Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE

Σχετικά έγγραφα
PRINCIPII DE NUMĂRARE A ELEMENTELOR FIGURATE SANGUINE


Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 1 Şiruri de numere reale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

riptografie şi Securitate

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs 4 Serii de numere reale

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Integrala nedefinită (primitive)

Subiecte Clasa a VII-a

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

5.1. Noţiuni introductive

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0


Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Subiecte Clasa a VIII-a

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

MULTIMEA NUMERELOR REALE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

CIRCUITE LOGICE CU TB

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

V O. = v I v stabilizator

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Criptosisteme cu cheie publică III

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Curs 2 Şiruri de numere reale

, m ecuańii, n necunoscute;

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Ecuatii trigonometrice

ŞTIINŢE CLASA A XIII-A SEMESTRUL II CHIMIA SISTEMELOR BIOLOGICE DESCHISE

I X A B e ic rm te e m te is S

Criterii de comutativitate a grupurilor

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

SIGURANŢE CILINDRICE

Transcript:

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupele sanguine reprezintă sisteme de clasificare a tipurilor de sânge în funcţie de prezenţa sau absenţa pe suprafaţa hematiilor a unor structuri cu proprietăţi antigenice. Determinarea grupului sanguin are relevanţă clinică pentru stabilirea compatibilităţii de grup (de exemplu, între donator şi primitor, în situaţiile în care sunt necesare transfuzii). În prezent, sunt descrise peste 30 de sisteme de clasificare a grupelor sanguine, cele mai importante fiind sistemele ABO şi Rh. Antigenele localizate pe suprafaţa hematiilor poartă denumirea de aglutinogene. Expresia lor pe suprafaţa hematiilor este determinată genetic prin gene provenite de la ambii părinţi. În funcţie de aglutinogenele de pe suprafaţa hematiilor, în plasmă se formează anticorpi specifici care nu sunt codaţi genetic şi care se numesc aglutinine. Nu toate grupele sanguine sunt compatibile. Combinarea unor probe de sânge incompatibile duce la formarea de conglomerate de hematii (aglutinare în condiții in vitro respectiv hemoliză în condiții in vivo). Din acest motiv, transfuziile se fac cu sânge din acelaşi grup ABO şi Rh. În situaţii extreme, se pot face transfuzii cu sânge de grup compatibil (care nu conţine antigene străine), cu condiţia să nu se administreze mai mult de 500 ml şi să se respecte principiul diluţiei anticorpilor. SISTEMUL AB0 Sistemul ABO a fost descris de medicul şi biologul austriac Karl Landsteiner în 1901. Pentru această realizare, Karl Landsteiner a primit premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie în 1930. Sistemul ABO este cel mai important sistem de clasificare a grupelor sanguine. Include 4 grupe sanguine (0, A, B, AB), apartenenţa la unul dintre acestea fiind determinată de prezenţa pe suprafaţa hematiilor a unor glicoproteine cu proprietăţi antigenice (A, B). Prezenţa acestor gene pe suprafaţa hematiilor este determinată de o pereche de gene, fiecare moştenită de la câte un părinte. Fenotip Genotip 0 00 A AA sau A0 B BB sau B0 AB AB

50 Lucrări practice de fiziologie Aglutininele (anticorpii) anti A (α) şi/sau anti B (β) sunt de tip IgM şi apar plasmă în primii ani de viaţă ca urmare a sensibilizării la alimente, bacterii şi virusuri. PRINCIPIUL METODEI Grup sanguin Antigen Anticorp 0 α, β A A β B B α AB A, B Probele de sânge se amestecă cu seruri standard care conţin anticorpi cunoscuţi. Se urmăreşte apariţia reacţiei de aglutinare ca urmare a interacţiunii antigen anticorp. MATERIALE NECESARE seruri specifice: ser care conţine anticorpi anti A şi anti B, ser care conține doar anticorpi anti B şi ser care conţine doar anticorpi anti A; lame de microscop; pentru recoltarea sângelui: vată, alcool sanitar, ace sterile, mănuşi de unică folosinţă. METODA DE LUCRU Se curăţă două lame de microscop. Pe una dintre lame se aplică câte o picătură din fiecare ser standard. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Dezinfectaţi pulpa degetului cu vată şi alcool sanitar. Lăsaţi degetul să se usuce liber. Ţineţi degetul ferm între degetul mare şi arătător şi puncţionaţi pulpa degetului cu un ac steril, suficient de profund ca sângele să curgă liber. Colectaţi o picătură de sânge cu un colţ al unei lame de microscop şi amestecaţi o cu prima picătură de ser cu anticorpi specifici. Repetaţi procedura pentru celelalte două de picături. Schimbaţi de fiecare dată

Grupe sanguine 51 colţul lamei de miscroscop pentru ca serurile să nu se amestece. Aşteptaţi 2 3 minute pentru ca reacţia antigen anticorp să se producă. Urmăriţi apariţia aglutinării (formarea de conglomerate de hematii) în cazul în care sângele conţine antigene care reacţionează cu anticorpii din serul specific. REZULTATE Determinaţi grupul sauguin pe baza reacţiei de aglutinare (Figura 8). Figura 8. Aglutinarea în cazul diferitelor grupe sanguine.

52 Lucrări practice de fiziologie SISTEMUL RH Sistemul Rh include mai multe antigene, cele mai importante fiind antigenele C, c, D, E, e. Antigenele C, D, E sunt codate de gene dominante, iar antigenele c, e de gene recesive. Termenul de factor Rh şi încadrarea unui individ ca Rh pozitiv sau negativ se referă exclusiv la prezenţa pe suprafaţa hematiilor a antigenului D. Aproximativ 85% din populaţie este Rh pozitivă (antigen D prezent), restul de 15% fiind Rh negativi (antigen D absent). Deşi antigenul D este cel mai imunogen, şi prezenţa celorlalte antigene poate cauza incompatibilitate. Anticorpii anti D sunt de tip IgG şi apar în plasmă numai după imunizare prin transfuzii cu sânge incompatibil sau prin expunere peripartum. MATERIALE NECESARE ser specific Rh (conţine anticorpi anti D) lame de microscop pentru recoltarea sângelui: vată, alcool sanitar, ace sterile, mănuşi de unică folosinţă. METODA DE LUCRU Se curăţă două lame de microscop. Pe una dintre lame se aplică o picătură de ser specific cu anticorpi anti D. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Dezinfectaţi pulpa degetului cu vată şi alcool sanitar. Lăsaţi degetul să se usuce liber. Ţineţi degetul ferm între degetul mare şi arătător şi puncţionaţi pulpa degetului cu un ac steril, suficient de profund ca sângele să curgă liber. Colectaţi o picătură de sânge cu un colţ al unei lame de microscop şi amestecaţi o cu picătura de ser cu anticorpi specifici. Aşteptaţi 2 3 minute pentru ca reacţia antigen anticorp să se producă. Urmăriţi apariţia aglutinării (formarea de conglomerate de hematii) în cazul în care sângele conţine antigene care reacţionează cu serul specific.

Grupe sanguine 53 REZULTATE Determinaţi grupul sauguin pe baza reacţiei de aglutinare (Figura 9). Figura 9. Aglutinarea în cazul diferitelor grupe sanguine.