Σχετικά έγγραφα
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

V O. = v I v stabilizator

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Stabilizator cu diodă Zener


Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic


STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

SURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

F I Ş Ă D E L U C R U 5

STABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Electronică anul II PROBLEME

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă


CAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Dispozitive electronice de putere

2.3. Tranzistorul bipolar

Curs 4 Serii de numere reale

CIRCUITE LOGICE CU TB

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent

STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

MARCAREA REZISTOARELOR

Laborator: Electronică Industrială Electronică de Putere. Convertoare sincrone de curent continuu

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Circuite electrice in regim permanent

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Curs 1 Şiruri de numere reale

EPSICOM SURSA DE TENSIUNE 12V 10A EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

Integrala nedefinită (primitive)

Capitolul 2. Functionarea tranzistorului MOS.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Circuite cu diode în conducţie permanentă

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Transcript:

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea de referinţă (a unei diode Zener). Această comparaţie are ca rezultat obţinerea unei tensiuni numite tensiune de eroare care comandă modificarea valorii rezistenţei echivalente a tranzistorului care se mai numeşte şi element regulator. Tranzistorul preia variaţiile de tensiune sau curent ale sarcinii, menţinând tensiunea şi curentul de ieşire constante. Dacă semnalul de eroare este prea mic pentru comanda tranzistorului în montaj se intercalează încă un tranzistor sau un amplificator operaţional care poartă numele de amplificator de eroare. În funcţie de modul de conectare în circuit a tranzistorului sunt două tipuri de stabilizatoare de tensiune: serie şi paralel. a. STABILIZATO DE TENSIUNE CU ELEMENT DE EGLAE SEIE U CE T element regulator serie (preia variaţiile T de tensiune şi curent ale sarcinii) U BE D Z element de referinţă (asigură o U I tensiune de referinţă constantă) U S s Z rezistenţă de polarizare a diodei U Dz Z Zener S rezistenţă de sarcină Figura 10.1.1 Stabilizator de tensiune cu element de reglare serie elaţiile între tensiunile din schema de mai sus: (1) UI = UCE US (2) US = UZ U BE (3) UZ = US UB E Valoarea tensiunii de ieşire este în funcţie de tensiunea diodei Zener Funcţionarea stabilizatorului la modificarea tensiunii de intrare U S = U Z 0,7 V Orice modificare a tensiunii de intrare are tendinţa de a duce la modificarea tensiunii de ieşire, modificare sesizată de tranzistorul T, care este elementul regulator. În funcţie de tensiunea bazăemitor U BE, se modifică rezistenţa joncţiunii colectoremitor fapt care duce la căderea pe această joncţiune a unei tensiuni mai mari sau mai mici. Când U I creşte U S tinde să crească. Din formula (3) dacă U S creşte şi U Z este constantă U BE scade iar tranzistorul T tinde să se blocheze şi creşte U CE Deci creşterea de tensiune este preluată de tranzistor şi tensiunea U S rămâne constantă. Când U I scade U S tinde să scadă. Din formula (3) dacă U S scade şi U Z este constantă U BE creşte iar tranzistorul T tinde să se satureze şi scade U CE Deci scăderea de tensiune este preluată de tranzistor şi tensiunea U S rămâne constantă.

În cazul în care consumatorul conectat la ieşirea stabilizatorului de tensiune serie are putere mare (prin circuit circulă curenţi cu valori ridicate), tranzistorul serie se înlocuieşte cu două tranzistoare conectate în configuraţie Darlington (fig.10.1.2) I I I C T1 I S U I I I T2 I B U S s Tranzistorul T1 este de putere medie sau mare (de tip BD sau 2N3055) iar tranzistorul T2 este de mică putere de tip BC. I Z Dz Pentru curenţi mari T1 este de tipul 2N3055 şi T2 de tipul BD. Figura 10.1.2 Stabilizator de tensiune cu element de reglare serie Darlington elaţiile dintre curenţii din schema de mai sus: (4) I I = I C I (5) I = I B I Z (6) I S = I C IB Valoarea tensiunii de ieşire este în funcţie de tensiunea diodei Zener U S = U Z 1,4 V Funcţionarea stabilizatorului Dacă curentul de sarcină creşte peste o anumită valoare, tensiunea de sarcină are tendinţa să scadă. Conform formulei (3) dacă U S scade şi U Z este constantă U BE creşte iar tranzistorul T1 tinde să se satureze şi scade U CE. Deoarece scade tensiune colectoremitor al elementului serie tensiunea de sarcină rămâne constantă (tendinţa de scădere a tensiunii de sarcină este preluată de elementul serie). Stabilizatorul cu tranzistor faţă de un stabilizator simplu cu diodă Zener, are avantajul că permite o variaţie a curentului de sarcină de β ori mai mare decât variaţia de curent maxim admisibilă prin dioda Zener. (β este câştigul în curent al tranzistorului serie). Stabilizatorul cu element serie in montaj Darlington permite o variaţie a curentului de sarcină de β ori, unde β= β T1 β T2. http://eprofu.ro/electronica

b. STABILIZATO DE TENSIUNE CU ELEMENT DE EGLAE PAALEL La acest tip de stabilizator elementul de control adică tranzistorul T este conectat în paralel cu sarcina (fig.10.1.3). Faţă de stabilizatorul serie are un randament mai mic, dar avantajul faţă de acesta este că elementul de control nu se distruge la apariţia unui scurtcircuit sau suprasarcini şi este utilizat mai ales când curentul de sarcină prezintă variaţii rapide. VC U 1 I 1 UI I Z I C I S 1 rezistenţă de balast D U Z T U S U BE (preia variaţiile tensiunii de intrare) T element regulator paralel (comandă creşterea sau scăderea tensiunii pe 1) Figura 10.1.3 Stabilizator de tensiune cu element de reglare paralel elaţiile între tensiunile şi curenţii din schema de mai sus: (7) UI U 1 UC = E (8) US = UCE = UZ U BE (9) I I = I 1 = I Z I C I S Valoarea tensiunii de ieşire este în funcţie de tensiunea diodei Zener U S = U Z 0,7V Funcţionarea stabilizatorului. ezistenţa 1 numită şi rezistenţă de balast preia creşterea sau scăderea tensiunii de intrare şi menţine tensiunea de ieşire constantă. Creşterea sau scăderea tensiunii pe rezistenţa de balast este comandată de tranzistorul T astfel: dacă tensiunea de intrare creşte are tendinţa să crească şi tensiunea de ieşire. Acest fapt determină conform formulei (8) creşterea tensiunii bază emitor U BE (deoarece U Z este constantă). Dacă U BE creşte atunci scade tensiunea U CE fapt care duce la creşterea tensiunii pe 1 iar tensiunea de ieşire U S rămâne constantă. dacă tensiunea de intrare scade are tendinţa să scadă şi tensiunea de ieşire. Acest fapt determină scăderea tensiunii bazăemitor U BE (deoarece U Z este constantă). Dacă U BE scade atunci creşte tensiunea U CE fapt care duce la scăderea tensiunii pe 1 iar tensiunea de ieşire U S rămâne constantă. ezistenţa de balast 1 preia variaţiile de tensiune, limitează curentul prin tranzistor deci îl protejează în cazul apariţiei unui curent de scurtcircuit sau suprasarcină. Acest tip de stabilizator are randamentul scăzut datorită consumului rezistenţei de balast şi a tranzistorului T.

c. ealizarea unui stabilizator de tensiune serie cu simulatorul CICUITMAKE V 7.640 BZX85C5V1 s 4.360 V Figura 10.1.4 Schemă practică de stabilizator de tensiune serie Pentru V CC = 8 V se obţine: Pentru V CC = 24 V se obţine: V 3.663 4.337 V V 19.613 4.387 V V 8.227 Q2 BC546BP s 3.773 V BZX85C5V1 Figura 10.1.5 Schemă practică de stabilizator de tensiune serie DALINGTON

d. ealizarea unui stabilizator de tensiune paralel cu simulatorul CICUITMAKE 6.277 V 1 75Ω BZX85C5V1 s 5.723 V Figura 10.1.6 Schemă practică de stabilizator de tensiune paralel Pentru V CC = 8 V se obţine: 2.531 V 5.469 V Pentru V CC = 24 V se obţine: 18.190 V 5.810 V