Fiziologia aparatului urinar

Σχετικά έγγραφα
FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (I)

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC (I) Dr. Adrian Roşca

Metabolismul ionului de potasiu

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii


V O. = v I v stabilizator

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică

CURSUL 10. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic. I. Homeostazia echilibrului acido-bazic

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5.1. Noţiuni introductive

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Integrala nedefinită (primitive)

Fiziologia aparatului urinar

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Fiziologia fibrei miocardice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI ACIDO - BAZIC (II)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

riptografie şi Securitate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25


Curs 4 Serii de numere reale

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 1 Şiruri de numere reale

Το άτομο του Υδρογόνου

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Transformări de frecvenţă

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

1. ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A RINICHILOR

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Sistemul cardiovascular

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI DISCIPLINA REPRODUCŢIE, OBSTETRICĂ, GINECOLOGIE

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

3. Η διάρκεια της διαβούλευσης ορίζεται σε τέσσερις (4) ημέρες από την ημέρα ανάρτησης.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Acizi carboxilici heterofuncționali.


Reactia de amfoterizare a aluminiului

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Definitii fiziologie

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC (I)

Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte

SIGURANŢE CILINDRICE

Φασματοσκοπία υπεριώδους-ορατού (UV-Vis)

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

Οξεοβασική ισορροπία. Θεόδωρος Βασιλακόπουλος. Αναπληρωτής Καθηγητής Εντατικής Θεραπείας-Πνευμονολογίας ΕΚΠΑ

Transcript:

Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic

1.Economisirea şi epurarea renală a apei Apa se filtrează glomerular Din FPR = 600 ml/min 125 ml/min min FG - urina primară (= ultrafiltrat de plasmă, izoton = 300 mosm/l) = 180 l/zil Prin procese tubulare (reabsorbţie = 99-99,5%) 99,5%) 1,5 l/zi l urină finală cu osmolaritatea 600-800 mosm/l l (limite extreme 50-1200 mosm/l) Debit urinar = 1-21 2 ml/min min (limite: 0,5-20 ml/min min)

Reabsorbţia tubulară a apei (99-99,5%): Tub proximal: : se reabsoarbe 65% din FG = reabsorbţie obligatorie : solvent drag = trecerea pasivă a apei+constituenţi micromoleculari, paracelular, din lumen tub în sânge; pe e bază de gradient osmotic şi oncotic transcelular - pe baza gradientului electrochimic determinat de absorbţia Na + (aquaporine tip I) Ansa Henle SSD - permeabil pt apă reabs.. apa pe baza osmotic cortico-papilar; - impermeabil pt. ioni + uree Reabs.. apă 15%-20% Segment de concentrare a urinei (1200 mosm/l)

SSA - impermeabil pt. apă; - permeabil pt. ioni (Na + ) ++ + + uree Diluarea urinei SGA - impermeabil pt. apă + uree; - permeabil pt. ioni (Na + ) Diluarea urinei (<( 300 mosm/l) Ansa Henle realizează disocierea reabs.. apei de ioni Pe SGA acţioneaz ionează diureticele de ansă (Furosemid) reabs.. Na + şi i alţi i ioni osmotic corticoc ortico-papilar eliminare 20-30%FG capac. de concentrare şi i diluţie ie a urinei

TCD (1/3 terminal) + TC: : primesc 15% din FG primele 2/32 3 ale TCD + SGA al AH = segment de diluţie ultima 1/31 3 a TCD + TC: reabs.. apei dependent endentă ă de ADH (8-14% FG) Rolul ADH: răspunde de reabs.. facultativă a apei, prin care asigură diluarea/concentrarea urinei în n funcţie de necesităţ ăţi i (ADH( are rolul major): ADH reabs. de apă elim. de urină cu osmol. oligurie ( ( diureza) + concentrată ADH reabs. de apă elim.. 15% din FG cu osmol. poliurie + diluată DIABET INSIPID Reglarea secreţiei de ADH depinde de: Osmol.. mediului intern: osmol. ADH Volemie: volemia ADH

Mecanisme de control ale eliminării renale de apă şi Na + 1. Feed-back tubulo-glomerular (MD - osmorec) ) : - FG Na + la MD VD aa (?) + VC ae (Ag g II) - FG Na + FG= N la MD VC aa (Ag g II) 2. Reglarea diurezei şi natriurezei dependente de TA: - TA Renal - FG (există autoreglare) - Reabs. apa + Na + Eliminarea - SRAA apă + Na + 3. SNVS Stimulare TA, VolemieVolemie 4. Mecanisme hormonale: - VC aa FG - Reabs. apa + Na + - SRAA Eliminarea apă + Na +

ADH: reabs.. apa 8-14%FG 8 (rol major) - în ½ TD + TC Aldosteronul: reabs.. Na + şi secreţia K + (activ) reabs. Cl - +HCO - 3 (pasiv) Diureza reabs.. secundară apa Angiotensina II : - la glomerul: - Ag II Vc ae menţine FG - Ag II Vc aa FG Diureza - la tubi: reabs.. de apă şi i Na + Catecolaminele : diureza + reabs.. de apă şi i Na + ANP : - FG + inhibă SRAA - diureza şi natriureza Urodilatin : diureza şi natriureza

Clearance osmotic Cl osm = cantitatea de plasmă epurată de solviţi/min Cl osm = Uosm Posm V = 600mOsm/l 1ml/min 300 mosm/l = 2 ml/min Cl.. apă liberă = rata la care se excretă de către c rinichi apa liberă de solviţi: i: Cl H 2O= = V Cl Cl Osm Dacă Cl H 2O negativ urină hipertonă (ioni excretaţi în exces şi apa este conservată) Dacă Cl H 2O pozitiv urină hipotonă (apă excretată în exces) Dacă Cl H 2O = 0 urină izotonă Sarcina osm = 600 mosm/zi Capac. max de concentrare a urinei = 1.200 mosm/zi Vol. min obligatoriu de urină = 0,5 l/zi

2.Economisirea şi epurarea renală a Na + [Na + ] = 142 meq/l, principalul cation plasmatic Necesar Na + = 10-20 meq/zi Consum Na + = 100-200 meq/zi la nivel renal: Na + se filtrează glomerular reabsorbţie tubulară (99-99,5%) 99,5%) excreţie Na + (150 meq/zi)

Reabsorbţia tubulară a Na + (99-99,5%): Tub proximal: : se reabsoarbe 65% din Na + din FG: la polul apical: cotransport Na + /altă substanţă (G, AA, fosfat, lactat), antiport Na + /H + paracelular - solvent drag = trecerea pasivă a apei + constituenţi micromoleculari, paracelular, din lumen tub în sânge, pe e bază de gradient osmotic şi oncotic la polul bazal: TA: pompa Na + /K + TP pe baza electro-chimic chimic Raport reabsorbţie: : 10 Na + + 2 HCO - şi 8 Cl -

Ansa Henle: : se reabsoarbe 20-25% 25% din Na + : SSD: impermeabil pt. ioni şi uree SSA: reabs.. Na + : TP ( ( osm) Segment diluţie urina SGA: reabs.. Na + : (1200 <150 mosm/l) TP ( ( osm) TA (cotransp( cotransp.. Na + /K + /2Cl - ) - blocat de diuretice de ansa antiport Na + /H + la pol bazal: - TA (pompa Na + /K + ) sau TP

TCD (1/3 terminal) şi TC: : se reabsoarbe 5-10% din Na + : dependent de hormoni: Aldosteron: la pol apical: permeabilitatea ptr.. Na + şi i K + la pol bazal: stimulare pompa Na + /K + Reabs Reabs. Na + şi i secreţia K + + Reabs. Cl - şi i HCO - 3 şi i apă ADH: rol secundar în Reabs.. Na + Angiotensina II: Reabs.. Na + Catecolamine: Reabs.. Na + ANP: Reabs.. Na + Urodilatin (secretat de TD şi TC): Reabs.. Na + şi apă schimburi ionice: Reabs.. Na + şi secreţie de H +, K +, NH + 4

Mecanisme de control ale eliminării renale de apă şi Na + 1. Feed-back tubulo-glomerular (MD - osmorec) ) : - FG Na + la MD VD aa (?) + VC ae (Ag g II) - FG Na + FG= N la MD VC aa (Ag g II) 2. Reglarea diurezei şi natriurezei dependente de TA: - TA Renal - FG (există autoreglare) - Reabs. apa + Na + Eliminarea - SRAA apă + Na + 3. SNVS Stimulare TA, VolemieVolemie 4. Mecanisme hormonale: - VC aa FG - Reabs. apa + Na + - SRAA Eliminarea apă + Na +

Relaţia între TA şi aportul/eliminarea renală de Na + Aport Na + (x normalul) 10-8- 6-4- 2-1- blocarea Ag II Eliminarea renala de Na + apa Ag II 60 80 100 120 140 160 TA

Relaţia între TA şi aportul/eliminarea renală de Na + în condiţii normale şi HTA 10- Aport Na Eliminarea renala de Na +.. Insensibila la sare Sensibilă. la sare Aport Na + (x normalul) 8-6- 4-2- 1- Aport Na normal. HTA esenţială. 60 80 100 120 140 160 TA

3.Economisirea şi epurarea renală a K + [K + ] pl = 4,5 meq/l, principalul cation IC (98%) creşterea [K + ] pl tulburări ri de ritm stop cardiac menţinerea [K + ] pl depinde în principal de funcţia renală la nivel renal: K + se filtrează glomerular reabsorbţie tubulară (90%) există şi i secreţie de K + excreţie K +

Reabsorbţia şi secreţia tubulară a K + Tub proximal: Reabs.. 65% din K +, paracelular Ansa Henle: Reabs.. 20-25% 25% din K + : SSD: impermeabil pt. ioni şi uree paracelular (solvent drag) SSA: reabs.. K + : TP ( ( osm) SGA: reabs.. K + : Segment diluţie urina (1200 <150 mosm/l) TP ( ( osm) TA (cotransp( cotransp.. Na + /K + /2Cl - ) - blocat de diuretice de ansa TCD (1/3 terminal) şi TC (Segment de finalizare a urinei): Reabs.. 5% + Secreţie K + cu ajutorul pompei Na + /K + aici se determină cantitatea de K + eliminată Controlată de: -[K] pl -Aldosteron:- PA: permeabilitatea pt K + - PB: stimulare pompa Na + /K + -EAB: competiţie între eliminarea K + şi H +

4. Economisirea renală de Cl - [Cl - ] pl = 110 meq/l /l, principalul anion extracelular Renal: se filtrează integral glomerular, se reabsoarbe tubular 99-99,5% 99,5% se elimină în n urină Reabsorbţia Cl - TCP: : 70-80% prin TP: urmează Na + + depinde de EAB raport: 10 Na + antrenează 2 HCO 3- + 8 Cl - (mai ales în n ultima parte a TCP) AH: SGA + primele 2/3 TD: la Pol apical: cotransport (TA) ) Na + /K + /2Cl - la Pol bazal: TP aici acţioneaz ionează diureticele de ansă,, care blochează reabsorbţia Cl - şi i Na + şi i secundar de apă diureza + volemiavolemia TCD (1/3 terminal) +TC: reabsorbţia Cl - dependentă de Aldosteron: reabsorbţia Na + antrenează pasiv reabsorbţia de Cl - + HCO -.

5. Economisirea renală de Ca 2+ şi Mg 2+ Ca 2+ important pentru excitabilitatea neuro-musculară [Ca 2+ ] pl = 5mEq/l = 9-119 mg % Repartiţia Ca 2+ : 99% în n os (rezervor Ca 2+ 1% extra tracel, 0,1 % IC 2+ ), In plasma: 40 % Ca legat de proteine (albumine) NU se FG 50 % Ca 2+ ionizat ( în acidoză) se filtrează glomerular 10 % Ca neionizat,, legat de anioni (fosfat Ca 2+, citrat Ca 2+ ) se filtrează glomerular Ca 2+ din FG se reabsoarbe tubular 98-99 99 % Ca 2+ se elimină în n urină (1%).

Reabsorbţia Ca 2+ : TCP: : 65 % din Ca 2+ FG prin: 2+ FG solvent drag TA: ATP-az ază Ca 2+ dependentă reabsorbţia activă de Ca 2+ la nivelul membranei bazale completează TP AH - SGA: : 20 % - 30 % TCD (1/3 terminal) + TC : 5-105 % Reabsorbţia Ca 2+ depinde de: PTH şi i vitamina D 3 (CTL): Reabsorbţia Ca 2+ (mai ales în AH + TD) şi Excreţia fosfatului Calcitonina: Reabsorbţia Ca 2+ Fosfatul plasmatic: PTH Reabsorbţia Ca 2+ EAB: Acidoza Reabsorbţia Ca 2+ iar Alk o scade TA Ca 2+ are capacitate limitată: Tm Ca = 0,125 mm/min min [Ca 2+ pl se depăş ăşeşte Tm Ca Calciurie 2+ ] pl Tm Ca

[Mg 2+ ] pl = 3 meq/l Mg 2+ are rol în majoritatea sistemelor enzimatice IC În plasmă: Mg 2+ ionic < 50% se FG Mg legat de Pr > 50% Renal: Mg 2+ se reabs.. 94-95% 95%: TCP: : 30% AH SGA: : 65% TCD (1/3 terminal) + TC: <5% Reabsorbţia Mg 2+ depinde de : PTH [Mg 2+ ] (i.p) [Ca 2+ ] (i.p)

Echilibrul acido-bazic (EAB) Constantele plasmatice ale EAB: ph = 7,4 ± 0,05 unde ph = log [H 1 +] = - log [H + ] ph IC = 6-7,4 (uşor mai acid) PCO 2 = 38-42 mmhg HCO - 3 = 24-27 meq/l H 2 CO 3 = 1,2 mmol/l (H( 2 CO 3 = PCOP 2 x 0,03) Baze totale (BT) = 36-38 meq/l Baze exces (BE) = -2 +2 meq/l CO 2 total = 24-28 28 mmol/l Anion gap = [Na + ] - [Cl - ] - [HCO - 3 ]=10mEq/l ( Ac Metab Menţinerea [H + ] pl (40 neq/l) = esenţială pt. funcţionarea majorităţii sistemelor enzimatice din organism necesitate pt. buna funcţionare a tuturor celulelor. Metab)

Mecanisme de menţinere a EAB 1) Sisteme tampon 2) Funcţia respiratorie 3) Funcţia renală ă Intră în n acţiune imediat, rapid dar de scurtă durată Intră în n acţiune lent (ore- zile) dar eficient, de lungă durată ă

1) Sistemele tampon formate dintr-un acid slab (AS) şi sarea sa cu o bază tare în n prezenţa a unui acid tare (AT) transformă AT în sarea sa şi i eliberează AS avantaj: menţine ph in limite normale dezavantaj: în n timp se consumă sistemul tampon Calităţile unui sistem tampon: pk cât mai apropiat de ph concentraţie mare componente reglabile

Principalele sisteme tampon 1. Sistemul bicarbonat - cel mai important plasmatic Form. Henderson-Hesselbalch Hesselbalch: ph = pk + log [HCO 3] [H2CO 3] Componente: componentaonenta respiratorie = H 2 CO 3 - depinde de PCO 2 controlată prin respiraţie ie componentaonenta metabolică = HCO - 3 - depinde de func- ţia metabolică controlată prin funcţia renală Avantaje: - are pk = 6,1 apropiat de ph; - [HCO - 3 ] pl = 24 meq/l; - componente reglabile 2. Sistemul fosfat - important IC şi renal are pk = 6,8; [HPO -- 4 ] pl = 2 meq/l; 3. Sist. proteinat - cel mai important IC; pk aproape de 7,4

2) Funcţia respiratorie controlează eliminarea CO 2 - CO 2 este format prin procesele metabolice celulare şi eliminat pe cale respiratorie: în n tahipnee eliminării CO 2 hipocapnie [H + ] rol în n compensarea unei acidoze metabolice în bradipnee eliminării CO 2 hipercapnie [H + ] rol în n compensarea unei alcaloze metabolice 3) Funcţia renală intervine lent (ore-zile) dar eficient şi determinant, realizând: Secreţia H + Reabsorbţia şi sinteza de HCO - 3 Acidifierea tampoanelor urinare (ph urinar = 4,5-8) Excreţia NH + 4

6. Rolul rinichiului în EAB Funcţia renală intervine lent (ore-zile) dar eficient şi determinant, realizând nd: 1. Secreţia H + 2. Reabsorbţia şi sinteza de HCO - 3 3. Acidifierea tampoanelor urinare (ph urinar = 4,5-8) 4. Excreţia NH + 4 în nefrocitele din TCD, SGA, TC - reacţie cheie : CO 2 + H 2 O H 2 CO 3 Metabolism celular, Lichid tubular, Sânge Anhidraza carbonica HCO - 3 + H + (Reabsorb. orb.) (Secretaţi aţi) în celulele intercalare din TC: excreţie H + prin pompa H +

1. Secreţia H + : producţia H + : 40-80 mm/zi, eliminaţi în urină ca: 20-40 mm/zi - Tampoane urinare acide 30-40 mm/zi - NH + 4 (şi excesul de H + ) menţinerea [H + ] pl (40 neq/l) = esenţială pt. funcţionarea sistemelor enzimatice corespunde unui ph sanguin =7,35-7,45 7,45 (limite extreme 6,8-8) Stimuli: - PCO 2 - [H + ] (Acidoza( Acidoza) - Aldosteronul.

Sediul secreţiei H + : TCP: : secreţie H + 80-90%: mecanism: antiport H + /Na + pt. fiecare H + secretat se reabsoarbe 1 HCO - 3 AH - SGA: : secreţie H + 10% mecanism: antiport H + /Na + pt. fiecare H + secretat se reabsoarbe 1 HCO - 3 TCD (1/3 terminal) şi TC: : secreţie H + 10% are loc acidifierea maximă a urinei ph urinar =6 (limite 4,5-8) mecanism: antiport H + /Na + pompa H + (celule intercalare) TA independent de Na + pt. fiecare H + secretat se reabsoarbe 1 HCO - 3.

2. Reabsorbţia de HCO 3- : [HCO - 3 ] pl = 24-27 27 neg/l Rol important în n EAB La nivel renal: se filtrează glomerular dacă [HCO - 3 ] pl < 27 meg/l: se reabs.. tubular 100% (Cl( Cl=0) se produce HCO - 3 în nefrocit din CO 2 + H 2 O, în prezenţa a AC dacă [HCO - 3 ] pl >27 meg/l: apare HCO - 3 în n urină

Sediul reabsorbţiei de HCO - 3 : TCP: : 85-90% a)nu se reabsoarbe HCO - 3 filtrat ci echivalentul său produs în nefrocit în prezenţa AC: H 2 O + CO 2 H + + HCO - 3 pt. fiecare H + secretat (antiport( H + /Na + ) se reabsoarbe 1 HCO - 3 raport cu Na + : 10 Na + + 2 HCO - 3 + 8Cl - b)din metabolismul Glutaminei HCO - 3 Reabsorbiţi NH + 4 / NH 3 Secr. antiport Na + /NH + 4 AH - SGA: : 10% acelaşi mecanism ca la TCP (a) Secr.. direct TP

TCD (1/3 terminal) şi TC: : 5% acelaşi mecanism ca la TCP (a) în plus, H + poate fi secretat independent de Na +, prin pompa H +, şi de fiecare dată se reabsoarbe HCO - 3 Excesul de H + acidifiere tampoane urinare formare ioni NH + eliminare 4 Stimuli pentru reabsorbţia de HCO - 3 : PCO 2 - d.p. [HCO - 3 ] pl [H + ] pl - d.p. Aldosteronul - d.p. [K + ] pl şi [Cl - ] pl - i.p.

3. Acidifierea tampoanelor urinare Determină aciditatea titrabilă Tampoane urinare: Fosfat - cel mai important Urat, creatinina, β-hidroxibutirat Reprezintă mecanismul prin care se elimină H + anionii acizilor slabi ( 50%( din ionii de H + ) Tamponul fosfat urinar: fosfat alcalin/fosfat acid important în 2/3 terminal TD şi TC în prezenţa H + : fosfat alcalin fosfat acid eliminare excesului de H + în n urină; Na + rezultat din disocierea fosfatului alcalin trece în nefrocit la schimb cu H + şi i apoi în n sânge; s pentru fiecare H + secretat, se reabsoarbe 1 HCO - 3.

4. Excreţia de NH + 4 TCP: : prin dezaminarea AA (Glutamina( Glutamina) HCO - 3 (care se reabsoarbe) ) şi NH + 4 / NH 3 (care trec în urină) AH - SGA: : NH + 4 / NH 3 trec în interstiţiul renal TCD şi TC: NH 3 trece în nefrocite şi apoi difuzează în lumenul tubular (permeabil pt. NH 3 şi impermeabil pt. NH + 4 ) ph urinar = acid formare NH + 4 eliminaţi în urină se elimină 50% din ionii de H + mecanismul principal de eliminare a excesului de H + în acidozele cronice pt. fiecare NH + 4 eliminat se reabsoarbe 1 HCO - 3 ph urinar = alcalin NH 3 retrodifuzează în nefrocite şi se opreşte amoniogeneza.

Mecanisme în tubul contort proximal Sânge K + Na + HCO - 3 H + H 2 CO 3 Anhidraza carbonică H 2 O + CO 2 Urină Na + HCO 3 - Na + H + HCO 3 - CO 2 H 2 CO 3 + H 2 O Glutamina NH 3 NH 3 2HCO 3-2 NH 4 + NH 4 NH 4 + Na +

Sânge Difuziune nonionică K + Na + HCO - 3 H + H 2 CO 3 AC H 2 O + CO 2 K + Na + HCO - 3 H + H 2 CO 3 AC H 2 O + CO 2 Na + H + Na+ H + CO 2 Na + HCO 3 - Urină HCO 3 - H 2 CO 3 + H 2 O Na 2 HPO 4 NaH 2 PO 4 Difuziune blocată ( trapped ) NaHPO 4 - Tubul colector NH 3 NH 3 HCO - 3 H 2 CO 3 H + AC H 2 O + CO 2 NH 3 NH 4 + H +

Variaţiile EAB Acidoza (ph( < 7,35) Respiratorie: PCO 2 (hipercapnie prin bradipnee) Forma compensată: HCO - 3 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: HCO - 3 neproporţional ph= Metabolică: HCO + 3 Forma compensată: PCO 2 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: PCO 2 neproporţional ph= Rinichiul intervine în corecţia acidozei prin secreţiei H + şi sintezei şi reabsorbţiei de HCO - 3.

Variaţiile EAB Alcaloza (ph( >7,45) Respiratorie: PCO 2 (hipocapnie prin tahipnee) Forma compensată: HCO - 3 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: HCO - 3 neproporţional ph= Metabolică: HCO + 3 Forma compensată: PCO 2 proporţional ph=const Forma decompensat compensată: PCO 2 neproporţional ph= Rinichiul intervine în corecţia alcalozei prin secreţiei H + şi excreţiei de HCO - 3.

Modificare Acidoza respira- Forma HCO 3 - Compensată proporţional torie Decompensată Alcaloza Compenrespira- sată torie Decompensată Acidoza Compenmetabo- sată lică Alcaloza metabo- lică proporţional Const. Const Sinteza + - Reabs HCO 3 Excreţia H +, Decompensată Compensată proporţional Decompensată PCO 2 (H 2 CO 3 ) - HCO 3 H 2 CO 3 ph RENAL Const. Const Sinteza + - Reabs HCO 3 Excreţia H + proporţional Const. Const Excreţia H + Excreţ. HCO 3 - NH 4 + Const. Const Excreţ. HCO 3 -

7. Epurarea renală a NH 3 [NH 3 ] pl = 40-80 micromol/l Se elimină ă urinar 40 mmol/zi TOXIC pt SNC (traversează bariera hemato-encefalică) encefalică) Organismul dispune de mecanisme de detoxifiere Ureogeneza hepatică Formarea rea glutaminei în SNC Eliminarea renală ca săruri de amoniu Sursa NH 3 urinar: 30% din FG 70% prin dezaminarea AA (Glutamina( Glutamina) ) în nefrocitele TP HCO - 3 + NH + 4 /NH 3 (sistem tampon).

În AH - SGA: : NH + 4 / NH 3 trec în interstiţiul renal un echilibru În TD şi TC: NH 3 trece în nefrocite (difuziune nonionică) apoi difuzează în lumenul tubular (permeabil pt. NH 3 şi impermeabil pt. NH + 4 ), şi dacă: ph urinar = acid formare NH + 4 eliminaţi în urină ca săruri de amoniu mecanismul principal de eliminare a excesului de H + în acidoze cronice pt. fiecare NH + 4 eliminat se reabsoarbe 1 HCO - 3 ph urinar = alcalin NH 3 retrodifuzează în nefrocite şi opresc amoniogeneza.

8. Epurarea renală a ureei [uree] pl = 15-60 mg% Principala formă de eliminare a azotului Sinteza: la ficat (ureogeneză( ureogeneză) La nivel renal: - ureea se FG - se reabsoarbe tubular 50% - se elimină ă urinar 50% TP: reabs.. uree pasiv, pe baza osmotic AH: SSD - impermeabil pt uree şi i ioni (concentrarea urinei) SSA - permeabil pt uree ureea se reabsoarbe oarbe/secretă în funcţie de concentraţie (TP) SGA - impermeabil pt uree TD şi i TC - permeabil pt uree ureea se reabsoarbe pasiv, progresiv, dependent de ADH (prin reabsorbţia apei asigu asigură concentrarea ureii) ureea are rol în n formarea osmotic cortico-papilar (în( n mecanismul multiplicator contracurent).

9. Economisirea şi epurarea renală a fosfaţilor [fosfaţii] pl = 1-1,51,5 meq/l La nivel renal: - fosfaţii se FG se reabsorb tubular în funcţie de fosfatemie reabs.. este controlată de PTH ( ( reabs.. fosfat) TP: reabs.. 60-70% - pasiv, pe baza osmotic - cotransport Na/fosfat (la pol apical) AH-SGA SGA: reabs.. 10% TD şi i TC: cel mai important sistem tampon urinar: Raport fosfat alcalin/fosfat acid - sânge = 4/1 - urină = 1/4 Vezi rolul rinichiului în n EAB