PRINCIPII DE NUMĂRARE A ELEMENTELOR FIGURATE SANGUINE
|
|
- Κύρα Δημητρακόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Principii de numărare a elementelor figurate sanguine 33 PRICIPII DE UMĂRARE A ELEMETELOR FIGURATE SAGUIE METODA AUTOMATĂ Hemoleucograma completă poate fi efectuată cu un analizator automat care determină numărul și tipul diferitelor celule din sânge. O probă foarte mică de sânge este aspirată printr un sistem subțire de tuburi. În interiorul acesui sistem există senzori care numără celulele și care pot identifica diferitele tipuri de celule; această metodă se numește citometrie în flux. Pentru detecție sunt folosiți senzori optici și/sau se măsoară impedanțe electrice. Unul dintre criteriile prin care aparatul poate discrimina tipurile de celule este dimensiunea acestora. Alte aparate pot determina diferite caracteristici ale celulelor pentru a le clasifica. METODA MAUALĂ Această metodă utilizează microscopul și o cameră specială de numărare (hemocitometru), determinarea făcându se din sânge diluat. Hemocitometrul este o lamă groasă de sticlă pe care, prin șanțuri, este delimitată o cameră dreptunghiulară. Pe această cameră este gravată o rețea de linii perpendiculare. Dispozitivul este precis gravat astfel încât ariile suprafețelor delimitate de linii și adâncimea camerei sunt cunoscute. Astfel, este posibilă numărarea celulelor sau particulelor dintr un anumit volum de lichid, putându se apoi calcula numărul de celule din volumul întreg. Se folosesc diferite tipuri de hemocitometre; noi vom folosi camera de numărare Türk, gravată cu două șanțuri adânci paralele și unul transversal, în formă de H, care asigură suportul pentru fixarea lamelei de sticlă și separă cele două zone gravate (vezi Figura 5). Fiecare suprafață de numărare are o arie de 9 mm 2. Adâncimea dintre lamelă și suprafața lamei este 1/10 mm. Rețeaua camerei de numărare este formată din linii perpendiculare aflate la o distanță de 1/5 mm, respectiv 1/20 mm (vezi Figura 6). Liniile perpendiculare delimitează pătrate și dreptunghiuri pentru numărarea celulele sanguine: pătrate mici cu aria de 1/400 mm 2 pentru numărarea globulelor roșii (hematii), pătrate mari cu aria de 1/25 mm 2 pentru numărarea globulelor albe (leucocite), dreptunghiuri cu aria de 1/100 mm 2 pentru numărarea trombocitelor.
2 34 Lucrări practice de fiziologie Figura 5. Hemocitometrul vedere laterală și de sus Figura 6. Rețeaua camerei Türk Pipetele de diluție (pipete Potain) sunt pipete capilare (foarte subțiri) care au o cameră de amestecare (omogenizare). În camera de amestecare se găsește o perlă de culoare roșie în cazul pipetei pentru hematii și albă în cazul pipetei pentru leucocite. Pe porțiunea capilară a pipetei se află gradațiile pentru 0,5 și 1 µl, iar deasupra camerei de amestecare se află o gradație pentru 101 µl pe pipeta pentru hematii și 11 µl pe pipeta pentru leucocite (vezi Figura 7). La extremitatea superioară a pipetei este atașat un tub de cauciuc prevăzut cu o piesă bucală.
3 Principii de numărare a elementelor figurate sanguine 35 Figura 7. Pipete de diluție (Potain) pentru hematii (stânga) și leucocite (dreapta)
4
5 umărarea hematiilor 37 UMĂRAREA HEMATIILOR MATERIALE ECESARE hemocitometru, pipetă de diluție pentru hematii, soluție de diluție (soluție Hayem; a 2 SO 4 5 g, acl 1 g, sublimat 0,5 g, apă distilată ad 200 g) microscop optic, pentru recoltarea sângelui: tampoane de vată, alcool, ace sterile, mănuși de unică folosință. METODA DE LUCRU Curățați hemocitometrul și lamela de sticlă cu o bucată de vată îmbibată cu alcool și lăsați să se usuce. Pregătiți hemocitometrul prin așezarea lamelei pe lamă. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Curățați vârful degetului cu vată îmbibată cu alcool. Lăsați degetul să se usuce. Folosind un ac steril, de unică folosință, faceți rapid o singură puncție la vârful degetului curățat (țineți l ferm între police și index), suficient de adâncă încât sângele să curgă liber din rană. Ștergeți cu vată prima picătură de sânge. După ce s a format a doua picătură, se aspiră în pipetă. u aspirați până când nu s a format o picătură suficient de mare deoarece aceste pipete au un lumen foarte îngust și sângele coagulează extrem de repede în interior. u stoarceţi degetul! Așezați vârful pipetei în picătura de sânge. Aspirați, folosind piesa bucală, o coloană continuă de sânge în pipetă până la gradația 0,5 a pipetei. Ștergeți excesul de sânge de pe vârful pipetei. Introduceți vârful pipetei în soluția de diluție pentru hematii (soluția Hayem); menținând pipeta în poziție verticală, aspirați soluție de diluție exact până la gradația 101. Diluția ar trebui făcută foarte repede și exact pentru a evita coagularea sângelui și pentru a asigura precizia. Astfel se obține o diluție de 200 de ori (volumul din camera de amestecare este 101 µl 1 µl=100 μl, conținând 0,5 µl sânge). Acoperiți capetele pipetei cu policele și degetul mijlociu și agitați pipeta timp de 3 minute.
6 38 Lucrări practice de fiziologie Aruncați primele două picături din pipetă (provin din porțiunea capilară a acesteia și conțin doar soluție de diluție) și cu a treia picătură umpleți hemocitometrul: lăsați picătura să cadă în apropierea lamelei și camera de numărare se va umple prin capilaritate. Lichidul în exces va curge în șanțuri. Așezați hemocitometrul la microscopul optic și examinați proba folosind obiectivul cu putere mică (10 x) și luminozitate scăzută. umărați hematiile în 80 de pătrate mici consecutive, luând în considerare celulele aflate în interiorul pătratului și pe două din laturile acestuia. REZULTATE Raportați numărul de hematii ca celule/mm 3. Întâi trebui calculat numărul mediu de hematii într un pătrat mic: (numărul total de hematii numărate)/80 (numărul de pătrate rp). Acesta trebuie raportat la volumul (V) corespunzător unui pătrat mic: aria*înălțimea (A*Î) camerei. În final, rezultatele trebuie corectate cu diluția sângelui (D). r. Hematii rp V D rp A Î D. r Hematii ITERPRETAREA REZULTATELOR Valori normale: bărbați: *10 6 /mm 3 femei: *10 6 /mm 3 nou născuți, copii mici: 5.5 6*10 6 /mm 3 Valori crescute policitemie, poliglobulie: fiziologic: gen, vârstă, altitudine înaltă, efort, etc. patologic: boală cronică cardiacă, pulmonară sau a măduvei osoase Valori scăzute anemie sângerare scădere a producerii de hematii distrugere crescută a hematiilor
7 umărarea leucocitelor 39 UMĂRAREA LEUCOCITELOR MATERIALE ECESARE hemocitometru, pipetă de diluție pentru leucocite (Figura 7), soluție de diluție (soluție Türk: acid acetic glacial 0,5 ml, violet de gențiană 1% 1,5 ml, apă distilată ad 150 ml) microscop optic, pentru recoltarea sângelui: tampoane de vată, alcool, ace sterile, mănuși de unică folosință. METODA DE LUCRU Curățați hemocitometrul și lamela de sticlă cu o bucată de vată îmbibată cu alcool și lăsați să se usuce. Pregătiți hemocitometrul prin așezarea lamelei pe lamă. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Curățați vârful degetului cu vată îmbibată cu alcool. Lăsați degetul să se usuce. Folosind un ac steril, de unică folosință, faceți rapid o singură puncție la vârful degetului curățat (țineți l ferm între police și index), suficient de adâncă încât sângele să curgă liber din rană. Ștergeți cu vată prima picătură de sânge. După ce s a format a doua picătură, se aspiră în pipetă. u aspirați până când nu s a format o picătură suficient de mare deoarece aceste pipete au un lumen foarte îngust și sângele coagulează extrem de repede în interior. u stoarceţi degetul! Așezați vârful pipetei în picătura de sânge. Aspirați, folosind piesa bucală, o coloană continuă de sânge în pipetă până la gradația 0,5 a pipetei. Ștergeți excesul de sânge de pe vârful pipetei. Introduceți vârful pipetei în soluția de diluție pentru leucocite (soluția Türk); menținând pipeta în poziție verticala, aspirați soluție de diluție exact până la gradația 11. Diluția ar trebui făcută foarte repede și exact pentru a evita coagularea sângelui și pentru a asigura precizia. Astfel se obține o diluție de 20 de ori (volumul din camera de amestecare este 11 μl 1 μl=10 μl, conținând 0.5 µl sânge). Acoperiți capetele pipetei cu policele și degetul mijlociu și agitați pipeta timp de 3 minute.
8 40 Lucrări practice de fiziologie Aruncați primele două picături din pipetă (provin din porțiunea capilară a acesteia și conțin doar soluție de diluție) și cu a treia picătură umpleți hemocitometrul: lăsați picătura să cadă în apropierea lamelei și camera de numărare se va umple prin capilaritate. Lichidul în exces va curge în șanțuri. Așezați hemocitometrul la microscopul optic și examinați proba folosind obiectivul cu putere mică (10 x) și luminozitate scăzută. umărați leucocitele în 25 de pătrate mari consecutive, luând în considerare celulele aflate în interiorul pătratului și pe două din laturile acestuia. REZULTATE Raportați numărul de leucocite ca celule/mm 3. Întâi trebuie calculat numărul mediu de leucocite într un pătrat mare: (numărul total de leucocite numărate)/25 (numărul de pătrate rp). Acesta trebuie raportat la volumul (V) corespunzător unui pătrat mare: aria*înălțimea (A*Î) camerei. În final, rezultatele trebuie corectate pentru diluția sângelui (D). r. Leucocite rp V D rp A Î D. r Leucocite ITERPRETAREA REZULTATELOR Valori normale: adulți: /mm 3 nou născuți, copii mici: /mm 3 Valori crescute leucocitoză: fiziologic: după efort, post prandial, femei: menstruație, sarcină, lăuzie patologic: infecție, inflamație, otrăvire Valori scăzute leucopenie: șoc anafilactic, infecții virale, expunere la radiații X, etc.
9 umărarea eozinofilelor 41 UMĂRAREA EOZIOFILELOR MATERIALE ECESARE hemocitometru, pipetă de diluție pentru leucocite (Figura 7), soluție de diluție (soluție de eozină: eozină 2% 5 ml, acetonă 5 ml, apă distilată 90 ml) microscop optic, pentru recoltarea sângelui: tampoane de vată, alcool, ace sterile, mănuși de unică folosință. METODA DE LUCRU Pregătiți hemocitometrul și dezinfectați degetul așa cum a fost descris mai sus. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Faceți o puncție la nivelul degetului și aspirați sângele în pipetă până la gradația 1, așa cum a fost descris mai sus. Umpleți pipeta cu soluție de eozină până la gradația 11, obținând o diluție de 10 ori. Agitați pipeta timp de 3 5 minute, apoi umpleți hemocitometrul cu a treia picătură. Așezați hemocitometrul la microscopul optic și examinați proba folosind obiectivul cu putere mică (10 x) și în luminozitate scăzută. Identificați eozinofilele colorate în roșu aprins. umărați eozinofilele pe toată suprafața zonei gravate (9 mm 2 ). REZULTATE Raportați numărul de eozinofile ca celule/mm 3. umărul total de eozinofile numărate () trebuie raportate la volumul corespunzător zonei gravate: aria*înălțimea camerei (A*Î). În final, rezultatele trebuie corectate pentru diluția sângelui (D). r. Eozinofile V D A Î D
10 42 Lucrări practice de fiziologie. r Eozinofile ITERPRETAREA REZULTATELOR Valori normale: /mm 3 Valori crescute eozinofilie: alergii, infecții parazitare. Valori scăzute eozinopenie: arsuri, șoc, administrare de hormoni steroidieni, etc.
11 umărarea trombocitelor 43 UMĂRAREA TROMBOCITELOR MATERIALE ECESARE hemocitometru, pipetă de diluție pentru leucocite (Figura 7), soluție de diluție (soluție Dameshek: clorhidrat de cocaină 3 g, clorură de sodiu 0,2 g, apă distilată ad 100 ml) microscop optic, pentru recoltarea sângelui: tampoane de vată, alcool, ace sterile, mănuși de unică folosință. METODA DE LUCRU Curățați hemocitometrul și lamela de sticlă cu o bucată de vată îmbibată cu alcool și lăsați să se usuce. Pregătiți hemocitometrul prin așezarea lamelei pe lamă. Pentru a evita riscul de infecție, spălați vă mâinile cu apă și săpun înainte și după efectuarea oricăror teste sanguine. Când manipulați probele de sânge ale altor persoane, folosiți mănuși de unică folosință. Aruncaţi acele folosite în recipientele special destinate acestui scop. Curățați vârful degetului cu vată îmbibată cu alcool. Lăsați degetul să se usuce. Folosind un ac steril, de unică folosință, faceți rapid o singură puncție la vârful degetului curățat (țineți l ferm între police și index), suficient de adâncă încât sângele să curgă liber din rană. Ștergeți cu vată prima picătură de sânge. După ce s a format a doua picătură, se aspiră în pipetă. u aspirați până când nu s a format o picătură suficient de mare deoarece aceste pipete au un lumen foarte îngust și sângele coagulează extrem de repede în interior. u stoarceţi degetul! Așezați vârful pipetei în picătura de sânge. Aspirați, folosind piesa bucală, o coloană continuă de sânge în pipetă până la gradația 0,5 a pipetei. Ștergeți excesul de sânge de pe vârful pipetei. Introduceți vârful pipetei în soluția de diluție pentru hematii (soluția Dameshek); menținând pipeta în poziție verticala, aspirați soluție de diluție exact până la gradația 11. Diluția ar trebui făcută foarte repede și precis pentru a evita coagularea sângelui și pentru a asigura precizia. Astfel se obține o diluție de 20 de ori (volumul din camera de numărare este 11 μl 1 μl=10 μl, conținând 0,5 µl sânge). Acoperiți capetele pipetei cu policele și degetul mijlociu și agitați timp de 5 minute.
12 44 Lucrări practice de fiziologie Aruncați primele două picături din pipetă (provin din porțiunea capilară a pitei și conțin doar soluție de diluție) și cu a treia picătură umpleți hemocitometrul: lăsați picătura să cadă în apropierea lamelei și camera de numărare se va umple prin capilaritate. Lichidul în exces va curge în șanțuri. Așteptați 20 de minut epentru lizarea completă a celorlalte celule sanguine. Așezți hemocitometrul la microscopul optic și examinați proba cu obiectivul cu putere mică (10 x) și în lumină scăzută. umărați trombocitele în 100 de dreptunghiuri consecutive, luând în considerare celulele aflate în interiorul pătratului și pe două din laturile acestuia. REZULTATE Raportați numărul de trombocite ca celule/mm 3. Întâi trebuie calculată media numărului de trombocite într un dreptunghi: (numărul total de trombocite numărate)/100 (numărul de dreptunghiuri rd). Aceasta trebuie raportată la volumul (V) corespunzător unui dreptunghi: aria*înălțimea (A*Î) camerei. În final, rezultatele trebuie corectate pentru diluția sângelui (D). r. Trombocite rd V D rd A Î D. r Trombocite ITERPRETAREA REZULTATELOR Valori normale: /mm 3 Valori crescute trombocitoză: boli ale măduvei osoase Valori scăzute trombocitopenie: boli autoimune, medicație, idiopatică
Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE
Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE Grupele sanguine reprezintă sisteme de clasificare a tipurilor de sânge în funcţie de prezenţa sau absenţa pe suprafaţa hematiilor a unor structuri cu proprietăţi antigenice.
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραTipuri de celule sub microscopul optic
Tipuri de celule sub microscopul optic Termenul de celulă a fost introdus de R. Hooke în cartea sa Micrographia publicată în 1665 în care descrie observaţii făcute cu microscopul şi telescopul. Microscopul
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL MICROSCOPULUI
LUCRAREA NR. 6 STUDIUL MICROSCOPULUI Tema lucrării: 1) Etalonarea micrometrului ocular. 2) Măsurarea dimensiunilor unui obiect mic. 3) Determinarea aperturii numerice. 4) Determinarea grosismentului microscopului
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Διαβάστε περισσότεραAlgebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραBARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραGeometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραCapitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραReflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραDifractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραSă se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραMuchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραControl confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραCum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότερα3.4. Minimizarea funcţiilor booleene
56 3.4. Minimizarea funcţiilor booleene Minimizarea constă în obţinerea formei celei mai simple de exprimare a funcţiilor booleene în scopul reducerii numărului de circuite şi a numărului de intrări ale
Διαβάστε περισσότεραSeria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL II LP 2 CELULA ŞI MECANISMELE DISFUNCŢIILOR CELULARE (LP 2)
Fiziopatologie Generală 2. Celula și Mecanismele Disfuncțiilor Celulare CAPITOLUL II LP 2 CELULA ŞI MECANISMELE DISFUNCŢIILOR CELULARE (LP 2) Cuprins 1. Limitarea capacităţii de adaptare a organismului
Διαβάστε περισσότεραCâmp de probabilitate II
1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραΠερίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο
Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο Ονομασία προϊόντος: SURE Antibac Foam Hand Wash Free Τύπος(οι) προϊόντος: PT0 - Υγιεινή του ανθρώπου Αριθμός άδειας: Αριθ. αναφ. στοιχείου στο μητρώο
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότερα