Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
|
|
- Βενέδικτος Βαρουξής
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Captoll 7 7. MPIFICTORE EECTRONICE 7.. Parametr amplfcatoarelor Un amplfcator este n crct electronc care măreşte pterea n semnal electrc, lăsând nescmbată varaţa l în tmp. Pentr a ptea îndepln această fncţe, n amplfcator trebe prevăzt c srsă de energe electrcă, pe seama cărea se obţne sporl de ptere de la eşre ş c elemente actve capable să transforme în energe de crent alternatv, varabl în rtml semnall, o parte dn energa absorbtă de la srsa de almentare. C ajtorl n tranzstor se poate obţne o amplfcare în ptere, în tensne sa în crent. Strctra amplfcatoarelor este complexă, acestea conţnând în mod frecvent ma mlte tranzstoare. Gradl de complextate ş varetatea scemelor depnd de o sere de factor cm ar f: nvell semnall de ntrare, nvell semnall de eşre, banda de frecvenţă, fdeltatea redăr, etc. Reprezentarea n amplfcator sb formă de cadrpol se poate face ca în fgra 7.. I I U R U Fg. 7.. mplfcatorl reprezentat ca n cvadrpol.
2 Parametr (performanţele) n amplfcator caracterzează crctl dn pnctl de vedere al ansambll pe care îl reprezntă, nefăcând-se referre la strctra nternă. Pentr n amplfcator se pot defn astfel parametr de ntrare, de eşre ş de transfer. a) Parametr de ntrare - Gama tensnlor ce se pot aplca la ntrare reprezntă domenl de valor pe care le poate la semnall de la ntrare astfel încât amplfcatorl să n se dstrgă sa să determne scmbarea regml de lcr. - Impedanţa de ntrare este mpedanţa ecvalentă la bornele de ntrare, atnc când la bornele de eşre este conectată mpedanţa de sarcnă nomnală. cest parametr caracterzează încărcarea prodsă de ntrarea amplfcatorl aspra srse de semnal, sa altfel sps, cm smte generatorl de semnal crctl de amplfcare. Impedanţa de ntrare se defneşte prn relaţa U. I Utlzarea mărmlor complexe pentr descrerea mpedanţe de ntrare este necesară deoarece aceasta este formată, în general, dntr-o parte actvă (rezstenţă) ş dntr-o parte reactvă (capactate cel ma des). Ca rmare, mpedanţa de ntrare este dependentă de frecvenţă, ntrarea amplfcatorl comportând-se dfert în fncţe de frecvenţa de lcr. Impedanţa de ntrare a n amplfcator trebe să fe cât ma mare ş să n vareze c frecvenţa de lcr. b) Parametr de eşre - Gama de tensn / crenţ la eşre reprezntă domenl de valor pe care le poate la tensnea / crentl de eşre dn amplfcator. Pentr valor ale semnall de eşre cprnse în acest nterval, semnall n este dstorsonat. - Impedanţa de eşre este mpedanţa nternă a generatorl ecvalent între bornele de eşre ale amplfcatorl ş se defneşte c ajtorl relaţe U, I Us în care U s este tensnea generatorl de semnal conectat la bornele de ntrare ale amplfcatorl. 0
3 Pentr semnale de eşre de tp tensne, mpedanţa de eşre trebe să fe cât ma mcă. c) Parametr de transfer mplfcarea se defneşte ca raportl dntre mărmea de eşre ş mărmea de ntrare. Se pot defn: - mplfcarea în tensne prn relaţa - mplfcare în crent - mplfcare în ptere U U I I P p P ( ω) e nde P este pterea la ntrare ş P este pterea la eşre. Relaţle de ma ss consderă amplfcarea ca o mărme admensonală, deoarece se exprmă prn raportl a doă mărm de acelaş tp. Exstă aplcaţ în care domenl de varaţe al amplfcăr este mare ş tlzarea ne scăr logartmce este ma avantajoasă. De asemenea, dacă ma mlte etaje de amplfcare snt conectate în cascadă, scara logartmcă permte calclarea amplfcăr totale prn smarea amplfcărlor parţale ale fecăr etaj în parte. mplfcarea se exprmă în decbel (db). mplfcarea în tensne mplfcarea în crent mplfcarea în ptere U 0 lg( ) 0 lg [db] U 0 lg( ) 0 lg [db] I p 0 lg( p ) 0 lg [db] P I mplfcarea măsrată în decbel se nmeşte câştg (gan în lmba engleză). P j φ ( ω) 3
4 7.. Caracterstcle amplfcatoarelor a) Caracterstca ntrare-eşre f ) (vez fgra 7.) reprezntă ( dependenţa mărm de eşre de mărmea de ntrare. U [V] B C -U max O U max U [V] Fg. 7.. Caracterstca ntrare-eşre aamplfcatorl. Se evdenţază o zonă lnară (O), de obce smetrcă în jrl orgn, o zonă nelnară (B) ş o zonă nelnară de satraţe (BC). Depăşrea valor maxme a semnall de ntrare determnă ntrarea în regm de fncţonare nelnară a amplfcatorl. Efectl nelnartăţ condce la dstorsonarea semnall de la eşrea amplfcatorl. ceste dstorsn se nmesc dstorsn de nelnartate. b) Caracterstcle de frecvenţă se referă la reprezentarea evolţe n parametr al amplfcatorl în fncţe de frecvenţă. În mod crent se folosesc doă astfel de caracterstc: caracterstca ampltdne-frecvenţă ş caracterstca fază-frecvenţă. b ) Caracterstca ampltdne-frecvenţă (fg. 7.3) caracterzează n amplfcator, ce fncţonează în porţnea lnară a caracterstc ntrare-eşre, fncţe de frecvenţa semnall de la ntrare. Se determnă în regm snsodal. 4
5 0 0 f mn f max [Hz] Fg Caracterstca ampltdne-frecvenţă a amplfcatorl. Domenl de frecvenţă în care amplfcarea rămâne aproxmatv constantă determnă banda de trecere sa banda de frecvenţă a amplfcatorl. În fgra 7.3 s-a defnt doă frecvenţe, f mn ş f max ce corespnd scăder amplfcăr de la 0 la 0, Dferenţa celor doă frecvenţe constte banda de trecere la 3 db (corespnzătoare scăder amplfcăr la 0,707 dn 0. Cele doă frecvenţe se ma notează f j ş f s ş se nmesc frecvenţa lmtă de jos, respectv, frecvenţa lmtă de ss pentr banda de frecvenţă. b ) Caracterstca fază-frecvenţă reprezntă dependenţa defazajl ntrods de amplfcator în fncţe de frecvenţă. Pentr ca semnall amplfcat să abă aceeaş formă c semnall de la ntrare, trebe ca defazajl ntrods de amplfcator să fe zero sa să exste o dependenţă lnară de frecvenţă. Conclze. Corespnzător caracterstclor defnte până acm, n amplfcator poate dstorsona semnall de la ntrare prn doă mecansme:. prn nelnartate, când semnall de ntrare este ma mare decât lmtele corespnzătoare domenl de lnartate;. prn fltrare, când banda de frecvenţă a semnall de ntrare este ma mare decât banda amplfcatorl. cestea se nmesc dstorsn de frecvenţă. 5
6 7.3. Clasfcarea amplfcatoarelor a) Dpă banda de frecvenţă transmsă: amplfcatoare de crent contn, care transmt banda de frecvenţă cprnsă între zero ş o frecvenţă oarecare f; amplfcatoare de bandă largă, care transmt o bandă de frecvenţă (f j.f s ) f s 5 în care raportl ; s-a notat f j frecvenţa lmtă de jos ş f s f frecvenţa lmtă de ss. j f s amplfcatoare selectve, care a raportl..., f j, dec transmt o bandă îngstă în jrl ne frecvenţe fxe. b) Dpă ampltdnea semnall amplfcat: amplfcatoare de semnal mc (amplfcatoare de tensne), la care varaţle de tensne ş crent corespnzătoare semnall de la ntrare, snt mc în raport c valorle tensnlor ş crenţlor dn pnctl statc de fncţonare; amplfcatoare de semnal mare la care varaţle semnall de ntrare snt relatv mar în raport c valorle dn pnctl statc de fncţonare, ar dspoztvl electronc lcrează la lmta de fncţonare lnară; se rmăreşte obţnerea ne pter mar la eşre, motv pentr care se nmesc ş amplfcatoare de ptere. c) Dpă valoarea frecvenţe med dn spectrl semnall amplfcat: amplfcatoare de frecvenţă joasă, atnc când frecvenţa mede este ma mcă de câţva zec de khz; amplfcatoare de frecvenţă mede, atnc când frecvenţa mede este de ste de khz până la câţva MHz; amplfcatoare de frecvenţă înaltă, c frecvenţa mede de zec de MHz. 6
7 7.4. nalza n crct de amplfcare de semnal mc la frecvenţe joase c ajtorl parametrlor brz Consderăm n crct de amplfcare, realzat c n tranzstor bpolar c joncţn, care are conectat la ntrare n generator de semnal s, s, ar la eşre are conectată o mpedanţă de sarcnă (fg. 7.4). Se foloseşte modell c parametr brz al tranzstorl bopolar c joncţn, stablt prn relaţle 3.8 ş 3.9. Reamntm semnfcaţle parametrlor brz: mpedanţa de ntrare, eşrea fnd în scrtcrct; 0 raportl dntre tensnea de ntrare ş tensnea de eşre 0 (coefcentl de transfer nvers), c ntrarea în gol; amplfcarea în crent (coefcentl de transfer al crentl) c 0 eşrea în scrtcrct; admtanţa de eşre, ntrarea fnd în gol. 0 s s ~ Fg
8 Se vor stabl pentr acest crct electronc expresle de calcl ale amplfcăr în crent tensne Y., mpedanţe de ntrare, mpedanţe de eşre Us 0, amplfcăr în, admtanţe de eşre Folosnd modell c parametr brz al tranzstorl, crctl dn fgra 7.4 poate f reprezentat ca în fgra 7.5. s s ~ + ~ Fg mplfcarea în crent + Rezltă că + ( + ) Impedanţa de ntrare + + 8
9 ( + ) + mplfcarea în tensne Impedanţa de eşre Us 0 nalzând crctl de ntrare dn fgra 7.5 (ţnând seama de sensl crentl, de polartatea srse de tensne ş de faptl că U s 0) se poate scre: ( + ) S 0 + S + s Folosm ecaţa c parametr brz s Us 0 + s + + s Y dmtanţa de eşre + s 9
10 Exempl Consderăm n tranzstor de tpl BC 7 la care s-a măsrat parametr brz (tabell 7.) pentr tensnea colector-emtor crentl de colector U CE 5V, I C m, frecvenţa f khz, temperatra t 5 0 C. Se asgră pentr tranzstor acelaş pnct statc de fncţonare în dferte conexn: BC, EC, CC. Generatorl de semnal are R s kω ş sarcna este R kω. Se calclează parametr crctl de amplfcare de semnal mc ş rezltatele snt prezentate în tabell 7.. (Tabell 7.) BC EC CC, Ω e, 7kΩ c, 7k b 4 b 0,69 0 0,995 0 b b 0,08 μ V e 8 μ V Ω 4 e,5 0 c e e c 8 μ V (Tabell 7.) BC EC CC 0, 995 -,3 3,3 R,3 Ω,637k Ω 48,7k Ω 6,7-56,8 0,995 R 6,75 M Ω 0k Ω 6,7Ω mplfcărle snt negatve la conexnea emtor comn (EC), dec ac se nversează faza semnall de la eşre faţă de semnall de la ntrare. Conexnea EC este conexne nversoare. mplfcărle snt poztve la conexnle bază-comnă (BC) ş colector comn (CC). Conexnle BC ş CC snt conexn nenversoare. Semnall de la eşre este aproape egal c semnall de la ntrare în conexnea CC. mplfcarea în tensne 0, 995, dec apropată ca valoare de. Conexnea CC se cnoaşte ş sb denmrea de repetor pe emtor. 0
11 7.5. mplfcatoare de bandă largă mplfcator c n etaj în conexne emtor comn (EC) Scema amplfcatorl ş formele semnalelor de ntrare ş de eşre se prezntă în fgra 7.6. C R S R C 3 U S Fg mplfcarea în tensne are valor de ordnl zeclor până la ordnl stelor. Polarzarea ş stablzarea pnctl statc de fncţonare al TBJ se realzează c ajtorl n crct de polarzare c rezstenţă în emtor (R 4 ) ş dvzor de tensne în bază (R, R ). Condensatoarele C ş C a roll de a separa componenta contnă de componenta alternatvă (blocează trecerea componente contne).
12 In regml dnamc, c semnal snsodal aplcat la ntrare, emtorl tranzstorl este legat la masă, deoarece condensatorl C 3 se scrtcrctează la frecvenţe rdcate (condensator de decplare a emtorl). Semnall snsodal de la ntrare ş cel de la eşre snt defazate c 80 deoarece etajl de amplfcare în conexnea emtor comn este defazor mplfcator c n etaj în conexne bază comnă (BC) Scema amplfcatorl se prezntă în fgra 7.7. R S R U S Fg Rezstoarele R ş R formează n dvzor de tensne pentr polarzarea baze tranzstorl. Condensatorl C se prespne scrtcrctat în toată banda de lcr, ar generatorl de semnal U S asgră încderea că de crent contn (de exempl are eşrea prn transformator) mplfcator c n etaj în conexne colector comn (CC) Scema amplfcatorl se prezntă în fgra 7.8.
13 C R S U S R Fg Polarzarea baze tranzstorl este asgrată de rezstoarele R ş R.Condensatoarele C ş C blocează trecerea componente contne. Semnall de eşre se clege dn emtorl tranzstorl. 3
Factorul de amplificare (amplificarea) se introduce cu expresiile:
. TE EETNE FNDAMENTAE. Amplfcatoare.. ntrodcere. Generaltăţ Prn amplfcare înţelegem procesl de mărre a valorlor nstantanee ale ne pter sa ale alte mărm, făra a modfca modl de varaţe a mărm în tmp ş folosnd
Διαβάστε περισσότεραi1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:
Teorema sperpozţe exempl de calcl Să se determne crenţ prn crctl dn fra 4a a b 0 S 0 ntrerpere a Scrtcrct b S a) b) c) F 4 Exempl de aplcare a teoreme sperpozţe: a) rctl complet; b) rctl c srsa de crent
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE
STDL EXPERMENTAL AL CRCTELOR C REZSTOARE NELNARE 1. Brevar teoretc Rezstoarele snt elemente de crct dpolare a căror fncţonare se bazează pe transformarea energe electromagnetce prmtă pe la borne în căldră
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Διαβάστε περισσότεραCAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE
AP. 3 TANZSTA PLA 3. NłUN FUNDAMNTAL Tranzstorl bpolar (T), este realzat dntr-n crstal semcondctor comps dn tre regn dopate c mprtăń de tp dfert, care se scced în ordnea: p-n-p sa n-p-n ş care satsfac
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platfrmă de e-learnng ș crrclă e-cntent pentr înățământl sperr tehnc Elemente de Electrncă nalgcă 5. Strctr nersare c O STUCTUI INVESOE CU O SCHEM DE PINCIPIU CU O IDEL Schema de prncp a n amplfcatr nersr
Διαβάστε περισσότερα3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE
3. D POLAZA rctele de polarzare asgră fncńonarea tranzstorl în pnctl statc de fncńonare dort. Pnctl statc de fncńonare (psf) reprezntă valoarea ărlor electrce dn tranzstor, ăsrate în crent contn. Fnd n
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro
nlz în regm dnmc scemelr electrnce c recţe Egene Psdărăsc - DCE EM 6 electrnc.gen.r emnr 6 6 NLI ÎN EGIM DINMIC CHEMELO ELECTONICE C ECŢIE 6. Nţn teretce generle de ter trprţlr H s ntrre eşre Fg. 6. În
Διαβάστε περισσότεραELECTRONICĂ ANALOGICĂ
dran Vrgl ĂN ELETONĂ NLOGĂ Dspoztve ş aplcaţ prns Edtra nverstăţ Translvana dn Braşov 00 00 EDT NVESTĂŢ TNSLVN DN BŞOV dresa: 50009 Braşov, B-dl l Man 4 Tel:068 476050 Fax: 068 47605 E-mal : edtra@ntbv.ro
Διαβάστε περισσότεραModele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite
Modele de determnare a permtvtat electrce a materalelor nanocompozte 1. Scopl lcrar Scopl general al aceste lcrar este de a determna permtvtatea echvalenta a materalelor nanocompozte c mpltr anorgance
Διαβάστε περισσότερα5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare,
Διαβάστε περισσότεραCARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 19 LURARA nr. 3 ARATRISTIIL STATI AL TRANZISTORULUI IPOLAR Scopul lucrăr - Rdcarea caracterstclor statce ale tranzstorulu bpolar în conexunle emtorcomun
Διαβάστε περισσότεραStatistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
Διαβάστε περισσότεραCONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr
Διαβάστε περισσότεραBazele Electrotehnicii
Bazele Electrotehnc 4. Elemente eale e crct electrc Danel Ioan Unerstatea Poltehnca n Bcrest PUB - CIEAC/LMN anel@lmn.pb.ro Danel IOAN 4.. Introcere,marm prmtee s erate Prn efnte n crct electrc este o
Διαβάστε περισσότεραBAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE
DANIEL C. IOAN Unverstatea Poltehnca Bcreşt BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE Edtra 2000 DANIEL C. IOAN BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE Referenţ ştnţfc: Conf.dr.ng. Irna Mntean Ş.l. dr.
Διαβάστε περισσότεραELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -
Prof. dr. ng. Vasle Mrcea Popa ELECTOTEHNICĂ partea a II-a - Lucrăr de laborator - Sbu 007 CAP. 6 LCĂI DE LABOATO Lucrarea nr. 7 - Conexunea consumatorlor trfazaţ în stea I. Partea teoretcă n sstem de
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότερα2.4. Noţiunea de amplificator operaţional
2.4. Noţunea de amplfcator operaţonal Amplfcatorul operaţonal (AO) este un concept, care dealzează un tp de crcut: - amplfcator dferenţal - amplfcare dferenţală foarte mare - amplfcare nulă pe modul comun
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα3. TRANZISTORUL BIPOLAR
3.. NOŢIUNI INTRODUCTIV 3. TRANZISTORUL BIPOLAR 3... Defnţe Tranzstorul bpolar este un dspozt electronc act cu tre termnale: emtorul (), baza (B) ş colectorul (C). Aceste tre termnale sunt plasate pe tre
Διαβάστε περισσότεραLegea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Διαβάστε περισσότερα8 AMPLIFICAREA ŞI REACŢIA
S.D.nghel - Bazele electonc analogce ş dgtale 8 MPLIFICRE ŞI RECŢI 8. Reacţa la amplcatoae În electoncă, pn eacţe se înţelege adceea ne acţn dn semnall de eşe ( X es ) la ntaea amplcatol. ceastă acţne,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.
1.6 TRANZISTORUL IPOLAR DE PUTERE. Tranzstorul bpolar de putere dervă dn tranzstorul obşnut de semnal, prn mărrea capactăţ în curent ş tensune. El este abrevat prn nţalele JT, provennd de la denumrea anglo-saxonă
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE
CRCTERSTC GEOMETRCE LE SUPRFEŢELOR PLNE 1 Defnţ Pentru a defn o secţune, complet, cunoaşterea are ş a centrulu de greutate nu sunt sufcente. Determnarea eforturlor, tensunlor ş deformaţlor mpune cunoaşterea
Διαβάστε περισσότεραCircuitul integrat A 3900-aplicaţii
Îndrumar de laborator Crcute ntegrate Analogce olumul Lucrarea 12 AMPLFCATOAE DE CENT (NOTON) Crcutul ntegrat A 3900-alcaţ 1 Descrerea crcutulu În unele alcaţ este necesară utlzarea unu amlcator cu ntrarea
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE
32 Prelucrarea numercă nelnară a semnalelor Captolul 3 - Fltre de medere modfcate 33 CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE Ieşrea fltrulu de medere cu prag (r,s) este: s TrMean ( X, X2, K, X ; r, s)
Διαβάστε περισσότεραCAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului
CAP.. NOŢIUNI DESPRE AERUL UED ŞI USCAT... 5.. Propretăţle fzce ale aerulu... 5... Compozţa aerulu... 5... Temperatura, presunea ş greutatea specfcă... 5.. Aerul umed... 6... Temperatura... 7... Umdtatea...
Διαβάστε περισσότεραEtaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun
taj de amplfcare elementar cu tranztor bpolar în conexune emtor comun rcutul echalent natural π - hbrd (Gacoletto)... taj de polarzare cu TB n conexune emtor comun...2 Analza de punct tatc de functonare...2
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LINIARE. Fig Schema sursei de curent cu sarcină flotantă, de tip inversor
7 CICITE LINIAE Circitele liniare se caracterizează prin existenńa bclei de reacńie negativă şi prin proporńionalitate între mărimea de la ieşirea circitli realizat c amplificator operańional şi mărimea
Διαβάστε περισσότερα1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE
. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE În paragrafele anterare s-au prezentat metde de analză a cmprtăr SAI în (dmenul tmp. Punctul cmun al metdelr prezentate este determnarea funcţe
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDurata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραSEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie
CAPIOLUL SEMNALE ALEAOARE Un proces sau semnal aleator, numt ş stochastc, este un proces care se desfăşoară în tmp ş este guvernat, cel puţn în parte, de leg probablstce. Importanţa teoretcă ş practcă
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραPRELEGEREA IV STATISTICĂ MATEMATICĂ
PRELEGEREA IV STATISTICĂ MATEMATICĂ I. Indcator de măsură a împrăşter Dstrbuţa une varable nu poate f descrsă complet numa prn cunoaşterea mede, c este necesar să avem nformaţ ş despre gradul der împrăştere
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG
UNIVESITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUEŞTI DEPATAMENTUL DE FIZICĂ LABOATOUL DE OPTICĂ BN - 10 A STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG 004-005 STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραLaboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si
Laboraratorul 3. Aplcat ale testelor Massey s Bblografe: 1. G. Cucu, V. Crau, A. Stefanescu. Statstca matematca s cercetar operatonale, ed. Ddactca s pedagogca, Bucurest, 1974.. I. Văduva. Modele de smulare,
Διαβάστε περισσότεραSISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ng. Valer DOLGA, Cuprns_3. Caracterstc statce. Stabltatea functonar ssteulu 3. Moent de nerte redus, asa redusa. 4. Forta redusa s oent redus Prof. dr. ng. Valer DOLGA
Διαβάστε περισσότερα4. Criterii de stabilitate
Dragomr T.L. Teora sstemelor Curs anul II CTI 04/05 4 4. Crter de stabltate După cum s-a preczat metodele numerce de analză a stabltăţ se bazează pe crterul rădăcnlor. In ngnera reglăr se folosesc o sere
Διαβάστε περισσότεραDin figura anterioară, 2 T ω = ω = = 0,636 I m. T 2 π
rs 6 mne. rce elecrce în cren alernav snsodal. Mărm alernave snsodale Se nmeşe mărme snsodală sa armoncă o mărme alernavă, (de exeml, crenl elecrc), rerezena în fgra 3., care oae f scrsă sb forma: () =
Διαβάστε περισσότεραELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE
Probleme de lectrctate Petrca rstea 017 nverstatea dn ucureşt Facultatea de Fzcă TIITT ş MGNTISM, Partea a II-a: xamen SIS Sesunea Ianuare, 017 POM POPS 1. n fzcan estmează că prntr-o secţune a unu conductor
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE ÎN METODA ELEMENTELOR FINITE
ŞEN I. MKSY DIN. BISRIN INRODUCERE ÎN MEOD EEMENEOR INIE EDIUR CERMI IŞI 8 Descrerea CIP a Bbotec Naţonae a Române MKSY, I. ŞEN Introdcere n metoda eementeor fnte / Ştefan I. Masay, Dana. Bstran - Iaş
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραDIODA SEMICONDUCTOARE
LUCRAREA NR. 2 IOA SEMICONUCTOARE Scopul lucrăr Rdcarea caracterstclor ş determnarea prncpallor parametr a dodelor semconductoare; studul comportăr dode semconductoare în crcute elementare. 1. Caracterstca
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραTehnica producerii semnalelor cu modulaţie liniară
ehna proder semnalelor modlaţe lnară Performanţele ehpamenelor folose penr proderea semnalelor ML, denme pe sr modlaoare, sn deermnae în mare măsră de operaorl de prods; ma ml, paramer realzaţ de aes blo
Διαβάστε περισσότερα1. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR
. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR.. Introducere Electronca s-a mpus defntv în cele ma dverse domen ale veţ contemporane, nfluenţând profund dezvoltarea ştnţe, a producţe ş char modul de vaţă al oamenlor.
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραNotiuni de electrotehnicã si de matematicã
- - Notun de electrotehncã s de ateatcã În acest artcol sunt tratate o parte dn fenoenele s paraetr care prezntã un grad de dfcultate a rdcat. Deaseenea, în acest artcol s-au utlzat ltere c (de exeplu
Διαβάστε περισσότεραParametrii canalelor radio ce influenţează transmisia semnalelor numerice
Parametr analelor rado e nfluenţează transmsa semnalelor numere Transmsle pe anale rado se pot împărţ în transms are au el puţn un post mobl ş în transms e au lo între postur fxe.. Atenuarea de propagare
Διαβάστε περισσότερα2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive
2. Algortm genetc ş strateg evolutve 2. Algortm genetc Structura unu algortm genetc standard:. Se nţalzează aleator populaţa de cromozom. 2. Se evaluează fecare cromozom dn populaţe. 3. Se creează o nouă
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCap.4. Măsurarea tensiunilor si curenţilor 4. MĂSURAREA TENSIUNILOR ŞI CURENŢILOR Instrumente analogice pentru măsurarea tensiunilor continue
Cap.4. Măsrarea tensinilor si crenţilor 4. MĂSAEA TENSINILO ŞI CENŢILO 4.. Instrmente analogice pentr măsrarea tensinilor contine Pot fi împărţite în rmătoarele categorii: Instrmente electromecanice Compensatoare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα4. CALCULUL CAPACITĂŢII FRIGORIFICE
4. CALCULUL CAPACITĂŢII FRIGORIFICE În calcl trebesc late în consderare toate canttăţle de căldră evacate dn nstalaţle frgorfce în 24 ore. Aceste canttăţ de căldră snt de opt tpr ş snt stablte pentr condţle
Διαβάστε περισσότεραPRINCIPIILE REGLARII AUTOMATE
7 PINCIPIILE EGLAII AUOMAE Mărmle e ntrare ale unu proces conus pot f împărţte în comenz ş perturbaţ. Prn ntermeul comenzlor se poate nterven asupra procesulu, pentru ca acesta să evolueze upă o traectore
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFig. 1.1 Sistem de acţionare în linie
. dnamca.. Introducere O clasfcare a sstemelor de acţonare electrcă a în consderare numărul de motoare raportate la sarcna de acţonat: - sstem de acţonare în lne reprezntă cea ma veche varantă. Sstemul
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότεραAparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9
Aparate Electroce de Măsurare ş Cotrol PRELEGEREA 9 Prelegerea r. 9 Amplfcatoare zolaţe Î aplcaţle de zolaţe cu cuplaj optc se utlzează optocuploare tegrate de costrucţe specală. Acestea coţ o dodă electrolumescetă,
Διαβάστε περισσότεραEtaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)
taj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor) Circuitul echivalent natural π - hibrid (Giacoletto)... taj de polarizare cu TB in conexiune colector
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 1 TRANSFORMATORUL ELECTRIC
Capitoll TASFOMATOL ELECTC Transformatorl electric este n aparat electromagnetic static, având doa sa mai mlte înfasrari electrice cplate magnetic care transforma parametrii (zal crentl si tensinea dar
Διαβάστε περισσότερα