LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV

LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare, conertoare, multplcatoare analogce, etc. AD are două ntrăr ș una sau două eșr. În cazul în care AD are o eșre denumrea acestua este AD cu eșre asmetrcă (fg. 1.1) ar în cazul în care are două eșr AD cu eșre smetrcă. AD amplfcă numa dferența semnalelor de pe ntrăr. Semnalul de eșre al AD este proporțonal cu dferența dntre cele două ntrăr, constanta de proporțonaltate fnd char amplfcarea dferențală. Se explcă astfel denumrea de amplfcator dferențal /1-3/. Smbolul utlzat pentru AD este smlar cu cel al amplfcatorulu operațonal (fg. 1.1). Fg. 1.1 Amplfcatorul dferențal smbol. Față de eșre, cele două ntrăr ale AD sunt astfel nddualzate: IN1 ntrarea nenersoare, smbolzată cu + ; IN ntrarea nersoare, smbolzată cu -. AD poate f utlzat atât ca amplfcator de curent contnuu cât ș ca amplfcator de curent alternat. 1. PARAMETRII AD Crcutul echalent de ntrare pentru un AD este prezentat în fg. 1.. Tensunle aplcate pe cele două ntrăr sunt ș, ar ș sunt curenț de ntrare. Atât tensunle cât ș curenț de ntrare au câte o parte comună (,, respect, ) ș una dferențală ( c, d, respect, d ). Aplcând teoremele Krchhoff pe crcutul dn fg. 1. rezultă:,d,c (1.1),d,c (1.) (1.3),c,d c

10 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator (1.4),c,d Fg. 1. Crcutul echalent de ntrare pentru un AD /3/. Pe baza relațlor (1.1) - (1.4) se obțn expresle pentru: tensunea dferențală de ntrare (,d ); curentul dferențal de ntrare (,d ); tensunea de mod comun, (,c ); curentul de mod comun la ntrare (,c ). (1.5),d,c (1.6),d (1.7),c (1.8) Modul dferențal pur presupune, c =0 ș, c =0. Crcutul echalent de ntrare dene cel dn fg. 1.3. Pe crcutul dn fg. 1.3 se deduce: (1.9),d (1.10), d Fg. 1.3 Crcutul echalent de ntrare pentru un AD cu atac de mod dferențal pur /3/. Rezstența de ntrare pe mod dferențal este dată de relața (1.11):,d R,d (1.11),d

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 11 În cazul funcțonăr pe mod comun pur,, d =0 ș, d =0. Pentru acest caz, crcutul echalent de ntrare este dat în fg. 1.4. Ca urmare: (1.1),c,c (1.13) Rezstența de ntrare pe mod comun este dată de relața (1.14):,c R,c (1.14),c Fg. 1.4 Crcutul echalent de ntrare pentru un AD cu atac de mod comun pur /3/. În cazul unu AD cu două eșr parametr de nteres se defnesc smlar: tensunea de eșre dferențală (1.15) o,d o o tensunea de eșre de mod comun 1 _ o,c o o (1.16) Amplfcarea de tensune a AD presupune: amplfcarea de mod dferențal o,d A,d (1.17),d amplfcarea de mod comun o,c A,c (1.18),c Prn construcțe AD amplfcă dferența tensunlor aplcate pe ntrăr (, d ) ș rejectează partea comună a tensunlor (, c ). Acesta este motul pentru care la un amplfcator dferențal A, d are alor rdcate, ar A, c 1. Raportul dntre cele două amplfcăr este factorul de rejecțe al modulu comun, CMRR (Common-Mode Rejecton Rato): A,d CMRR (1.19) A,c

1 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator În proectarea unu AD se urmărește ca CMRR să abă o aloare cât ma mare. Dacă amplfcatorul dferențal are o sngură eșre (eșre asmetrcă) în relațle (1.17) ş (1.18), tensunle o, d ş o, c se înlocuesc cu o. 1.3 ANALIZA TEORETICĂ A AD Pentru analza teoretcă a AD se utlzează schema dn fg. 1.5. Crcutul dn fg. 1.5 este un AD cu eșre smetrcă realzat cu tranzstoare bpolare consderate dentce, funcțonând în RAN ş polarzate la un curent de colector constant. Analza are ca scop ealuarea caracterstc de transfer în curent contnuu, amplfcarea de tensune ș rezstenţa de ntrare de mod dferenţal ş respect de mod comun. Se negljează efectul rezstenţelor de eşre ( r o ) ale tranzstoarelor. Fg. 1.5 Amplfcator dferențal cu eșre smetrcă /3/. Pe ochul ce conțne sursele de tensune ș ș joncțunle BE ale celor două tranzstoare se poate scre: (1.0) BE1 BE I,D C1 C I (1.1) Ecuațle ce dau dependența curentulu de colector de tensunea BE sunt: BE1 C1 I S exp( ) (1.) V th BE C I S exp( ) (1.3) Vth Rezultă: I C1 (1.4) I,D 1 exp( ) V th

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 13 I C (1.5) I,D 1 exp( ) Vth Dependența curențlor de colector de tensunea dferențală de ntrare este dată în fg. 1.6. Se constată că AD cu tranztoare bpolare amplfcă în domenul în care C1 ș C arază cu I, D. Dn ecuațle (1.4) ș (1.5) se deduce că acest domenu este lmtat la 4V 100mV. I,D th Fg. 1.6 Varața curențlor de colector cu tensunea dferențală de ntrare /3/. Pentru I,D 4Vth, C1 I. Tranzstorul Q este blocat ( C 0 ). La I,D 4V th, rezultă un curent C1 0 ș C I = constant. Tensunea dferențală de eșre are expresa (ez fg. 1.5): V R (V R ) O,D O O CC C C1 CC C C RC (C1 C ) (1.6) Folosnd ecuațle (1.4) ș (1.5) rezultă: I,D O,D RC I tanh( ) (1.7) Vth Domenul poate f extns prn adăugarea unor rezstoare suplmentare în emtoare. Introducerea acestor rezstoare duce la crcutul dn fg. 1.7. Dependența tensun O, D de I, D este dată în fg. 1.8. Tensunea dferențală de eșre arază doar în cazul în care I,D 4Vth. O, D se lmtează la aloarea R C I sau, R C I dacă unul dn tranzstoare (Q 1 sau Q ) este blocat (ceea ce corespunde la 4V ). Ecuața (1.7) edențază nelnartatea caracterstc de transfer /3/. I,D th

14 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Vth Dacă I,D, cele două tranzstoare Q 1 ș Q lucrează la semnal mc ar ecuațle (1.5), (1.6) ș (1.7) se lnarzează. Ca urmare: I I I I,D g I,D C1 m (1.8) V unde, C m O,D th I I I,D I I,D gm (1.9) V m th g R (1.30) th C I,D g I V este panta tranzstoarelor la semnal mc. Fg. 1.7 Amplfcatorul dferențal cu eșre smetrcă ș extndere a domenulu de tensun de ntrare /3/. Fg. 1.8 Dependența tensun O, D de I, D /3/. Schema de regm dnamc a AD dn fg. 1.5 este reprezentată în fg. 1.9. Pe o ntrare se aplcă semnalul, d / ar pe cealaltă ntrare, d / ceea

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 15 ce înseamnă atac de mod dferențal pur. La eşrea smetrcă a fost conectată o rezstenţă de sarcnă R L. Deoarece tranzstoarele sunt dentce, dn mote de smetre rezultă: be1 be (1.31) Pe baza fg. 1.9 se obţne,d be1 be. Rezultă:,d (1.3) be1 be Relața (1.3) demonstrează că în curent alternat emtoarele tranzstoarelor sunt puncte rtuale de masă pentru funcţonarea pe mod dferenţal. Cele două tranzstoare se comportă ca etaje EC separate. Deoarece tranzstoarele au aceeaş pantă rezultă: c1 c,d gm1 be1 gm (1.33),d gm be gm (1.34) Fg. 1.9 Schema de regm dnamc a AD cu eșre smetrcă /3/. Pe crcutul dn fg. 1.9 pentru se obţne: R R g R R (1.35) o,d c c1 L C m L C, d Amplfcarea de mod dferenţal a f: o,d A,d gm RL RC (1.36),d Determnarea rezstenţe de ntrare pe mod dferenţal se realzează pe crcutul dn fg. 1.10. Se obţne: (1.37),d b1 b

16 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Fg. 1.10 Crcutul pentru calculul rezstențe de ntrare de mod dferențal /3/.,d,d,d R,d,d b1 be1 r 1 r (1.38) r 1 Analza de mod comun se realzează pe schema de regm dnamc (mod comun) dn fg. 1.11. Deoarece tranzstoarele Q 1 ș Q sunt consderate dentce, rezultă: be1 be, c, c1 c,. Prn sarcnă curenţ sunt nul o o o,c ( 1 0 ) ar între emtoarele tranzstoarelor ( 0 ). Se obseră că, pentru un atac de mod comun pur AD se compune dn două etaje cu sarcnă dstrbută, dentce (fg. 1.11). Pe crcutul dn fg. 1.11 se deduce: 1,c be1 RE c1 RE c1 RE c1 g m1 (1.39) o o Rc c1 (1.40) Rezultă amplfcarea de tensune pe mod comun: o,c o o o RC A,c R (1.41),c E Fg. 1.11 Schema de regm dnamc la funcţonarea pe mod comun /3/. Rezstenţa de ntrare de mod comun este:

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 17 R,c,c,c,c b1 1 R 0 1 RE 0 E r (1.4) Factorul de rejecțe al modulu comun are expresa: A,d RC RL CMMR gm RE (1.43) A R,c C 1.4 DETERMINĂRI EXPERIMENTALE 1.4.1 OBIECTIVE Măsurarea ş reglarea punctelor statce de funcţonare ale tranzstoarelor bpolare care compun etajul dferenţal. Determnarea următorlor parametr: Amplfcarea de mod dferenţal, A d ; Amplfcarea de mod comun, A c ; Factorul de rejecțe a modulu comun, CMMR; Rezstenţa de ntrare dferenţală, R d ; Rezstenţa de ntrare de mod comun, R c ; Caracterstca de transfer. 1.4. APARATE NECESARE Sursă de almentare PS1-PSU/EV sau PSLC/EV, untate de control nddual SIS1/SIS/SIS3 (opţonal); Modulul MCM5/EV. Modulul poate lucra în mod ndependent. La utlzarea untăţ de management extern comutatoarele dn blocul cu 4 comutatoare trebue să fe pe pozţa închs ar comutatoarele dn blocul cu 8 comutatoare trebue să fe pe pozţa deschs; Multmetru; Oscloscop; Generator de semnal. 1.4.3 DESFĂŞURAREA LUCRĂRII MCM-5 Montaţ SIS1 Deconectaţ toate şunturle Setaţ toate comutatoarele pe deschs Se porneşte de la modulul aflat pe placa MCM-5 cu schema electrcă prezentată în Anexa A, fg. A1.

18 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator MĂSURĂRI PE AD ÎN CURENT CONTINUU Polarzarea de curent contnuu Schema electrcă a amplfcatorulu dferenţal rezultă în urma efectuăr scurtcrcutelor pe modulul MCM-5 cu schema dn fg. A1, Anexa A, realzate cu şunturle: J 4, J 15, J 18, J 3, J 6, J 38, J 34, J 45, J 43. Se obţne schema dn fg. 1.1. Se reglează semreglablul R V4 cu cursorul la jumătate. Se almentează modulul MCM-5 cu schema electrcă dn fg. A1, Anexa A, cu tensunea V cc =1V. Pe crcutul dn fg. 1.1 se realzează următoarele măsurător ş reglaje: Se măsoară tensunea între colectoarele celor două tranzstoare. În cazul deal această tensune ar trebu să fe zero. Datortă dsperse parametrlor componentelor este foarte probabl ca această tensune să fe dfertă de zero. Prma arantă de măsurare este cu oscloscopul. Se conectează cele două canale între punctele 3, 9 ş masă. Canalele or f fxate pe aceeaş scală (V/d), cu acelaş tp de sondă ş cu acelaş nel de zero. Exstenţa offset-ulu a duce la deerea spoturlor dfert. Se ajustează R V4 până când cele două spotur se suprapun. A doua modaltate de reglaj a offset-ulu este prn conectarea oltmetrulu între punctele 3 ş 9. Se reglează R V4 astfel încât oltmetrul să ndce zero (astfel încât dferenţa între curenţ de colector a celor două tranzstoare să se anuleze). Se măsoară tensunea (față de masă) în punctele 3 ş 9, se calculează curenţ prn cele două tranzstoare cu relațle (1.44), (1.45) ş se trec în tabelul 1.1. Fg. 1.1 Schema electrcă de a AD pentru reglarea polarzăr /1/. I V V CC 3 C1 (1.44) R10

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 19 I V V CC 9 C (1.45) R17 Tabelul 1.1 V 3 [V] V 9 [V] I C1 [ma] I C [ma] Măsurarea amplfcăr de mod dferenţal (A d ) Faţă de fg. 1.1 se adaugă şunturle J 7 ş J 30 pentru a realza crcutul dn fg. 1.13. Fg. 1.13 Schema electrcă a AD pentru măsurarea amplfcăr dferenţale /1/. Se reglează semreglablul R V5 pentru a măsura 0V între baza tranzstorulu T (punctul 8) ş masă. Se reglează cu fneţe semreglablul R V4 astfel încât tensunea măsurată între colectoarele celor două tranzstoare să fe zero. Cu ajutorul semreglablulu R V5 se reglează tensunea între baza tranzstorulu T ş masă la alorle dn tabelul 1.. Tabelul 1. V 8 [mv] V 3 V 9 [mv] A d 150 00 400 Se măsoară tensunle corespunzătoare între colectoarele tranzstoarelor T 1 ş T ş se trec în tabelul 1.. Cu alorle dn tabelul 1. se determnă pentru AD amplfcarea dferenţală, A d : V3 V9 Ad (1.46) V8 Valorle obţnute se trec în tabelul 1. pe pozţle corespunzătoare.

0 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Măsurarea amplfcăr de mod comun (A C ) La fg. 1.13 se adaugă şuntul J 3 pentru a realza crcutul dn fg. 1.14. Se reglează semreglablul R V5 astfel încât tensunea între punctul 8 (punctul în care sunt conectate bazele celor două tranzstoare) ş masă să fe zero. Se ajustează cu fneţe semreglablul R V4 astfel încât tensunea măsurată între colectoarele celor două tranzstoare să fe zero. Cu ajutorul semreglablulu R V5 se reglează tensunea între bazele celor două tranzstoare (punctul 8) ş masă la alorle dn tabelul 1.3. Se măsoară tensunle corespunzătoare între colectoarele tranzstoarelor T 1 ş T ş se trec în tabelul 1.3. Tabelul 1.3 V 8 [mv] V 3 V 9 [mv] A c 150 00 400 Cu relața (1.47) se determnă pentru AD amplfcarea de mod comun A c ș se trec alorle obțnute în tabelul 1.3 pe pozţle corespunzătoare: V3 V9 Ac (1.47) V 8 Fg. 1.14 Schema electrcă a AD pentru măsurarea amplfcăr de mod comun /1/. Calculul factorulu de rejecţe al modulu comun (CMRR) Factorul de rejecţe al modulu comun este un parametru prn care se poate apreca caltatea amplfcatorulu dferenţal. Pentru un amplfcator dferenţal

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 1 deal CMRR este nfnt. Utlzând tabelele 1. ş 1.3 se calculează CMRR cu ajutorul relaţe (1.48) ş se completează tabelul 1.4. A,d CMRR (1.48) A,c Tabelul 1.4 V 8 [mv] 150 00 400 CMRR MĂSURĂRI PE AD ÎN CURENT ALTERNATIV Măsurarea amplfcăr În schema dn fg. 1.14 se scot şunturle J 7, J 30 ş J 3 ş se adaugă şunturle J 1 ş J. Rezultă crcutul dn fg. 1.15. Pe crcutul dn fg. 1.15 se fac următoarele reglaje ş măsurător: Se reglează cu fneţe semreglablul R V4 astfel încât tensunea contnuă măsurată între colectoarele celor două tranzstoare să fe zero (V 3 V 9 = 0); Se conectează generatorul de semnal între pnul 1 ş masă. Se selectează un semnal snusodal ş se reglează aloarea efectă a tensun în pnul 1 (V 1,ef ) la 100mV (mv RMS, RMS =Root Mean Square) la o frecenţă de 1kHz; Această tensune se cteşte cu oscloscopul. Valorle măsurate pentru mărmle de curent alternat în ceea ce urmează sunt cele efecte (RMS) dacă nu se a specfca altă aloare; Se conectează canalul 1 al oscloscopulu la termnalul 1 al montajulu (semnalul de ntrare) ş canalul la termnalul 3 (semnalul de eşre dn colectorul tranzstorulu T 1 ); Se măsoară aloarea efectă a tensun dn colectorul tranzstorulu T 1 (V 3,ef ) ş defazajul faţă de semnalul de ntrare. Valorle rezultate se trec în tabelul 1.5; Se repetă măsurătoarea pentru tranzstorul T, conectând canalul la termnalul 9 (tensunea de eşre dn colectorul tranzstorulu T ). Valorle rezultate se trec în tabelul 1.5.

Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Fg. 1.15 Amplfcator de semnal mc realzat cu AD pentru măsurăr pe mod dferenţal /1/. Cu alorle pentru V 3,ef ş V 9,ef dn tabelul 1.5 se determnă pentru AD amplfcarea măsurată în punctele 3 ş 9 ş se completează tabelul 1.5. V3,ef A3 (1.49) V 1,ef V9,ef A9 (1.50) V 1,ef Tabelul 1.5 V 1,ef [mv] 100 A Φ V 3,ef [mv] V 9,ef [mv] Măsurarea R d În schema dn fg. 1.15 se decuplează generatorul de semnal dn punctul 1 (se scoate jumper-ul J 1 ) ș se înlocuesc J 4 ş J 34 cu două rezstoare de 100kΏ (R J4 ş R J34 ). Se obţne crcutul dn fg. 1.16. Se ajustează R V4 astfel încât dferenţa de tensune contnuă dntre colectoarele celor două tranzstoare să fe zero (V 3 V 9 = 0).

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 3 Fg. 1.16 Crcutul pentru măsurarea rezstenţe dferenţale. Se pozţonează cursorul potenţometrulu R 1 la jumătate (3,5kΏ). Se fxează tensunea în pnul 1 la 100mV aloare efectă cu o frecenţă de 1kHz, se măsoară tensunea în baza tranzstorulu T 1, (V,ef ) ş se trece în tabelul 1.6. Tabelul 1.6 V 1,ef [mv] 100 V,ef [mv] R d [kώ] Se calculează rezstenţa de ntrare în amplfcator cu relaţa (1.51): V ' V,ef R1 R d (1.51) I V V 1,ef,ef Dar R d =R d // R 1 ar R 1 =R J4 +R 1. Rezultă: ' 1 ' 1 ' d ' d R R Rd (1.5) R R Valoarea rezultată se trece în tabelul 1.6. Măsurarea R c Pe crcutul dn fg. 1.16 se adaugă şuntul J 3. Rezultă crcutul dn fg. 1.17 (bazele tranzstoarelor T 1 ş T cuplate). Se fxează tensunea în pnul 1 la 100mV aloare efectă, la o frecenţă de 1kHz, se măsoară tensunea pe baza tranzstoarelor T 1 sau T (V,ef sau V 8,ef ) ş se trece în tabelul 1.7.

4 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Fg. 1.17 Crcutul pentru măsurarea rezstenţe mod comun. Tabelul 1.7 V 1,ef [mv] 100 V,ef [mv] R c [kώ] Se calculează rezstenţa de ntrare în amplfcator cu relaţa (1.53): V ' V 1,ef R1 R c (1.53) I V V 1,ef Dar R c =R c // R 1 //R 14, cu R 14 =R J34 +R 14. Rezultă: ' 1 ' 1 ' 14 ' 14 ' c ' c ( R // R ) R Rc (1.54) ( R // R ) R Valoarea rezultată se trece în tabelul 1.7. Caracterstca de trasfer Pe crcutul dn fg. 1.17 se fac următoarele măsurător: Se conectează generatorul de semnal între pnul 1 ş masă ş se reglează o aloare efectă a tensun de 100mV cu o frecenţă de 1 KHz; Se conectează canalul 1 al oscloscopulu la termnalul 1 al montajulu (semnalul de ntrare) ş canalul la termnalul 9 (semnalul de eşre dn colectorul tranzstorulu T ); Se comută baza de tmp în modul X-Y; Pe ecranul oscloscopulu a apare o dreaptă extnsă în cadranele I ş III (defazaj 0) dn a căre pantă se poate deduce amplfcarea; Prn araţa semnalulu de ntrare furnzat de generator se obseră araţa lungm drepte zualzate. Se notează aloarea maxmă a semnalulu de ntrare pentru care panta caracterstc (amplfcarea) rămâne constantă;

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 5 Se repetă măsurătoarea pentru tranzstorul T 1, conectând canalul la termnalul 3 (semnalul de eşre dn colectorul tranzstorulu T 1 ). De această dată a apare o dreaptă extnsă în cadranele II ş IV (defazaj 180 o ) ce a aea aceeaş pantă cu prma (amplfcăr egale); Ş în acest caz se arază semnalul de ntrare ş se notează alorle acestua pentru care panta (amplfcarea) nu îş schmbă aloarea. Se reprezntă grafc caracterstca de transfer măsurată cu oscloscopul. Se compară aloarea amplfcăr obţnută dn panta caracterstc de transfer cu cea măsurată în curent contnuu. Care sunt alorle semnalulu de ntrare de la care eşrea ntră în lmtare? 1.5 ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII 1.5.1 OBIECTIVE Aprofundarea cunoştnţelor obţnute 1.5. ÎNTREBĂRI I1. Cum este eşrea amplfcatorulu dferenţal dn fg. 1.1? a) smetrcă; b) asmetrcă. I. Amplfcarea dferenţală teoretcă a amplfcatorulu dferenţal dn fg. 1.1 este (se a consdera R V4 pozţonat cu cursorul la jumătate ş curenţ prn cele două tranzstoare egal): a) A = 400; b) A = - 195; c) A = 100; d) A = - 1000; e) A = 50. I3. Amplfcarea de mod comun teoretcă a amplfcatorulu dferenţal dn fg. 1.1 este (se a consdera R V4 pozţonat cu cursorul la jumătate ş curenţ prn cele două tranzstoare egal): a) A c = -1; b) A c = - 1,1;

6 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator c) A c = -0,85; d) A c = 100; e) A c = -100. I4. Factorul de rejecțe a modulu comun (CMRR) calculat pentru amplfcatorul dferențal dn fg. 1.1 este: a) CMRR = 9; b) CMRR = 1; c) CMRR = -1; d) CMRR = -100; e) CMRR =. I5. Rolul semreglablulu R V4 pe schema dn fg. 1.1 este de: a) elmnare a tensun de offset; b) reducere a CMRR; c) creștere a A d ; d) scădere a A c ; e) scădere a A d. I6. Pentru un AD deal CMRR este: a) CMRR = 1; b) CMRR = - 1; c) CMRR = - 100; d) CMRR = - ; e) CMRR =. I7. Rolul condensatorulu C 1 dn fg. 1.15 este: a) de decuplare a generatorulu de semnal în curent contnuu; b) de elmnare a tensun de offset; c) de reducere a CMRR; d) de scădere a A c ; e) de ajustare a p.s.f.

Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 7 I8. Rezstența de ntrare dferențală depnde de: a) p.s.f.-ul tranzstoarelor T 1 ș T ; b) de V CC ; c) de pozța cursorulu potențometrulu R V4 ; d) de aloarea rezstorulu R 1 ; e) de nstrumentul cu care se realzează măsurarea acestea. I9. Scurtcrcutarea condensatorulu C 1 dn fg. 1.15 duce la: a) dezechlbrarea curențlor prn tranzstoarele T 1 ș T ; b) creșterea CMRR; c) reducerea CMRR; d) scăderea benz de frecență a AD; e) nu are nco nfluență. I10. Dacă aloarea amplfcăr dferențale măsurate în curent contnuu este dfertă de cea determnată dn caracterstca de transfer obţnută pe oscloscop rezultă că: a) amplfcarea este dependentă de frecența semnalulu de ntrare ș de acuratețea metode de măsură; b) amplfcarea depnde de offset; c) amplfcarea depnde de CMRR; d) amplfcarea depnde de rezstența de sarcnă; e) amplfcarea depnde de tpul de aparatură utlzat pentru ealuarea acestea. I11. Dn caracterstca de transfer obţnută pe oscloscop se poate deduce: a) amplfcarea dferențală, offset-ul, defazajul ș domenul de tesun de ntrare pentru care amplfcatorul lucrează lnar; b) rezstența de ntrare de mod dferențal; c) rezstența de ntrare de mod comun.

8 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator