RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

MARCAREA REZISTOARELOR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

riptografie şi Securitate

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Integrala nedefinită (primitive)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.1. Noţiuni introductive

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Curs 1 Şiruri de numere reale

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Subiecte Clasa a VII-a

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Anexa nr. 9 la Contract nr. 10N/2016 Contractor: INCDFM anexa la procesul verbal de avizare interna nr...


II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE


a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

LASERI NOTIUNI FUNDAMENTALE.APLICATII

I X A B e ic rm te e m te is S

Filme de TiO 2 nanostructurate prin anodizarea Ti in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare

NANOCOMPOSITES BASED ON MAGNETITE NANOPARTICLES FOR BIO-APPLICATIONS NANOCOMPOZITE PE BAZA DE NANOPARTICULE DE MAGNETITA PENTRU BIO-APLICATII

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

MATERIALE OXIDICE CU PROPRIETǍŢI OPTICE SPECIALE

Subiecte Clasa a VIII-a

V O. = v I v stabilizator

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

prin egalizarea histogramei

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

z a + c 0 + c 1 (z a)

Algebra si Geometrie Seminar 9

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

页面

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

[ C] [%] INT-CO2 [ C]

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

- Optica Ondulatorie

Transcript:

Contractor: INCDFM Cod fiscal : RO9068280 Anexa nr. 9 la Contract nr. 10N/2016 anexa la procesul verbal de avizare interna nr.... De acord, DIRECTOR GENERAL Dr. Ionut Enculescu Avizat, DIRECTOR DE PROGRAM Dr. Lucian Pintilie RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI Contractul nr.: 10N/10.03.2016 Proiectul PN16480102: Sinteza si caracterizarea materialelor nanostructurate, straturilor subtiri si heterostructurilor Faza nr. 8: Sinteza, caracterizare morfologica si proprietati luminescente ale heterostructurilor de BaFBr-Er3+@SiO2 Termen: 12.08.2016 1. Obiectivul proiectului: Prezentul proiect isi propune sa desfasoare studii detaliate privind sinteza materialelor multifunctionale, a nanomaterialelor si nanocompozitelor, a straturilor subtiri si heterostructurilor precum si caracterizari aprofundate privind proprietatile lor structurale, electrice, magnetice, optice, etc. cu scopul declarat de a identifica potentiale aplicatii de interes economic sau societal. 2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului: Scopul este de a obtine noi cunostinte si de a dezvolta noi aplicatii in domenii de interes ridicat cum ar fi industriile de inalta tehnologie (electronica, optoelectronica, telecomunicatii, spatiu si securitate, senzoristica, auto, etc.), energetica (in special surse regenerabile si stocare) si medicina. Avand la dispozitie o infrastructura diversificata pentru depuneri de straturi subtiri, multistraturi si compozite complexe (PLD, pulverizare RF, diverse metode chimice, MAPLE, CVD, SPS), proiectul isi propune sa combine diverse materiale functionale, sub forma de straturi subtiri sau nano-obiecte, in arhitecturi complexe care sa duca la caracteristici imbunatatite sau la noi functionalitati derivate din diferite tipuri de cuplaje la interfete. Dintre materialele functionale se au in vedere cele cu proprietati semiconductoare, dielectrice/ feroelectrice/ multiferoice/ piroelectrice/piezoelectrice si supraconductoare. Un accent aparte va fi pus pe anduranta in exploatare, cost redus, flexibilitate, abundenta naturala a elementelor constitutive si amprenta redusa asupra mediului inconjurator

3. Obiectivul fazei: Obiectivul studiului se refera sinteza heterostructurilor de tip BaFBr-Er3+@SiO2 si caracterizarea proprietatilor luminescente (de tip de up-conversie) 4. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: Pentru atingerea obiectivului se vor prepara nanostructurilor luminescente (tip placheta) BaFBr dopate cu Er3+ urmate de acoperirea cu SiO2 si se vor caracteriza folosind masuratori structurale (difractie de radiatii X) si morfologice (microscopie elctronica SEM). Se va urmari influenta concentratiei dopantului si a acoperirii cu SiO2 asupra proprietatilor de luminescenta (de tip up-conversie ). 5. Rezumatul fazei: (maxim 5 pagini) Nanofluorurile dopate cu pamanturi rare (Er, Ho, Tm) etc) ce prezinta fenomenul de upconversie (adica conversia radiatiei infrarosii in domeniul vizibil deschid noi alternative in ceea ce priveste markerii fluorescente pentru bioimagistica si biodetectie atât vitro și aplicații vivo [1] sau ca agenti antimicrobieni [2]. Comparativ cu markerii cu coloranti aceste materiale prezinta maimulte avantaje, printre care stabilitatea chimică superior, toxicitate mai scăzută, si raport semnal/zgomot bun. Indiferent de natura ionului RE, pentru aplicații biologice solubilitatea în apă a nanocristalelor este foarte importantă și, prin urmare, diferite strategii au fost încercate pentru obținerea acestora cu proprietăți de hidriofilicitate. Cea mai populara și mai simplă cale este acoperirea a nanocristalelor cu un înveliș de SiO2 care au ca rezultat întrun compozit heterostructura de tip core-shell [3]. Acoperirea îmbunătățește stabilitatea chimică și reduce rata de creștere a particulelor de bază în procesul de fabricare și se poate face intr-un mod controlabil într-o morfologie sferica la dimensiuni in domeniul nanometrice [4]. 5.1.Sinteza nanoparticulelor de BaFBr:Er 3+ si a heterostructurilor BaFBr:Er 3+ /SiO2 Pentru sinteza nanoparticulelor de BaFBr:Er 3+ (1%) am folosit metoda coprecipitarii pornind de la BaBr2 2H2O, ErBr3 9H2O si NH4F HF. O solutie obtinuta din dizolvarea amestecului de bromuri in H2O:ethanol = 1:3 (raport volumetric) a fost amestecata la temperatura camerei cu solutia obtinuta prin dizolvarea NH4F HF in H2O:ethanol = 1:4. Precipitatul obtinut a fost separat de solvent prin centrifugare, apoi spalat consecutiv cu etanol si metanol si uscat la temperatura de 60 0 C timp de 5h. Heterostructuri (de tip core-shell ) BaFBr:Er 3+ /SiO2 au fost preparate prin acoperirea particulelor de BaFBr:Er 3+ cu un strat de SiO2 gel (folosind metoda Stöber [5]). Nanoparticulele de BaFBr:Er 3+ au fost dispersate prin ultrasonare timp de ½ h intr-o solutie de 2-propanol si apa distilata (2M). Peste aceasta suspensie incalzita la 40 0 C si mentinuta la un ph~9 a fost adaugat TEOS amestecand continuu. Grosimea stratului de siliciu format in jurul particulelor de BaFBr:Er 3+ depinde de vascozitatea suspensiei, temperatura si timpul procesului de gelifiere (in cazul nostru gelul a fost obtinut dupa 4 h). Heterostructuri (de tip core-shell ) BaFBr:Er 3+ /SiO2 au fost acoperite cu siliciu si separate de mediul lichid prin centrifugare la 4000rpm, spalare cu etanol si uscare la 80 0 C timp de 3h. Pentru cristalizarea heterostructurilor BaFBr:Er 3+ /SiO2 pudra a fost calcinata la 700 0 C in aer, timp de 1h.

5.2.Caracterizare structurala si morfologica. Masuratorile microscopie electronica (SEM) au evidentiat prezenta nanostructurilor de tip placheta" aglomerate sub forma de plachete cu dimensiuni de ordinul zecilor de nm (Figura 1) si grosimi de aprox. 75-80nm. Ulterior acestea au fost acoperite cu SiO2, grosimea stratului fiind mai mica de 100nm. Natura acestora a fost determinata folosind masuratori de difractometrie (XRD) ce au aratat prezenta fazei cristaline BaFBr (Figura 2- dreapta). In urma calcinarii nanoparticulele de BaFBr se aglomeraza si cresc in dimensiuni pana la 150-200nm. In cazul heterostructuri (de tip core-shell ) BaFBr:Er 3+ /SiO2 acest lucru nu se intampla: acestea pastreaza morfologia si dimensiunile initiala ale nanoparticulelor de BaFBr datorita faptului ca acoperirea cu SiO2inhiba procesele de agregare dar in acelasi timp imbunatateste proprietile luminescente (mai jos). Figura 1. Imagini de microscopie electronica (SEM) ale nano-fosforului BaFBr:Eu 2+ (stanga) si heterostructurilor BaFBr:Er 3+ /SiO2 as-prepared (dreapta) Figura 2. Difractogramele (XRD) corespunzatoare heterostructurilor BaFBr:Er 3+ /SiO2 asprepared (curba a) si dupa calcinare (curba b) impreuna cu atribuirea maximelor BaFBr conform JCPDS Card No. 24-0090 (dreapta).

5.3. Fotoluminescenta si timpi de viata ai luminescentei In Figura 4 sunt reprezentate spectrele de fotoluminescenta inregistrate pe heterostructuri BaFBr:Er 3+ /SiO2 as-prepared si calcinate la 700C timp de 1h. Spectrele prezinta luminescentele ionului dopant Er 3+ : la 525 si 545nm ( verde ) asociata tranzitiei ( 2 H11/2, 4 S3/2) 4 I15/2 si alta foarte slaba la ap rox. 665 asociata tranzitiei 4 F9/2 4 I15/2; intensitatea spectrului creste considerabil in urma calcinarii (cu aprox. un ordin de marime). Figura 4. Spectrele de fotoluminescenta inregistrate pe heterostructuri BaFBr:Er 3+ /SiO2 asprepared si calcinate la 700C timp de 1h; in inset sunt reprezentate curbele de stingere a luminescentei de la 550nm in cele doua cazuri. In probele as-prepared luminescenta este slaba datorita proceselor de dezexcitare neradiativa ce pot fi puse in evidenta din masuratorile de stingere a luminescentei de la 550nm (( 2 H11/2, 4 S3/2) 4 I15/2) (Figura 4 inset). In probele preparate profilul temporal al acestei luminescente nu este exponential si am calculat un timp de viata efectiv de 0.34±0.01ms. Dupa calcinare dependenta este exponentiala cu un timp caracteristic de 0.62±0.01ms. Se stie ca timpul de viata masurat (τm) este legat de rata tranzitiei radiative (1/τR) si rata de relaxare neradiativa (WNR) prin urmatoarea relatie: 1/τm = 1/τR +WNR Daca presupunem aceeasi inconjurare in probele preparate si cele calcinate atunci rata tranzitiei radiative este aceasi in cele doua cazuri. Deoarece timpul de viata masurat creste in urma calcinarii rezulta ca rata de relaxare neradiativa (WNR) scade in urma tratamentului termic. In probele preparate gruparile silanol (Si-O-H) si hydroxil (-OH) se comporta ca centri de stingere ai luminescentei ( luminescence quenchers ) [6]. Aceste grupari provin din radicalii OH- legati de Si care nu au participat la recatiile de condensare-polimerizare din timpul procesului de acoperire sol-gel cu SiO2. In probele calcinate concentratia acestor grupari descreste si astfel se observa intensificarea semnalului de luminescenta [7,8]. Pe langa aceasta procesele de cross-relaxare datorate perechilor de ioni Er 3+ pot contribui deasemenea la cresterea ratei proceselor ne-radiative.

5.4. Masuratori de luminescenta excitata in IR ( Up-conversion ) Fenomenul de up-conversion este procesul de absorbtie succesiva a doi sau mai multi fotoni ce conduce la emisie de luminescenta cu lungime de unda mai mica decat a fotonilor incidenti. Ionul de Er 3+ este cel mai important ion activator pentru aplicatii ce se bazeaza pe fenomenul de up-conversion ; materialele dopate cu Er 3+ supuse iluminarii cu radiatie la 810nm emit luminescenta (de tip up-conversion ) in domeniul verde ( 2 H11/2, 4 S3/2) 4 I15/2 si rosu ( 4 F9/2 4 I15/2) Figura 5. Fig. 5. Spectrele de luminescenta (de tip up-conversion ) excitate cu radiatie laser la 810nm si reprezentarea in scara dublu-logaritmica a intensitatii luminescentei UC functie de puterea radiatiei laser incidente (stanga); schema de nivele a ionului Er 3+ ce prezinta nivelele implicate in fenomenul de tip up-conversion (dreapta) Pentru investigarea fenomenului de luminescenta (de tip up-conversion ) am masurat dependenta de puterea fascicului laser. Se stie ca pentru conditia de nesaturare intensitatea luminescentei UC este proportionala cu exponentul n al puteri radiatiei laser incidente, unde n reprezinta numarul de fotoni necesari pentru excitarea ionului Er 3+ de pe starea fundamentala pe starea excitata [9]. In Figura 5 (inset) se observa ca reprezentarea in scara dublu-logaritmica a intensitatii luminescentei UC functie de puterea radiatiei laser incidente este o dreapta cu panta n=2. Aceasta indica faptul ca in mecanismul UC sunt implicati doi fotoni. In Figura 6 este reprezentata schema de nivele a ionului Er 3+ ce prezinta nivelele implicate in fenomenul de tip up-conversion. Presupunem ca procesul dominant responsabil pentru aparitia luminescentei (de tip up-conversion ) este transferul de energie dintre doi ioni de Er 3+ separati spatial [10]. Transferul de energie dintre doi ioni de Er 3+ excitati (de catre radiatia laser) pe starea 4 I9/2 va duce pe unul din acestia pe starea excitate 2 H9/2: Er 3+ - Er 3+ [ 4 I9/2 (Er 3+ ) + 4 I9/2 (Er 3+ ) 2 H9/2 (Er 3+ ) + 4 I15/2 (Er 3+ )] Acest proces este urmat rapid de tranzitia multi-fononica pe nivele mai joase 4 S3/2 si 4 F9/2 urmat de dezexcitarea luminescenta verde (( 2 H11/2, 4 S3/2) 4 I15/2). Luminescenta in domeniul rosu nu se observa deoarece numarul fotonilor necesari pentru relaxarea neradiativa dintre

4 S3/2 si 2 F9/2 (diferenta de energii de 2800 cm -1 ) este de aprox. 9-10 si deci rata de dezexcitare neradiativa este mica. Fig. 6. Dependenta eficientei luminescentei UC relative la luminoforul NaYF4(Er18%) S-a urmarit dependenta eficientei luminescentei UC (relative la luminoforul NaYF4:Er(18%)) atat pentru pulberile calcinate cat si pentru BaFBr:Er 3+ /SiO2. S-a observat ca in cazul nanoparticulelor aceaasta creste cu concentratia si are un maxim la aprox. 5% dar in cazul BaFBr:Er 3+ /SiO2 s-a observat o scadere continua cu concentratia. 6. Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru continuarea proiectului S-au sintetizat pentru prima data nanoparticule de BaFBr:Er 3+ prin metoda precipitarii si heterostructuri core-shell BaFBr:Er 3+ /SiO2. S-a dovedit utilitatea acoperirii acestor nanoparticule cu SiO2 pentru evitarea aglomerarii si mentinerea/imbunatatirea stabilitatii chimice si a proprietatilor luminescente. S-a observat ca la pompaj cu radiatie laser 800nm atat nanoparticulele de BaFBr:Er 3+ cat si heterostructurile core-shell BaFBr:Er 3+ /SiO2 prezinta fenomenul de luminescenta de tip UC ( up-conversion ) asociat ionului Er 3+ in care sunt implicati doi fotoni; eficienta relativa in ultimul caz fiind de aprox. 2%. Nu este Obiectivele prezentei faze a fost atinse si se propune continuarea cercetarilor in directia intelegerii rolului jucat de concentratia Er 3+ si imbunatatirii proprietatilor optice (de upconversion ) ale acestor prin co-dopare cu Yb 3+. Lucrari: 1. Synthesis and up-conversion luminescence properties of BaFBr-Er 3+ @SiO2 core/shell phosphor heterostructures C. E. Secu, M. Secu and M. Cernea, manuscris trimis la Materials Chemistry and Physics

Bibliografie [1] Mader H S, Kele P, Saleh S M and Wolfbeis O S 2010 Curr. Opin. Chem. Biol. 14 582 596 [2] Lellouche J, Friedman A, Lellouche J P, Gedanken A and Banin E 2012 Nanomed- Nanotechnol. 8 702 11 [3] Yanez-Vilar S, Sanchez-Andujar M, Castro-Garcia S and Senaris-Rodriguez M A 2006 Nanotechnology 17 [4] Stöber W, Fink A and Bohn E 1968 J. Colloid Interface Sci. 26 62-9 [5] W. Stöber, A. Fink, E. Bohn, J. Colloid Interface Sci. 26 (1968) 62-69. [6] T. Liu, W. Xu, X. Bai, H. W. Song, J. Appl. Phys. 111 (2012) 064312. [7] M. Secu, M. Cernea, C.E. Secu, B.S. Vasile, Mater. Chem. Phys. 151 (2015) 81-86. [8] V. V. Potapov, L. T. Zhuravlev, Glass Phys. Chem. 31 (2005) 661 670. [9] M. Pollnau, D. R. Gamelin, S. R. Lüthi, H. U. Güdel. Phys. Rev. B 61 (2000) 3337-3346. [10] Y. Wang, J. Ohwaki, J. Appl. Phys. 74 (1993) 1272-1278. Responsabil proiect Dr.Adrian Crisan Responsabil faza Dr Corina Secu Dr. Mihai Secu