Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupele sanguine reprezintă sisteme de clasificare a tipurilor de sânge în funcţie de prezenţa sau absenţa pe suprafaţa hematiilor a unor structuri cu proprietăţi antigenice. Determinarea grupului sanguin are relevanţă clinică pentru stabilirea compatibilităţii de grup (de exemplu, între donator şi primitor, în situaţiile în care sunt necesare transfuzii). În prezent, sunt descrise peste 30 de sisteme de clasificare a grupelor sanguine, cele mai importante fiind sistemele ABO şi Rh. Antigenele localizate pe suprafaţa hematiilor poartă denumirea de aglutinogene. Expresia lor pe suprafaţa hematiilor este determinată genetic prin gene provenite de la ambii părinţi. În funcţie de aglutinogenele de pe suprafaţa hematiilor, în plasmă se formează anticorpi specifici care nu sunt codaţi genetic şi care se numesc aglutinine. Nu toate grupele sanguine sunt compatibile. Combinarea unor probe de sânge incompatibile duce la formarea de conglomerate de hematii (aglutinare în condiții in vitro respectiv hemoliză în condiții in vivo). Din acest motiv, transfuziile se fac cu sânge din acelaşi grup ABO şi Rh. În situaţii extreme, se pot face transfuzii cu sânge de grup compatibil (care nu conţine antigene străine), cu condiţia să nu se administreze mai mult de 500 ml şi să se respecte principiul diluţiei anticorpilor. SISTEMUL AB0 Sistemul ABO a fost descris de medicul şi biologul austriac Karl Landsteiner în 1901. Pentru această realizare, Karl Landsteiner a primit premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie în 1930. Sistemul ABO este cel mai important sistem de clasificare a grupelor sanguine. Include 4 grupe sanguine (0, A, B, AB), apartenenţa la unul dintre acestea fiind determinată de prezenţa pe suprafaţa hematiilor a unor glicoproteine cu proprietăţi antigenice (A, B). Prezenţa acestor gene pe suprafaţa hematiilor este determinată de o pereche de gene, fiecare moştenită de la câte un părinte. Fenotip Genotip 0 00 A AA sau A0 B BB sau B0 AB AB
50 Lucrări practice de fiziologie Aglutininele (anticorpii) anti A (α) şi/sau anti B (β) sunt de tip IgM şi apar plasmă în primii ani de viaţă ca urmare a sensibilizării la alimente, bacterii şi virusuri. PRINCIPIUL METODEI Grup sanguin Antigen Anticorp 0 α, β A A β B B α AB A, B Probele de sânge se amestecă cu seruri standard care conţin anticorpi cunoscuţi. Se urmăreşte apariţia reacţiei de aglutinare ca urmare a interacţiunii antigen anticorp. MATERIALE NECESARE seruri specifice: ser care conţine anticorpi anti A şi anti B, ser care conține doar anticorpi anti B şi ser care conţine doar anticorpi anti A; lame de microscop; pentru recoltarea sângelui: vată, alcool sanitar, ace sterile, mănuşi de unică folosinţă. METODA DE LUCRU Se curăţă două lame de microscop. Pe una dintre lame se aplică câte o picătură din fiecare ser standard. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Dezinfectaţi pulpa degetului cu vată şi alcool sanitar. Lăsaţi degetul să se usuce liber. Ţineţi degetul ferm între degetul mare şi arătător şi puncţionaţi pulpa degetului cu un ac steril, suficient de profund ca sângele să curgă liber. Colectaţi o picătură de sânge cu un colţ al unei lame de microscop şi amestecaţi o cu prima picătură de ser cu anticorpi specifici. Repetaţi procedura pentru celelalte două de picături. Schimbaţi de fiecare dată
Grupe sanguine 51 colţul lamei de miscroscop pentru ca serurile să nu se amestece. Aşteptaţi 2 3 minute pentru ca reacţia antigen anticorp să se producă. Urmăriţi apariţia aglutinării (formarea de conglomerate de hematii) în cazul în care sângele conţine antigene care reacţionează cu anticorpii din serul specific. REZULTATE Determinaţi grupul sauguin pe baza reacţiei de aglutinare (Figura 8). Figura 8. Aglutinarea în cazul diferitelor grupe sanguine.
52 Lucrări practice de fiziologie SISTEMUL RH Sistemul Rh include mai multe antigene, cele mai importante fiind antigenele C, c, D, E, e. Antigenele C, D, E sunt codate de gene dominante, iar antigenele c, e de gene recesive. Termenul de factor Rh şi încadrarea unui individ ca Rh pozitiv sau negativ se referă exclusiv la prezenţa pe suprafaţa hematiilor a antigenului D. Aproximativ 85% din populaţie este Rh pozitivă (antigen D prezent), restul de 15% fiind Rh negativi (antigen D absent). Deşi antigenul D este cel mai imunogen, şi prezenţa celorlalte antigene poate cauza incompatibilitate. Anticorpii anti D sunt de tip IgG şi apar în plasmă numai după imunizare prin transfuzii cu sânge incompatibil sau prin expunere peripartum. MATERIALE NECESARE ser specific Rh (conţine anticorpi anti D) lame de microscop pentru recoltarea sângelui: vată, alcool sanitar, ace sterile, mănuşi de unică folosinţă. METODA DE LUCRU Se curăţă două lame de microscop. Pe una dintre lame se aplică o picătură de ser specific cu anticorpi anti D. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Dezinfectaţi pulpa degetului cu vată şi alcool sanitar. Lăsaţi degetul să se usuce liber. Ţineţi degetul ferm între degetul mare şi arătător şi puncţionaţi pulpa degetului cu un ac steril, suficient de profund ca sângele să curgă liber. Colectaţi o picătură de sânge cu un colţ al unei lame de microscop şi amestecaţi o cu picătura de ser cu anticorpi specifici. Aşteptaţi 2 3 minute pentru ca reacţia antigen anticorp să se producă. Urmăriţi apariţia aglutinării (formarea de conglomerate de hematii) în cazul în care sângele conţine antigene care reacţionează cu serul specific.
Grupe sanguine 53 REZULTATE Determinaţi grupul sauguin pe baza reacţiei de aglutinare (Figura 9). Figura 9. Aglutinarea în cazul diferitelor grupe sanguine.