitozei și meiozei: Ciclul celulei somatice Meioza G1 S G2 Profază Metafază Anafază Telofază Profază I Metafază I Anafază I Telofază I Profază II Metafază II Anafază II Telofază II Procese genetice caracteristice Evenimente celulare și moleculare Rol biologic Pagina 5 din 9

15. Identificați fazele în figurile de mai jos, scrieți formula cromozomială pentru fiecare celulă: A. B. Pagina 6 din 9

16. Desenați schematic celule în diferite faze ale mitozei sau meiozei, indicați formula crs: a) celule pentru care 2n=4 crs P M A T PI MI AI TI PII M II AII TII 6) celule pentru care 2n=10 crs P M A T PI MI AI TI PII M II AII TII Pagina 7 din 9

17. Analizați și scoateți în evidență valoarea aplicativă a elementelor prezentate: Etape Aparat de realizare Rol practic Clonarea in vivo Clonarea in vitro Electroforeza Restricția ADN RFLPs PCR Izolarea ADN genomic Obținerea ADNc Izolarea ARNm Obținerea ADNrec 18. Evaluați rolul aplicativ al următoarelor elemente: Caracteristica ADN genomic ADNc FR (fragment de restricție) Plasmid Celula bacteriana gazda de clonare BAC Bacteriofag Taq-polimeraza Reverstranscriptaza Primeri artificiali Sonde moleculare Termociclor Rol practic 19. Exemple de probleme: - Se dă catena de ADN; 5... CAGATTGAGCGCGCTGGTCGCATAGCTAAATG...3 arătați catena anticodogenă (complementară); sintetizați ARNm - transcripția; decodificați ARNm și arătați polipeptidul sintetizat (triplet după triplet); numiți cine a realizat transcripția; indicați translatorii(moleculele de ARNt, specificând anticodonii); numiți proprietățile codului genetic pe care le-ați urmărit. - Se dă ARNm GpppCAAUUAUGAAACACUGACCAAGCGUCUCUAAAAAA... translați ARNm (Începe cu AUG, triplet după triplet); arătați produsul translației; arătați translatorii (moleculele de ARNt, specificând anticodonii); evidențiați proprietățile codului genetic - Se dă polipeptidul:...his-ser-leu-val-arg arătați ARNm ce a servit în calitate de matriță pentru sinteza acestui polipeptid; găsiți secvența genei ce a codificat acest polipeptid; arătați variantele posibile de ARNt ce au participat la sinteza acestui polipeptid; numiți proprietățile codului genetic pe care le-ați evidențiat. Pagina 8 din 9

20. Determinați numărul și lungimea fragmentelor de restricție, obținute cu ajutorul HpaI care produce capete neadezive. Selectați schema electroforezei corespunzătoare fragmentelor obținute (m marcher al lungimii). a) Situsul de restricție: GTTAAC CAATTG b) Secvența de ADN: 5 -AACATACGATCGTTAACCTTTACCCAGGGATACAGGGAAATAGGTTAACTTT-3 3 -TTGTATGCTAGCAATTGGAAATGGGTCCCTATGTCCCTTTATCCAATTGAAA-5 Numărul de fragmente: Lungimea fragmentelor: c) Selectați varianta corectă a rezultatelor electroforezei fragmentelor de ADN obținute: sau Desenează modelul electroforezei Pagina 9 din 9