Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Σχετικά έγγραφα
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

PROBLEME DE ELECTRICITATE

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Electronică anul II PROBLEME

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Circuite electrice in regim permanent

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

V O. = v I v stabilizator


PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE


VII.2. PROBLEME REZOLVATE

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

MARCAREA REZISTOARELOR

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

05 - Circuite serie şi paralel

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

Circuite cu diode în conducţie permanentă

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

ELECTRICITATE SI MAGNETISM

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

DETERMINAREA PARAMETRIILOR REZISTOARELOR

Stabilizator cu diodă Zener

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.


3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Lucrarea de laborator 3 Realizarea şi măsurarea unor circuite pe placa de test rev. 1.3

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Always leading the pack REGULATOR DE ALIMENTARE DL 3155E17R. Laborator TIME

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

CIRCUITE LOGICE CU TB

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Subiecte Clasa a VII-a

POARTA TTL STANDARD. Studiul parametrilor circuitelor TTL standard şi determinarea caracteristicilor porţii logice fundamentale.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Universitatea POLITEHNICA din Timişoara Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul Măsurări şi Electronică Optică

Transcript:

Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului de tensiune, o Implementarea experimentală a divizorului de curent. Echipamente: o Placa multifuncţională Digilent Explorer, o Multimetru digital, o Rezistori. Suport teoretic: Prelab: o Curs 2 (Prezentare Microsoft Power Point): Topologia circuitelor electrice, Corespondenţa schemă electrică circuit echivalent, Conexiuni serie şi paralel, Legea lui Ohm, Conexiuni serie pentru rezistori, Divizorul de tensiune, Conexiuni paralel pentru rezistori, Divizorul de curent. 1. Se dă circuitul de mai jos: 1

I VR Fig. 1 Enunţaţi şi scrieţi expresia analitică a legii cu ajutorul căreia se poate calcula valoarea curentului prin rezistorul R. 2. Se dă circuitul de mai jos: VR1 VR2 Fig. 2 a. Scrieţi expresia analitică a rezistenței echivalente la bornele AB. b. Scrieţi expresia analitică a tensiunii la bornele rezistorului R1. 3. Se dă circuitul de mai jos: I IR2 Procedură: Fig. 3 a. Scrieţi expresia analitică a rezistenței echivalente la bornele AB. b. Scrieţi expresia analitică a curentului ce trece prin rezistorul R2. 1. Modelul sursei reale de tensiune: Se dă circuitul de mai jos: 2

A Vsursă Vgol B Fig. 4. Modelul sursei reale de tensiune. a. Setați tensiunea sursei la 5V. b. Măsurați tensiunea la bornele sursei cu ajutorul unui voltmetru. c. Conectați la bornele AB ale sursei de tensiune un rezistor de 100 Ω. Desenați circuitul echivalent obținut și măsurați din nou tensiunea între bornele AB. d. Explicați diferențele între cele două valori obținute prin măsurătorile efectuate la punctele b și c și scrieți expresia analitică cu ajutorul căreia se pot calcula căderile de tensiune pentru circuitul desenat mai sus. 2. Divizorul de tensiune Pentru circuitul de mai jos, se cunosc: 5.1kΩ, 1.5kΩ, și Vgol tensiunea de mers în gol măsurată la bornele AB: A VR1 Vgol VR2 Vgol B Fig. 5. Divizor de tensiune cu 2 rezistori. 3

A) Circuitul echivalent al divizorului de tensiune din fig.5 este: A VR1 Vsursă Vgol VR2 Modelul unei surse reale de tensiune Fig. 6. Circuitul echivalent al divizorului de tensiune din fig.5. B B) Dacă Vsursă=5V și R0=50Ω: a. Calculați căderea de tensiunela bornele AB, V Notați valorile calculate în Tabelul 1 (Anexa 1). b. Calculați rezistența echivalentă la bornele AB. c. Calculați valorile tensiunilor VR1 și VR2. Notați valorile calculate în Tabelul 1 (Anexa 1). d. Repetați punctele b. și c. pentru 2kΩ. e. În serie cu R1 și R2 se conectează un rezistor R3=1kΩ. Calculați tensiunile VR1, VR2, și VR3. Notați valorile calculate în Tabelul 1 (Anexa 1). a. Folosind multimetrul, măsurați valoarea rezistenței pentru rezistorii aleși în Fig.4: 5.1kΩ, 1.5kΩ. b. Folosind rezistorii aleși la punctul a., implementați pe placa multifuncțională Digilent Explorer circuitul din Fig. 5. c. Folosind multimetrul, măsurați valoarea rezistenței echivalente la bornele AB. d. Setați tensiunea sursei la 5V. Măsurați cu ajutorul unui voltmetru tensiunea la bornele AB, V Notați valorile calculate în Tabelul 1 (Anexa 1). e. Măsurați cu ajutorul unui voltmetru tensiunile VR1, și VR2. Notați valorile calculate în Tabelul 1 (Anexa 1). f. Repetați punctele b. și c. pentru 2kΩ. g. În serie cu R1 și R2 se conectează un rezistor R3=1kΩ. Măsurați cu ajutorul unui voltmetru tensiunile VR1, VR2, și VR3. Notați valorile calculate în Tabelul 1 (Anexa 1). 3. Conexiuni serie și paralel Circuitul din Fig.7 este implementat pe placa multifuncțională Digilent Explorer. 4

Folosind multimetrul: Fig. 7 a. Măsurați rezistența echivalentă la bornele AB, dacă bornele CD și EF sunt în b. Măsurați rezistența echivalentă la bornele AB, dacă bornele CD și EF sunt în c. Măsurați rezistența echivalentă la bornele CD, dacă bornele AB și EF sunt în d. Măsurați rezistența echivalentă la bornele CD, dacă bornele AB și EF sunt în e. Măsurați rezistența echivalentă la bornele EF, dacă bornele AB și CD sunt în f. Măsurați rezistența echivalentă la bornele EF, dacă bornele AB și CD sunt în Întrebări pentru raportul de laborator: 1. Pentru circuitul din fig.7: a. Calculați rezistența echivalentă la bornele AB, dacă bornele CD și EF sunt în b. Calculați rezistența echivalentă la bornele AB, dacă bornele CD și EF sunt în c. Calculați rezistența echivalentă la bornele CD, dacă bornele AB și EF sunt în d. Calculați rezistența echivalentă la bornele CD, dacă bornele AB și EF sunt în e. Calculați rezistența echivalentă la bornele EF, dacă bornele AB și CD sunt în f. Calculați rezistența echivalentă la bornele EF, dacă bornele AB și CD sunt în 2. Explicați diferența între valorile măsurate și valorile calculate. 5

3. Pentru circuitul din Fig.2, calculați curentul total ce trece prin circuit, precum și curenții care trec prin fiecare rezistor. 4. Pentru circuitul de mai jos se dau: R1 V=5V. 5k, R2 2k, R3 R4 R5 R6 8k și V Fig.8 a. Specificați care din elemente sunt conectate în serie și care sunt conectate în paralel. b. Calculați rezistența echivalentă a circuitului. c. Calculați căderile de tensiune pe fiecare rezistor din circuit. d. Calculați curenții care trec prin fiecare rezistor din circuit. 6

Anexa 1 Tabel 1 Divizorul de tensiune Vgol[V] VR1 [V] VR2 [V] VR3 [V] R3= R3= R3= R3= Valori calculate Valori măsurate (Multimetru) Valori calculate Valori măsurate (Multimetru) Valori calculate Valori măsurate (Multimetru) Valori calculate Valori măsurate (Multimetru) 7

Anexa 2 Procedura de măsurare a căderilor de tensiune din circuitul din fig.5 Măsurarea tensiunii VR1 cu ajutorul unui voltmetru (căderea de tensiune pe rezistorul R1) + - Măsurarea tensiunii VR2 cu ajutorul unui voltmetru (căderea de tensiune pe rezistorul R2) + - Măsurarea tensiunii V cu ajutorul unui voltmetru + - 8