Mecanica fluidelor. F 12 Forta ascensionala la lichide. Materiale : Prezentare experiment

Σχετικά έγγραφα
MARCAREA REZISTOARELOR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Subiecte Clasa a VII-a

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Integrala nedefinită (primitive)

5.1. Noţiuni introductive

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

riptografie şi Securitate


(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Determinarea momentului de inerţie prin metoda oscilaţiei şi cu ajutorul pendulului de torsiune. Huţanu Radu, Axinte Constantin Irimescu Luminita

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Subiecte Clasa a VIII-a

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Curs 1 Şiruri de numere reale

Determinarea densităţii solidelor şi lichidelor. Şcoala cu clasele I-VIII Miron Costin Suceava / Şcoala Creştină Natanael Suceava

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

BARDAJE - Panouri sandwich

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

V O. = v I v stabilizator

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

CorEx Trusa de experimente pentru elevi (TEE) Fizica. Introducere. Electricitatea. Cod comanda 23100

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Criptosisteme cu cheie publică III

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Algebra si Geometrie Seminar 9

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

PROPRIETATI ELASTICE ALE CORPURILOR

Câmp de probabilitate II

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Analiza bivariata a datelor

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

5. Un camion a frânat pe o distanţă d= 75 m într-un timp t = 10 s. Care a fost viteza camionului înainte de frânare?

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Transcript:

F 12 Forta ascensionala la lichide Sina cu profil, 180 mm 2 1 Pereche talpi sina 3 Calaret 4 Tija stativa, 330 mm 5 Mufa dubla 7 Sfoara 10 Cilindru de masura 24 Dinamometru 32 Garnitura cilindru metalic 33 Clema, 15 mm Ø 39 Se leaga sina cu profil cu talpile. Se aseaza calaretul si se introduce tija stativa. Se monteaza in pozitie verticala dinamometrul cu ajutorul mufei duble si clemei. Se introduce prin alezajul unui cilindru metalic o sfoara si se leaga un nod. Se agata cilindrul metalic pe dinamometru si se stabileste forta lui de greutate (F G. ). Dupa care se umple cilindrul de masura cu 15 ml de apa si se aseaza sub cilindrul de metal liber agatat. Se scufunda dinamometrul usor prin miscarea clemei pina cind cilindrul de metal se afla complet in apa. Se citeste de pe cilindrul de metal schimbarea nivelul de apa ΔV si de pe dinamometru forta schimbata F scufundat. Se stabilesc valorile pentru toate cilindrele de metal si se inregistreaza in tabel (vezi pagina urmatoare). Se stabileste diferenta dintre forta de greutate F G si forta necesara F scufundat pentru fiecare cilindru de metal si se noteaza in tabel. 51

Material FG [N] ΔV [ml] Fscufundat [N] FG Fscufundat [N] Fier Cupru Aluminiu Alama Staniu 1. De ce au diferitele corpuri in ciuda volumului identic o forta de greutate diferita? 2. Ce concluzii pot fi trase din rezultatele experimentului referitoare la schimbarea aparenta a fortei de greutate in urma scufundarii corpului in lichid? 3. Cum se poate explica schimbarea aparenta a fortei de greutate? 4. Cum se numeste aceasta schimbare aparenta a fortei de greutate a unui corp? 5. De ce depinde aceasta schimbare a fortei de greutate? 52

F 13 Areometru - model Epubreta 23 Cilindru de masura 24 Garnitura cilindru de masura 33 Banda de hirtie 12 x 1 cm Sare de gatit Creion Linear Pe o banda de hirtie de 12 cm lunga si 1 cm lata se fac marcaje in cm si se trec cifre pe linga acestea. Se introduce banda de hirtie pina in fundul epubretei. Dupa care se aseaza in spatele benzii de hirtie cilindrul din aluminiu in epubreta. Se umple cilindrul de metal cu 15 ml apa si se aseaza epubreta in lichid. Se citeste de pe scala facuta cu mina proprie adincimea de scufundare fata de suprafata apei si se noteaza. Dupa care se umple in loc de apa 15 ml de solutie sarata in cilindrul de masura si se repeta experimentul. Se stabileste adincimea de scufundare si se compara cu valoarea obtinuta cu apa. 1. De ce nu se scufunda epubreta pina la fundul cilindrului de masura? 2. Care este diferenta dintre adincimea de scufundare a epubretei in cazul apei si in cazul solutiei sarate? 3. Cum se ajunge la aceasta adincime diferita de scufundare? 4. Ce concluzie se poate trage din rezultat referitor la diferenta dintre apa si solutie sarata? 5. La ce se poate folosi o astfel de structura de experiment? 53

F 14 Plutire - scufundare Recipient de plastic 19 Pahar de plastic 29 Greutate placa, 10 g, 5x 37 Se umple recipientul cu apa si se aseaza paharul pe suprafata. Se incarca paharul simultan cu greutati placa si se observa de fiecare data adincimea de scufundare obtinuta. Se aseaza greutatile placa exact in mijlocul paharului si se aseaza una pe cealalta. Se stabileste incarcarea, in cazul careia paharul se scufunda pina la fundul recipientului. 1. Cum se comporta paharul, daca se aseaza pe suprafata apei? 2. Cum se comporta paharul, daca se incarca simultan cu greutati placa? 3. Cum se poate explica aceasta observare? 4. Ce conditii sunt necesare pentru ca un corp sa pluteasca? 54

F 15 Folosirea fortei hidraulice Sina cu profil, 360 mm 1 1 Pereche talpi sina 3 Calaret, 2x 4 1 Pereche tija stativa 6 Mufa dubla 7 Inel de suport 8 Furtun, 340 mm 11 Recipient de plastic 19 Paleta de roata 21 Teava cu racord furtun 22 Axa metalica, 80 mm 48 Bucsa de fixare, 2x 49 Balon ventil 54 Se leaga sina cu profil cu talpile. Se monteaza calaretii si se introduc tijele stative. Se introduce teava in inelul de suport si se fixeaza in pozitie verticala pe tija stativa lunga. Se fixeaza flexibil paleta de roata cu ajutorul celor doua bucse de fixare pe axa metalica si se aseaza cu ajutorul mufei duble pe tija stativa scurta. Se aseaza sub paleta de roata recipientul. Se aseaza balonul ventil sub gaura inferioara a tevii si se leaga cu furtunul. Se impinge ventilul, pentru a inchide. Se umple teava 2/3 cu apa si se tine capatul deschis al furtunului in pozitie laterala in fata paletei de roata. Se deschide ventilul. Se poate regula cantitatea fluxului de apa prin presarea exercitata pe furtun. 1. Cum se comporta paleta de roata in cazul aparitiei jetului de apa? 2. Ce efect are reducerea cantitatii fluxului de apa? 3. De ce trebuie asezat rezervorul mai sus, dacit paleta de roata? 4. De ce depinde forta fluxului de apa? 5. Ce forme de energie apar in cazul experimentului? 55