STIINTA MATERIALELOR CURS 3 STRUCTURA CRISTALINĂ ŞI AMORFĂ. DEFORMAREA PLASTICĂ A METALELOR.

Σχετικά έγγραφα
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

STIINTA MATERIALELOR An I M, MTR, AR Curs 1 INTRODUCERE IN STIINTA MATERIALELOR

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 6

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

DETERMINAREA CĂLDURII LATENTE DE CRISTALIZARE

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. curs 1. conf.dr.ing. Liana Balteş Facultatea Ştiinţa şi Ingineria Materialelor.

Integrala nedefinită (primitive)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 2

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

V O. = v I v stabilizator

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

STIINTA MATERIALELOR An I M, MTR, AR Curs 5 ECRUISAREA. Ecruisare = fenomenul de crestere a rezistentei prin deformare plastica la rece

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Noțiuni termodinamice de bază

5.1. Noţiuni introductive

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III-

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

STRUCTURA CORPULUI SOLID

Curs 4 Serii de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile


5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

IMPERFECTIUNI IN ARANJAMENTUL ATOMIC

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

ALIAJE NEFEROASE DE TURNĂTORIE

VARIATIA CU TEMPERATURA A REZISTENTEI ELECTRICE A METALELOR, SEMICONDUCTORILOR SI ELECTROLITILOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Explicarea legăturii metalice cu ajutorul M.L.V. şi M.O.M.

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

CURSUL NR.4 ALIAJE METALICE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Materiale Metalice Avansate utilizate în Medicină BIOMATERIALE 1. SCURT ISTORIC

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

STUDIUL MATERIALELOR. Tanaviosoft 2012

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

SIGURANŢE CILINDRICE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

DETERMINAREA ENERGIEI DE ACTIVARE A UNUI SEMICONDUCTOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR METALICE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Difractia de electroni

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

STUDIUL MATERIALELOR

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

2. LEGĂTURA CHIMICĂ. 2.1 Legătura ionică. Chimie Anorganică

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE ŞI DE SEMINAR

Transcript:

STIINTA MATERIALELOR CURS 3 STRUCTURA CRISTALINĂ ŞI AMORFĂ. DEFORMAREA PLASTICĂ A METALELOR.

LEGATURILE INTERATOMICE Proprietatile materialelor determinate de structura la nivelul aranjamentelor atomice, consecinta a legaturilor interatomice Exemple: Metalele conductori Ceramicile izolatori Legaturile interatomice Legaturi tari: ionica, covalenta nepolara, metalica Legaturi slabe: de hidrogen, covalenta polara, Van der Waals

1. LEGATURI TARI 1.1 LEGATURA IONICA Se stabileste la diferente mari de electronegativitate; are loc prin schimb de electroni caracter ionic grad minim de mobilitate a electronilor Exemplu: Na(11): 3s1 Cl(17): 3p5 3p6

1. LEGATURI TARI 1.2 LEGATURA COVALENTA NEPOLARA Intre atomi de acelasi fel, practic fara diferenta de electronegativitate; Se realizeaza prin partajarea electronilor de valenta mobilitate mica a electronilor Esentiala la polimeri ( -C-C-) Exemplu: Cl 2

1. LEGATURI TARI 1.3 LEGATURA METALICA Intre atomi ai metalelor (diferenta mica de electronegativitate); Tot prin partajarea electronilor de valenta intre toti atomii (niveluri energetice suprapuse) ioni pozitivi Formeaza retele cristaline Mobilitate mare a electronilor Model: retea ionica, gaz de electroni de conductie (Fermi)

1. LEGATURI TARI 1.3 LEGATURA METALICA Fig. 2 Modelul clasic al legaturii metalice Consecinta - starea metalica: luciu metalic conductivitate electrica / termica cresterea rezistivitatii cu temperatura emisie termoelectronica

2. LEGATURI SLABE 2.1. LEGATURA COVALENTA POLARA Intre un atom cu electronegativitate relativa mare si unul cu χ mai mic Exemplu: polimeri C O C;

2. LEGATURI SLABE 2.1. LEGATURA COVALENTA POLARA Intre atomi cu electronegativitate relativa putin diferita

2. LEGATURI SLABE 2.2 LEGATURA DE HIDROGEN Intre atomi puternic electronegativi (O, N, F) dintr-o molecula si un atom de hidrogen legat covalent de atomi puternic electronegativi in alta molecula. Importanta in polimeri legare transversala

2. LEGATURI SLABE 2.3 LEGATURA VAN DER WAALS Cauzata de polarizarile de scurta durata ale atomilor prin miscarea electronilor in jurul nucleului; Exemple: polimeri (polietilena) imbinarea metal / ceramica-polimeri

Adezivi sensibili la presiune = elastomeri cu modul de elasticitate foarte mic >>> umecteaza suprafetele la presiuni mici Contact intim suprafata adeziv >>> forte Van der Waals >>> rezista la solicitari mici (adezivi nestructurali / semistructurali) Tipuri: latex, nitrili, butili, butadien-stiren, stiren-butadien-stiren,

STRUCTURA CRISTALINA Ordine in materiale: apropiata (in jurul unui atom) la distanta Materiale Cristaline ordine apropiata + la distanta Ex.: metale, unele ceramici Amorfe numai ordine apropiata Ex.: polimeri, sticle

STRUCTURA CRISTALINA Cristal tridimensional!!!! r = ax + by + cz In cristalul tridimensional ideal Cristalul 3D constituit din plane cristalografice

STRUCTURA CRISTALINA Celula cristalina: unitatea structurala care pastreaza caracteristicile cristalului 3D. Prin repetare pe cele 3 axe se genereaza cristalul. Celula elementara: cea mai mica formatiune 3D de atomi care prin repetare genereaza reteaua. (diferente la sistemul hexagonal) Fig.5 Parametrii cristalini

STRUCTURA CRISTALINA Sisteme cristaline: retelele Bravais 7 fundamentale 7 derivate de baza atomi in centrele volumelor / fetelor + alte sisteme derivate (atomi in alte pozitii)

Sistem cristalin Celule elementare triclinic simplu centrat monoclinic simplu baze centrate volum centrat fete centrate ortorombic

Sistem cristalin Celule elementare hexagonal romboedric (trigonal) simplu volum-centrat tetragonal cubic simplu volum centrat fete centrate

STRUCTURA CRISTALINA Metale: Cubic cu volum centrat (cvc) Feα, Cr, W, V, Mo, Tiβ,... Cubic cu fete centrate (cfc) Feγ, Al, Cu, Au, Ag,... Hexagonal compact (hc) Zn, Mg, Tiα,... Alotropie (pentru metale) = proprietate de a cristaliza in sisteme diferite; trecerea de la o stare alotropica la alta transformare alotropica Exemplu: 912 Fea( cvc) ¾! Feg ( cfc)

STRUCTURA CRISTALINA c.v.c c.f.c h.c.

STRUCTURA CRISTALINA Plan de alunecare: plan cu numar maxim de atomi in interiorul celulei (= plan de densitate atomica maxima) deformatiile in cristal - in principal in planele de alunecare numar mare de plane de alunecare plasticitate buna cfc (8) cea mai buna plasticitate, rezistenta / duritate mica cvc (6) plasticitate mai scazuta, rezistenta / duritate mare hc (2) (planele de baza) plasticitate scazuta

STRUCTURA CRISTALELOR REALE Defecte ale cristalelor: 1. punctiforme simple vacante, atomi interstitiali complexe 2. LINIARE DISLOCATII 3. de suprafata defecte de impachetare

STRUCTURA CRISTALELOR REALE Dislocatie marginala Dislocatie elicoidala Dislocatiile determina plasticitatea metalelor Se deplaseaza in planul de alunecare sub actiunea eforturilor de forfecare In cristal numar mare de dislocatii (de la solidificare sau prin deformare) Rezistenta teoretica >1000 x Rezistenta reala a metalelor

STRUCTURA CRISTALELOR REALE

CRISTALIZAREA METALELOR Topirea: Trecerea corpurilor de la stare solida la stare lichida (prin incazire, de obicei) Prin ruperea legaturilor Materiale cristaline stricarea ordinii la distanta temperatura bine definita (temperatura de topire) Materiale amorfe se trece prin stare vascoasa Se absoarbe caldura latenta de topire Cristalizarea: Formarea structurii cristaline. Solidificarea materialelor cristaline.

CRISTALIZAREA METALELOR Procesul cristalizarii are loc in 2 etape: I. Germinarea (formarea germenilor cristalini) II. Cresterea germenilor cristalini I. II. Procesul cristalizarii: I. Germinare; II. Cresterea germenilor si formarea structurii

CRISTALIZAREA METALELOR I. Germeni cristalini = particule solide de mici dimensiuni de unde incepe procesul de cristalizare Germeni omogeni grupuri de atomi de aceeasi natura cu topitura eterogeni particule solide de alta natura (in general ceramica) Germinarea eterogena este mult mai probabila decat cea omogena II. Prin cresterea germenilor viabili se formeaza agregatul policristalin microstructura

CRISTALIZAREA METALELOR Analiza transformarilor la racire curbe de racire: temperatura = f (timp) Curba de racire a unui corp (fara transformari de faza )- exponentiala - Curba de racire a unui metal pur (cristalizare la t s )

CRISTALIZAREA METALELOR Puncte critice = temperaturi la care au loc transformari in stare solida Ex.: transformari alotropice 882 Tia ( h. c.) ¾ Tib ( c. v. c.)! Curba de racire pentru un metal cu 2 transformari alotropice Curba de racire / curba de incalzire pentru un metal

ELABORAREA ALIAJELOR Elaborarea = aducerea unui aliaj la compozitia chimica dorita (de obicei in stare lichida)

ELABORAREA ALIAJELOR Aliajul elaborat se toarna in lingotiera >>>> LINGOU Lingou de Cu sub forma de piele de animal (Grecia antica)

Structura lingoului; partea superioara = maselota 1 zona grauntilor marginali; 2 zona cristalitelor columnare; 3 zona cristalitelor centrale

DEFECTELE LINGOULUI 1. Retasura gol rezultat prin contractia de solidificare superioara in maselota defect de principiu centrala defect accidental dispersata defect accidental 2. Segregatia = neomogenitate chimica macroscopica (la nivelul lingoului) microscopica (in interiorul grauntilor cristalini) Segregatia zonara superioara inferioara Maselota: retasura (superioara) + segregatia superioara

DEFECTELE LINGOULUI 3. Incluziunile nemetalice particule ceramice exo / endogene incluziuni sufluri = incluziuni de gaze macroscopice microscopice 4. Zone de minima rezistenta zone de intalnire a cristalitelor columnare de pe laturi adiacente

DEFORMAREA PLASTICA A METALELOR I. Deformarea monocristalului Monocristalul = cristalita unica (retea cristalina continua) Monocristalul este anizotrop (proprietati diferite pe axe diferite) Agregatul policristalin (netexturat) - izotrop I.1. Deformarea prin alunecare Cand tensiunea depaseste o valoare limita, dislocatiile se deplaseaza in planele de alunecare (plane cu densitate atomica maxima) deformare prin alunecare

DEFORMAREA PLASTICA A METALELOR Fig.11 Deformarea prin alunecare a monocristalului AA plan teoretic BB plan real Metalele: c.f.c. 8 plane de alunecare: {111} c.v.c. 6 plane de alunecare: {110} h.c. ~ 2 plane de alunecare: planele de baza

DEFORMAREA PLASTICA A METALELOR I.2 Deformarea prin maclare = despicarea retelei cristaline dupa un plan, rezultand zone simetrice macle Deformari mari prin maclare, mici prin alunecare Deformarea prin maclare Rezulta o reorientare a retelei (propice pt. metalele cu plane putine de alunecare h.c.) noi orientari de plane de alunecare

Intrebari de autoevaluare 1. De cate tipuri sunt legaturile interatomice? 2. Prin ce difera legatura covalenta polara de cea nepolara? 3. Care sunt materialele in care legatura covalenta nepolara este esentiala? 4. Care sunt caracteristicile legaturii metalice? Dar ale starii metalice? 5. Ce legaturi se stabilesc in cazul apei? 6. Definiti un cristal tridimensional. 7. Ce fel de ordine apare in cazul sticlelor? 8. Cate plane de alunecare prezinta sistemul c.f.c.? Cum se definesc geometric? 9. Cate plane de alunecare prezinta sistemul c.v.c.? Cum se definesc geometric? 10. Prin ce difera Feα de Feγ? 11. Ce sistem de cristalizare au cele mai ductile metale? 12. Ce este transformarea alotropica? 13. De cate tipuri sunt defectele cristalelor? Care sunt cele mai importante pentru proprietatile mecanice? 14. Ce sunt si de cate tipuri sunt dislocatiile?

Intrebari de autoevaluare 15. Care este diferenta de comportament la solidificare intre materialele cristaline si cele amorfe? 16. Care sunt etapele procesului de cristalizare? 17. Care este diferenta intre germinarea eterogena si cea omogena? Care este mai importanta? Cum se induce germinarea eterogena? 18. Ce este o dendrita? 19. Ce reprezinta supraracirea? Care este legatura cu histerezisul termic? 20. Care sunt zonele de cristalizare in piesele turnate si lingouri? 21. Care sunt defectele lingoului? Definiti-le. 22. Ce este maselota? Care este rolul ei? 23. De cate tipuri este retasura? Care dintre ele nu poate fi evitat pentru lingouri? 24. Care este diferenta intre un por al retasurii dispersate si o suflura? 25. Ce reprezinta anizotropia? Ce este un monocristal? 26. De ce un agregat policristalin netexturat este izotrop? 27. Care este principiul deformarii prin alunecare in monocristal? 28. Ce caracteristica a celulei cristaline determina ductilitatea metalelor? 29. Ce defect de retea cristalina este direct legat de deformarea prin alunecare? 30. Care este principiul maclarii? Cand si la ce metale se produce?