ALIMENTATIA = FACTOR EXOGEN PENTRU CRESTERE SI DEZVOLTARE LA COPIL

Transcript

1 ALIMENTATIA = FACTOR EXOGEN PENTRU CRESTERE SI DEZVOLTARE LA COPIL STABILIREA REGIMULUI ALIMEMNTAR LA COPIL : Necesar nutritional - Ritmul de crestere in copilarie - efort fizic - fiziologia tract gastrointestinal (la sugar e mai putin dotat decat la adult), renal - Starea de sanatate sau boala a copilului La nastere - Este capabil sa digere cantitati mari de lapte administrate in bolus Nevoi nutritionale Varsta Necesar caloric Necesar lichide Nn luni luni luni ani ani >7 ani NECESARUL PROTEIC < 6 luni - alimentat natural (exclusiv la san) 2 g/kgc/zi: fara ceai, apa; nu foloseste tetina, suzeta - alimentat artificial 3 g/kgc/zi - prematur 4 g/kgc/zi > 6 luni - 1,5 2 g/kgc/zi aminoacizii esentiali: treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina,triptofanul,fenilalanina, metionina, histidina la prematur se adauga : arginina, cistina, taurina aport : - diaree putrefactie - osmolaritatea - amoniemia - suprasolicitarea functiei renale - coeficientul intelectual - formare de celule mari obezitate aport - sintezei de proteine, enzime, hormoni; ritmului de crestere NECESARUL DE LIPIDE 0-12 luni.3,5 6 g/kgc/zi 1 3 ani 4 5 g/kgc/zi 4 6 ani..3 > 7 ani.2 Sursa majora de energie : 50-55% Lipidele din laptele de mama : - Acizi grasi nesaturati : - 40% - mononesaturati - 10 % - polinesaturati - Acidul linoleic.acid arahidonic - Acidul alfa linoleic. - Acidul eicosapentanoic - Acidul docosahexanoic - Continut optim de acizi grasi polinesaturati ( PUFA) si metabolite ai acestora cu lant lung ( LC-PUFA ) - acizii grasi esentiali (polinesaturati) (PUFA) acidul linoleic, alfa linoleic, arahidonic

2 Rol: regleaza functionalitatea membranelor celulare precursori pentru Pg, leucotriene, tromboxani absorbtia vitaminelor maturizare neurologica formare de anticorpi trigliceridele cu lant mediu se absorb intacte, fara hidroliza; intra in compozitia produselor dietetice pt sugari Aport lipidic Aport lipidic leziuni trofice steatoza hepatica xeroftalmie litiaza biliara adezivitatii trombocitelor diaree neuropatie periferica obezitate oprirea cresterii NECESARUL DE GLUCIDE asigurat de lactoza prematur 6-8 g/kgc/zi dismatur g/kgc/zi predispus la hipoglicemie: - Imaturitatea enzimelor hepatice gliconeogenetice - Depozite inadecvate de glicogen - Metabolism bazal crescut sugar - 12 g/kgc/zi copil - 10 g/kgc/zi Prematurii au activitate scazuta a lactazei intoleranta la lactoza glucoza - se absoarbe fara hidroliza, nu necesita interventie enzimatica; necesita prezenta Na. polizaharidele ( amidonul) la nou-nascut poate fi digerat cu ajutorul gluco-amilazei intestinale fibrele ( pectina, celuloza, hemiceluloza) - asigura consistenta scaunelor - asigura tranzitul intestinal - absorb apa, mineralele, acizii organici - introducerea fibrelor ar rezolva problema colicilor NECESARUL DE SARURI MINERALE Na 1 2 mmoli/kgc/zi principalul cation extracelular K principalul cation intracelular 1 2 mmoli/kgc/zi mai mult afectarea cordului Ca 45 mg/kgc/zi sugar alimentat natural 150 mg/kgc/zi sugar alimentat artificial 500 mg/zi - copil 1-3 ani 800 mg/zi - copil 4-8 ani 1300 mg/zi - copil 9-12 ani 1200 mg/zi - adolescent prematurii au osteopenie n.n alimentati cu LV fac convulsii hipocalcemice datorita raportului P/Ca ( exces de P) Fe 0,5 1 mg/kgc/zi 2 mg/kgc/zi pentru prematur rezervele de Fe se formeaza in ultimele 2 luni de sarcina - prematur 125 mg - n.n. termen 250 mg * Hb la nastere = mg/dl hemoliza Hb anemie fiziologica pe la 3 luni (aprox. 10 mg/dl) suplimentare Fl structura dentara, preventia cariilor dentare

3 NECESARUL DE VITAMINE A: carenta lez. oculare trofice supradozare: hipertensiune intracraniana: cefalee, ameteala, agitatie inexplicabila B C: copil nascut din mama fumatoare suplimentam D: antirahitica - suplimentam la toti copiii - toate produsele de lapte praf au vitamina D - profilaxia rahitismului: - cald: U/zi - rece: U/zi TIPURI DE ALIMENTATIE 1. Alimentatie naturala 2. Alimentatie arificiala 3. Alimentatie mixta 4. Alimentatie complementara ALIMENTATIA NATURALA OMS si UNICEF : Definitie stricta - Alimentatie exclusiv la san = alimentatie excusiv cu lapte matern fara adaus de apa, ceai, sucuri, fara utilizarea tetinei sau suzetei Sugarul care pe langa lapte de mama primeste ceai sau apa = alimentatie predominat la san!!! CALITATILE SUPERIOARE ALE LAPTELUI DE MAMA 1. Este un aliment total, usor de digerat 2. Este proaspat, steril, la temperatura optima 3. Este oricand gata de intrebuintare 4. Confera protectie fata de o serie de boli, previne MPC 5. Este hipoalergenic 6. Alaptarea ajuta la dezvoltarea masticatiei 7. Efortul de a suge il ajuta la dezvoltarea musculaturii fetei, ajutand la dezvoltarea vorbirii 8. Alapatrea intareste legatura afectiva intre mama si sugar 9. Reduce riscul cancerului de san si ovare 10. Previne depresia postnatala 11. Ajuta la refacerea uterului 12. Este o forma naturala de contraceptie 13. Ajuta mama sa revina la greutatea ideala 14. Este cel mai economic 15. Avantaj pentru mediul ambient * Colostru: - in primele zile dupa nastere - galbui, vascos, mai concentrat - mai multe proteine: necesar mai mare initial * Lapte matern: - la 10 zile - compozitia variaza: - in timpul zilei dimineata: mai diluat suge o cantitate mai mare de lapte seara: mai concentrat vascos, cantitate mai mare de lipide - la inceputul/ sfarsitul alaptarii * Proba suptului: copilul cantarit la inceputul si sfarsitul mesei diferenta dintre cele 2 valori = cantitatea de lapte supta/masa

4 COMPOZITIA LAPTELUI Proteine Lipide Glucide Saruri minerale Valoare calorica Colostru ,9 580 LM LV PROTEINE - albumina alfa-lactoalbumina - lactoferina - feritina - imunoglobuline: IgA - 1 g/l in laptele matern, mai mult in colostru (5 g/ ) - creste la copil cand incepe diversificarea - enzime - lizozim - lipaza - amilaza - lactoperoxidaza - proteaza - ribonucleaza - cazeina - albumina/cazeina = 60/40-50% sunt aminoacizi esentiali - taurina amelioreaza absorbtia lipidelor GLUCIDELE - monozaharide - dizaharide lactoza : glucoza + galactoza - stimuleaza sinteza lactazei - principala sursa de galactoza - asigura ph intestinal acid - oligozaharide ginolactoza are rol de factor bifidus LIPIDELE - predomina acizii grasi polinesaturati - trigliceride - colesterol si fosfolipide - factor de satietate furnizeaza 50-55% din necesarul caloric 50% acizi grasi nesaturati - 40% - mononesaturati - 10% - polinesaturati 2 acizi grasi considerati esentiali : acidul linoleic si alfa-linolenic sunt precursorii unor mediatori chimici ai prostaglandinelor, leucotrienelor si tromboxanilor Continut optim in acizi grasi polinesaturati ( PUFA) si metabolite cu lant lung ai acestora ( LC-PUFA) rol in maturizare neurologica si vizuala FACTORII DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA Lizozim Lactoperoxidaza Factor antistaf C3, C4 Lactoferina Ig Factori celulari neutrofile Factori antivirali Factorii bifidus Mucina

5 CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE MATERNE PERMANENTE - Tbc pulmonar - septicemie - HIV - diabet - insuficiente - malignitati MATERNE TRANZITORII - boli infectioase COPIL PERMANENTE - intoleranta congenitala la lactoza - fenilcetonuria - galactozemia congenitala COPIL TRANZITORII - icter cu BI prin inhibitori TEHNICA ALIMENTATIEI NATURALE PREGATIREA ANTERIOARA NASTERII psihologica, anatomica PREGATIREA DUPA NASTERE - in sala de nastere ALIMENTATIE LA CERERE INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA MATERNE - angorjarea sanilor (= furia laptelui ) - depaseste ceea ce consuma copilul - mastita frecvent cu stafilococ - nu mai trebuie alaptat de la sanul afectat - mamelon ombilicat - hipogalactia testul suptului - cantarirea copilului la 3 sapt trebuie sa recupereze scaderea fiziologica in G - mama sa bea 3-4 l lichide/zi - psihoza de lactatie - postpartum blues 50-80% mame COPIL - malformatii ale cavitatii bucale: cheiloschizis, palatoschizis - sonda nazogastrica/ tetine care ajung in faringe pt a se alimenta - lipsa reflexului de supt: prematuri, afectare neurologica - regurgitatia - varsaturile - colicile abdominale: agitat, plange 2-3 h - plimbare, masaj pe abdomen (pe cadrul colic din FIS in FID), comprese calde pe abdomen, Espumisan (10 pic) la fiecare masa - diareea la san: lapte nedigerat in colon - scaun la fiecare masa sau in timpul mesei - cantitate mai mare decat capacitatea stomacului de lapte ingerat Igiena femeii care alapteaza Starea de sanatate a femeii care alapteaza este dependent de: - Modul in care isi organizeaza activitatea - De mentinerea unei igiene personale stricte, alimentatii rationale, a alternantei armonioase intre starea de somn si activitate. Igiena sanilor se realizeaza prin spalare cu apa si sapun neparfumat inainte de alaptare; utilizarea unei lenjerii spalate si schimbate zilnic. Laptele secretat de glanda mamara este sterile, dar se poate suprainfecta cu germeni diferiti, mai frecvent stafilococi de pe tegumente. Se recomanda mulgerea si indepartarea primelor picaturi de lapte din glanda mamara inaintea suptului. Alimentatia femeii care alapteaza va fi echilibrata, variata, bogata in legume, salate, fructe crude si lichide (ceai, apa, lapte). Sunt CI bauturile alcoolice. Este sufficient un supliment calori de kcal/zi pentru o secretie lactate normala. Eliminarea medicamentelor prin lapte contribuie la introducerea in organismul sugarului a unor concentratii variabile de substante nocive, precum beladona, opiaceele, cofeina, luminal, antibiotic, sulfamide, alcool etc. - Ampicilina, Amoxicilina, Augmentin le poate lua mama, dar schimba gustul laptelui - Citostatice, tuberculostatice toxice pentru copil - Restrictii alimentare: mezeluri, carnati, prajituri din comert, fasole, prajeli frecvente alergodermii datorita alimentatiei mamei

6 ALIMENTATIA ARTIFICIALA Laptele altor specii Lapte de capra, oaie, bivolita 95% dintre copiii cu APLV au reactii alergice Lapte de equine foarte apropiat de cel uman (continut mic de betalactogloculina), este permis Lapte de camila (consum frecvent), superpozabil celui uman, continut mic de grasimi ac. polinesaturati Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS*) recomanda ca femeile gravide si cele care tocmai au devenit mame sa fie informate despre avantajele si superioritatea alaptarii. Ele trebuie sa stie ca laptele matern este cea mai buna hrana pentru nou-nascut si, de asemenea, cea mai buna cale de a-l proteja de boli. Mamele trebuie invatate cum sa se pregateasca pentru alaptare si cum sa intretina lactatia alimentatia bine echilibrata avand un rol deosebit atat in perioada sarcinii cat si dupa nastere.datorita efectului negativ asupra lactatiei, trebuie evitata introducerea fara rost a alimentatiei partiale la biberon sau a altor bauturi sau mancaruri. De asemenea, mamele trebuie avertizate asupra dificultatilor de a reveni asupra deciziei de a nu alapta. In timpul primelor 4 6 luni de viata nu exista aliment mai bun decat laptele de mama DEZAVANTAJELE LAPTELUI DE VACA Proteine de 3 ori mai multe Lapte cazeinos Predomina beta-lactoglobulina potential alergizant wheezing recurent sindrom de moarte subita dermatita atopica diaree, varsaturi, scadere in greutate, hemoragii oculte (anemia laptelui de vaca) Lactoferina in cantitate mica Imunoglobuline reduse Glucidele in cantitate mica Galactoza in cantitate mica Lipidele predomina acizii grasi saturati Saruri minerale crescute Continut microbian trebuie prelucrat termic FORMULE DE LAPTE 1. FORMULE DE START (sugar primele 6 luni) - formule adaptate : - n.n. la termen, prematur - formule hipoalergenice 2. FORMULE DE CONTINUARE - pentru 5 12 luni - pentru 1-3 ani junior 3. FORMULE SPECIALE - medicament FORMULE DE START 1. FORMULE ADAPTATE STANDARD * Pt copii: > 3 kg la nastere Sanatos Familie fara antecedente alergice - inscriptionat cu 1 - lapte de vaca + diluare (proteine, saruri, acizi grasi saturati ) + glucide + vitamine + saruri minerale cat mai aproape de laptele matern compozitie cat mai apropiata de a LM proteine reduse

7 raportul albumina/caseina = 60/40 adaus de cistina si taurina raportul acizi grasi saturati/nesaturati = 1/1 suplimentare cu vitamine si oligoelemente nivelul proteinelor si sarurilor minerale crescut contin beta-lactoglobulina nu au proprietati antiinfectioase Fe nu se absoarbe sunt scumpe APTAMIL 1, APTAMIL IMMUNOFORTIS1, HUMANA 1, SIMILAC, MILUMIL 1, NAN 1, LACTOVIT, BEBELAC, NOVALAC 1 STATUSUL ALERGIC Principalele manifestari clinice in alergii: Cutanate: - Dermatita atopica - Eczema atopica - Urticarie Digestive: diaree, constipatie, varsaturi, colici, regurgitatii Respiratorii: wheezing, - bronsita astmatiforma, - astm alergic, - rinoconjunctivita alergica Generale: tulburari de somn, - stare de oboseala, - stagnare in crestere Sistemice: soc anafilactic Reactiile alergice au loc datorita unor tulburari in sistemul citochinelor Th1 si Th2, imediat dupa nastere sau mai tarziu. Daca sistemul Th2 este dominant, se secreta IgE in cantitate mare reactie alergica. Th1 determina raspuns proinflamator; distruge virusuri, bacterii patrunse in celula Th2 determina raspuns antiinflamator; intervine in alergie; distruge patogeni extracelulari Th1 si Th2 sunt reciproc supresive. In timpul sarcinii predomina TH2 Dupa nastere TH1 normal protectie antiinfectioasa predomina TH2 apar alergii

8 In alergie: Th1 < Th2 In durere: Th1 (IL-1, TNF-α, IL-6) > Th2 Vindecare dupa astm: Th1 (IL-12, INF-γ) = Th2 (IL-4, IL-5) Ag LB naïve plasmocite anticorpi = RIU LT citotoxice = RIC LT naïve LT activate LTh LTh2 cytokine IgE Manifestarile alergice nu sunt prezente de la nastere, dar se dezvolta in timp, ca reactie la mediul inconjurator 60% - in primul an ca alergii alimentare sau dermatite atopice Marsul alergiilor - dermatita apare prima data - astm bronsic - rinoconjuctivite Alergia la Proteina Laptelui de Vaca (PLV) frecvent prima care se manifesta Cele mai frecvente simptome in alergia la PLV: CUTANATE 1. Dermatita atopica 2. Edem palpebral 3. Urticarie RESPIRATORII 1. Rinoree 2. Tuse cronica 3. Wheezing DIGESTIVE 1. Regurgitatii frecvente 2. Varsaturi 3. Diaree 4. Constipatie 5. Scaune cu sange 6. Anemie GENERALE 1. Stare generala alterata 2. Colici

9 Simptome de alarma ale alergiei severe la PLV: I. CUTANATE Dermatita atopica exudativa sau grava + hipoalbuminemie + falimentul cresterii +anemie prin deficit de fier II. DIGESTIVE FALIMENTUL CRESTERII PRIN : 1. Diaree cronica 2. Refuzul alimentatiei 3. Varsaturi 4. Deficit de fier 5. Anemie prin sangerari oculte in scaun 6. Hipoalbuminemie 7. Colita grava 8. Intolerante alimentare multiple 9. RGE in forma grava III. RESPIRATORII - Edem acut laringian sau bronsic IV. GENERALE - Anafilaxie Simptomele alergiei la PLV: - 70% - cutanate - 60% - digestive - 30% - respiratorii ALERGIILE ALIMENTARE sunt o problema majora in primii 3 4 ani alergia la proteinele laptelui de vaca (APLV) este prima boala alergica manifesta, intrucat, proteinele laptelui de vaca sunt, in general, primul alergen major pe care il intalneste tractul GI in jurul varstei de 4-5 ani APLV devine rara, 85% din copiii cu APLV dezvolta toleranta la proteinele laptelui de vaca de la varsta de 3 ani 30-50% din cazurile cu dermatita atopica in primul an de viata sunt asociate cu alergii alimentare cei mai buni factori predictivi pentru alergiile respiratorii care se vor dezvolta mai tarziu sunt sensibilizarile timpurii la alimente si eczema atopica 2-8% din sugari au alergie la PLV 10% din sugarii alergici nu tolereaza formulele extensiv hidrolizate si prezinta tulburari alergice grave : sindroame eozinofilice, intolerante alimentare multiple REGIMUL IN ALERGIA LA PLV: formule hipoalergenice ALERGIE ALIMENTARA USOARA - Proteine din lapte partial hidrolizate % Peptide mari - HA - preha pt prematuri (< 3 kg) - Ex: Aptamil HA 1, HA 2; Althera ALERGIE ALIMENTARA MODERATA - Proteine din lapte extensiv hidrolizate - 95% peptide mici - Ex: Aptamil pepti, Alfare ALERGIE ALIMENTARA SEVERA - Absenta proteinelor din lapte - Aminoacizi liberi - Alfamino Ex: Alfamino Formule delactozate si hipoalergenice cu proteine din soia si pentru cei cu intoleranta la lactoza Ex: Alsoy, Isomil, Milupa Som, Enfamil ProSobee

10 2. FORMULE DE CONTINUARE - sunt destinate sugarilor 5-12 luni - au compozitie intermediara intre LM si formulele de start - se folosesc ca parte in alimentatia diversificata - glucidele: lactoza, dextrin maltoza, zaharoza, amidon - NUTRILON 2, HUMANA 2, APTAMIL 2, ENFAMIL 2, MILUMIL2, BEBELAC 2, SIMILAC, APTAMIL 3, HUMANA3 Probioticele sunt microorganisme care ajuta la refacerea microflorei intestinale şi reechilibrează tranzitul intestinal fiziologic. Cele mai cunoscute şi cele mai folosite probiotice sunt lactobacilii şi bacteriile Bifidus. Prebioticele sunt substanţe care favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice (bifidobacili şi lactobacili). Prebioticele ajută la dezvoltarea şi menţinerea probioticelor din organism (intestin). Formule de lapte cu PREBIOTICE - Galacto oligo zaharide - Fructo oligo zaharide - Predomina proteinele din zer 60:40 - Timp de evacuare gastrica mai scurt, ca in alimentatia naturala - Raport optim Ca/fosfor = 1,8/1 scaune asemanatoare cu cele de san - Lactogen Formule de lapte cu PROBIOTICE - Probiotice Bifidus - opti Pro = proteine optimizate care nu solicita ficatul si rinichii - LC PUFA = acizi grasi polinesaturati cu lant lung, care regleaza sistemul imunitar, rol in dezvoltarea creierului si vederii - NAN 2 PROTECT PLUS ANTICOLICI (Novalac AC) - Cantitate mai mica de lactoza - Combate colicile si meteorismul - acizi grasi esentiali pentru maturarea neurologica - suplimentat cu vitamine si minerale * Novalac AR antireflux combaterea regurgitatiilor 3. FORMULE DIETETICE A. FORMULE PENTRU PREMATURI prematuri de grad I Sunt adaptate nevoilor de crestere Continut proteic mai mare Cantitate dubla de Ca si P Cantitate de vitamine mai mare Glucidele : 50% lactoza - 50% polimeri de glucoza Lipidele : 50% MCT ALPREM, HUMANA 0, HUMANA PRE, PRE-APTAMIL, PRE-NAN, B. FORTIFIANTE ALE LAPTELUI MATERN PENTRU PREMATURI prematuri de grad IV - Prematurul are nevoi nutritionale crescute APTAMIL PS - Supliment proteic pt prematurii < 1000 g - Se adauga in laptele de mama sau in formula de lapte pt prematur - 4 g proteine la 100 kcal pt sugarii < 1000 g - Creste valoarea calorica la 80 kcal/100 ml APTAMIL PDF - Lapte pt prematur dupa externare - Continut ridicat de proteine, oligoelemente, minerale - Oligozaharide prebiotice

11 - Acizi grasi polinesaturati cu lant lung cu rol in dezvoltarea creierului si ochiului - Nucleotide cu rol in refacerea celulelor intestinale si dezvoltarea sistemului imunitar - Se administreaza pana la 52 saptamani post - gestatie C. FORMULE DIN LAPTE DE VACA FARA LACTOZA - indicate in realimentare dupa boli diareice - Intoleranta totala sau cu prag la lactoza - Boli diareice trenante sau recidivante - Glucidele sunt reprezentate de: polimeri de glucoza, glucoza, malto-dextroza, amidon - Lipidele sunt vegetale sau mixte : soia, nuca de cocos, ulei de porumb - Bogate in MCT 1. Formule delactozate si partial delactozate cu proteine din lapte de vaca 2. Formule delactozate si hipoalergenice cu proteine din soia 3. Formule delactozate si hipoalergenice cu sursa de proteine din hidrolizat proteic C. DIETA ELEMENTALA SI SEMIELEMENTALA - Produse dietetice profund modificate in structura - Usor digerabile si absorbabile - Proteinele cazeina hidrolizata - Glucidele polimeri de glucoza - Lipidele MCT - Indicate in : intolerante severe la lactoza sindroame de malabsorbtie sindrom de intestin scurt FKP - Portagen, Calcilo XD D. SOLUTII CONCENTRATE PENTRU NUTRITIE ENTERALA Sursa alimentara la copilul grav peste 1 an Indicat in : - insuficienta hepatica grava - esofagita postcaustica - sindrom de intestin scurt - arsuri - sepsis - coma prelungita - Pulmocare, PediaSure, Ensure PEPTAMEN JUNIOR - INDICATII : NUTREN JUNIOR INDICATII: - dieta peptidica pentru pacientii cu disfunctie gastrointestinala - Dieta polimerica pentru pacientii cu functie gastrointestinala normala - Pre si postoperator - Aport oral deficitar - Aport oral deficitar - Retard de crestere - Paralizie cerebrala - Nutritie in pre si post operator - Evacuare gastrica intarziata - Boli neurologice - Nevoi nutritionale crescute - Malnutritie - Sindrom de intestin scurt - Nevoi nutritionale crescute - Boala Chron - Valoare calorica 100 kcal% - Fibroza chistica - Pancreatite - Arsuri - Sepsis - Traumatisme kcal%

12 STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA Luna 1 = 7 mese/zi Luna 2 = 6 mese/zi Luna 4 = 5 mese/zi Cantitatea de lapte Formula lui Finkelstein: (n-1) x 70 (80) max 700 ml/zi; 200 ml/masa ALIMENTATIA MIXTA Se va verifica daca : - exista greseli de tehnica - hipogalactia este reala - boli severe ale sugarului - ritmul de crestere Se va stimula secretia lactata Se trece la alimentatia mixta - metoda alternativa - metoda complementara INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA-MIXTA 1. Anorexia 2. Subalimentatia 3. Supraalimentatia 4. Colicile abdominale 5. Constipatia 6. Diaree de fermentatie 7. Diaree infectioasa 8. Conflicte afective 9. Alergia la proteina LV ALIMENTATIA COMPLEMENTARA (DIVERSIFICATA) Diversificarea precoce a alimentatiei OMS Functia digestive si renala insufficient dezvoltata Valoarea nutritionala scazuta a proteinelor din cereal si vegetale fata de lapte Fainoasele au glucide in cantitate mare care favorizeaza hiperplazia adipocitelor si obezitatea Unele legume radacinoase si spanac au cantitati mai mari de nitriti methemoglobinemie Excesul de lipide favorizeaza steatoreea prin insuficienta lipazei pancreatice si a sarurilor biliare Laptele matern poate fi contaminat in intestinal sugarului prin alimentele solide ingerate si sa impiedice actiunea lactoferinei se reduce absorbtia fierului prin antagonism fizic Inlocuirea unor mese de lapte cu fructe si legume in detrimental lipidelor din lapte Absorbtia unor molecule proteice heterogene duce la producerea de precipitine si reactii de sensibilizare a mucoasei intestinale manifestari alergice Senzatia de satietate produsa de alimentele solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea cantitatii de alimente la o masa obezitate Diversificarea dupa 6 luni cu mentinerea alaptarii pana la 2 ani Reduce riscul infectiilor acute Reduce riscul bolilor cornice infantile Reduce riscul obezitatii Creste dezvoltarea cognitive prin continutul de acizi grasi esentiali Impiedica deshidratarea in caz de boala si asigura necesarul nutritive in perioada de convalescent Laptele de mama asigura 35-40% din necesarul energetic si dupa 1 an Avantajele diversificarii dupa 6 luni

13 Riscul trecerii substantelor prin intestine care provoaca alergie scade Risc scazut de a se ineca cu mancarea: tine bine capul, sta in sezut, duce mana la gura, urmareste lingurita cu privirea, deschide gura cand se apropie mancarea, stie sa mestece REGULI DE DIVERSIFICARE A ALIMENTATIEI 1. Copilul sa fie sanatos 2. Introducerea alimentului nou se face progresiv 3. Alimentul nou se administreaza cu lingurita 4. Nu se introduc simultan 2 alimente 5. In caz de intoleranta se intrerupe administrarea 6. Nu trebuie insistat in introducerea unui aliment nou ALIMENTELE DE DIVERSIFICARE SE IMPART IN 5 CATEGORII: 1. FRUCTE 2. LEGUME 3. PRODUSE LACTATE 4. OUA 5. CARNE SI PESTE In fiecare zi sugarul trebuie sa primeasca un aliment din fiecare categorie Inceperea diversificarii alimentatiei este recomandata, conform legislatiei Uniunii Europene, de la 4 luni. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni si inceperea diversificarii dupa aceasta varsta, in paralel cu alaptarea. ORDINEA INTRODUCERII ALIMENTELOR LA 4 LUNI : CEREALE CU LAPTE - fara gluten: orez, porumb, tapioca - fara zahar adaugat - instant LA 7-8 LUNI : cereale cu gluten gris, ovaz, secara - instant - cu sau fara zahar adaugat - cu arome : vanilie, caramel, fructe - AVANTAJ : satietate, favorizeaza digestia laptelui, aport caloric - Bogate in amidon - aport calorii = la 100 g - Paine alba 7-8 luni - Paste fainoase 8-9 luni - Biscuiti 6-7 luni Cantitatea de cereale pe zi: - 4 luni 4 lingurite - 5 luni 5 lingurite - 6 luni 6 lingurite - 7 luni 7 lingurite - 8 luni 8 lingurite - 9 luni 9 lingurite - 10 luni 10 lingurite RISC DE OBEZITATE!!! CEREALE CU PROBIOTICE SI PREBIOTICE - asigura confortul digestiv - intaresc sistemul imunitar LA 5 LUNI: LEGUME SI FRUCTE LEGUME - morcovi, dovlecel, fasole verde, rosii, telina, pastarnac, patrunjel, cartof LA 5 LUNI : 60 g la pranz

14 LA 6 LUNI : 50 g x 2/zi : pranz si seara LA 7 LUNI : 100 g x 2/zi LA 8 LUNI : 100 g la pranz si 150 g seara FRUCTE : mere, pere, piersici, caise; la inceput fierte, coapte, apoi rase LA 5 6 LUNI : 60 g /zi la gustare LA 7 LUNI : 60 g x 2 - la pranz si la gustare LA 9 LUNI : 120 g la pranz si 60 g la gustare LA 1 AN : 2 fructe x 2 /zi Sucul de fructe se poate da de la 3 luni 60ml/zi Dupa 1 an fructe exotice Dupa 3 ani fructe de padure LACTATELE - la 4 luni: branza de vaci - la 7 luni: iaurt CARNEA SI PESTELE: - Carnea de pasare 4 luni - Carnea de vita 5 luni - Ficat de pasare, vita 5-6 luni - Sunca presata 9-10 luni - La 7 luni: peste slab - salau, stiuca, cod, pastrav, platica - La 9 luni : 20g - La 1 an : 30g - La 3 ani : 50g - Dupa 3 ani carnea de porc OUA - LA 7 LUNI ½ galbenus - LA 9 LUNI 1 ou - LA 18 LUNI - 1 ou fiert tare - LA 2 ANI 1 ou fiert moale Lipidele - Uleiul de masline 4 luni - Unt 5 luni - Smantana 7-8 luni - Frisca 9-10 luni Alimente interzise in primul an 1. alimente cu potential alergen - albus de ou - Capsuni, fragi, mure, kiwi - Ciocolata, cacao - Alune 2. Alimente care prezinta risc de aspirare sau inec : - Alune - Seminte - Nuci - Floricele de porumb, grau fiert, coliva - Pufarini - Carne tare - Bomboane Alimente care prezinta risc de imbolnavire cu Clostridium Botulinum - Miere de albine - Ulei de porumb Alimente care produc flatulenta si dureri abdominale bine de introdus dupa 3 ani - Mazare boabe - Fasole boabe - Linte - Varza Alimente cu efect laxative, se administreaza in cantitati moderate - Pere - Cirese - Prune - Spanac - Praz - Struguri - Pepene

15 Alimente interzise - Condimente - Maioneza - Prajeli - Carnati, mezeluri, slanina - Cafea naturala - Margarina contine acizi grasi toxici - Ceai negru - Bauturi alocoolice - Apa mineral, bauturi carbogazoase Autodiversificarea e o metoda prin care sugarul incepe sa manance mancare solida cand, cum si cat vrea el. La varsta de 12 luni, cand procesul masticatiei devine posibilm sugarului i se poate da o alimentatie mai complexa, asemanatoare cu a adultului: - Chifletule innabusite - Supa cu taietei sau galuste de gris - Ciorba de pasare sau de vita - Budinci de taitei - Lapte de pasare - Compot - Prajituri de casa proaspete - Paine cu unt, parizer, sunca degresata etc Sunt contraindicate condimentele, ceapa prajita, afumaturile, ciocolata, fasolea si varza acrita. ALIMENTATIA COPILULUI DE 1-3 ANI Nevoi zilnice: 2,5 3g proteine/kg 4-5 g lipide/kg 12 g glucide/kg 100 calorii/kg Poate primi: - Legume uscate - Toate fructele - Ou intreg - Cascaval - Branza de oaie - Cacao si ciocolata in cantitati mici Nr mese/zi = gustari (copilul este asezat la masa si incurajat sa manance singur cu lingurita). ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR (3-6 ANI) Necesar caloric = 80kcal/kgc/zi - Proteine 15-18% - Lipide 25-30% - Glucide 55-60% Necesarul de lichide = 80 ml/kg/zi Ratia proteica = 2g/kg/zi Proteinele animale = 2/3, iar cele vegetale 1/3 Sursa de proteine: - Lapte, iaurt ml/zi - Carne (de pasare, vita, porc, peste, mezeluri) - 75 g/zi branza (de vaci, telemea, cascaval, branza topita) - Ou (1 ou/2 zile) Ratia de lipide = 2-3 g/kg/zi - Unt - Smantana - Margarina - Uleiuri vegetale - Frisca Ratia de glucide = 10g/kg/zi Sursa: - paine si produse de panificatie (150 g/zi) - Paste fainoase - Prajituri - Fructe - Legume

16 Repartitia: 3 mese + 2 gustari, fiind ingerate in liniste, intr-un climat psihoafectiv favorabil. FIBRELE IN DIETA COPILULUI Atat adultii, cat si copiii consuma cantitati insuficiente Consumul de fibre ar trebui crescut Beneficii: - Alimentele bogate in fibre necesita o masticatie mai indelungata, prelungind astfel timpul necesar unei mese - Au continut caloric scazut si cresc senzatia de satietate - La copilul obez, alimentatia bogata in fibre, poate fi considerata un adjuvant in vederea scaderii greutatii corporale - Influenteaza digestia si absorbtia altor nutrienti (de ex carbohidratii). Riscuri: - Poate compromite aportul energetic (scade absorbtia proteinelor, grasimilor, carbohidratilor) - Poate duce la retard al cresterii in special la copilul de varsta mica - Scade biodisponibilitatea vitaminelor si mineralelor (Fe, Ca, Zn) la copil nu exista inca date clare Copiii trebuie incurajati sa consume cat mai multe fructe, legume, cereale. Consumul de fibre trebuie sa creasca gradual dupa varsta de 2 ani! ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI Cresterea rapida solicita nevoi nutritionale speciale, bazate pe principiile unei alimentatii stiintifice, rationale. Are triplu scop: 1. Asigurarea ratiei de intretinere 2. Furnizarea ratiei necesare efortului fizic si intelectual 3. Asigurarea ratiei necesare cresterii si dezvoltarii Ca si la alte varste, si in cazul adolescentului cunoasterea nevoilor nutritive constituie baza teoretica indispensabila in vederea stabilirii alimentatiei ideale. Necesarul energetic al adolescentului este de ~ kcal/kg/zi la fete si kcal/kg/zi la baieti. Nevoile energetice raportate la varsta, greutate medie si inaltime medie (dupa Geormaneanu, 1984) Varsta Greutate Inaltime Nevoi nutritionale (kcal/zi) (ani) (kg) (cm) Medii Limite Baieti Fete Pana la 15 ani, necesarul caloric se poate calcula dupa formula: (Vx100), dar necesarul energetic creste constant la baieti pana la ani, in timp ce la fete, increta calorica maxima este la ani, pentru ca apoi sa scada. Din valoarea calorica a ratiei zilnice, se considera ideal ca : % proteine % lipide % glucide Proteinele: 55-60% de origine animala (carne, lactate, oua), cunoscut fiind faptul ca in perioada adolescentei organismul are nevoi plastice mai accentuate Lipidele: 50-60% de origine animala - Aport zilnic de lipide >40% din ratia calorica determina aproape inevitabil ulterior boli cronice degenerative ca: dislipidemii, obezitate, ateroscleroza, HTA. Glucidele Surse: cereale, fructe, legume si mai putin dulciuri concentrate Greseli: - Diminuarea amidonului si cresterea cantitatii de glucide cu absorbtie rapida (obicei frecvent intalnit la liceeni, care prefera in loc de paine consumul de prajituri)

17 - Inlocuirea apei cu bauturi carbogazoase dulci, care le stau la dispozitie chiar in incinta scolii (obiceiul de a consuma repetat bauturi dulci carbogazoase conduce progresiv la consumul de alcool!!) - Scaderea aportului de glucide impusa (gresit) de unii parinti ca modalitate de prevenire a DZ Necesarul de minerale este mai crescut la adolescenti Calciul Ratia dietetica recomandata = 1200mg/zi pentru ambele sexe (dar acest aport este dificil de realizat) Raportul ideal Ca/P pentru mineralizarea osoasa este de 1:1 ~5% din fete consuma mai putin din 2/3 din necesarul de calciu recomandat Cea mai buna sursa de calciu: laptele si produsele lactate Aportul poate fi suplimentat si prin consumul de verdeturi proaspete, fasole, nuci, alune, seminte. Fierul Necesarul de fier este identic la ambele sexe = 18 mg/zi. - Baietii prezinta o crestere mai importanta a masei musculare si implicit a volumului sanguin - Adolescentele prezinta pierderi de fier prin menstruatie Dar, foarte putini adolescenti consuma zilnic necesarul de fier recomandat anemie feripriva la ~4% din baieti si ~17% din fete. Cei mai expusi sunt adolescentii ce recurg la dieta vegetariana sau diete croice restrictive in scopul scaderii ponderale. Surse de fier: carnea, ficatul, fasolea, legume verzi, alune, arahide, produse de cereale si paine imbogatita cu fier. Zincul Rol: in procesul cresterii si in maturizarea sexuala a adolescentilor Aportul alimentar recomandat = 15mg/zi Deficitul de Zn: - Moderat retardul cresterii si intarzierea maturarii sexuale - Sever la baietii adolescenti nanism + hipogonadism + anemie + hepatosplenomegalie Surse de zinc: carne, peste, oua, lapte. Necesarul de vitamine este mai mare la adolescenti - Increta energetica crescuta, necesita un surplus de tiamina, riboflavina si niacin - Rata crescuta a sintezei tisulare necesita cantitati mai mari de acid folic si vit B12 pt metabolismul ADN si ARN - Ritmul crescut al cresterii scheletale solicita de asemenea nevoi sporite de vitamina A,D si C. Ca si in cazul mineralelor, exista in comert o serie de produse cu adaos de vitamine: - Margarina imbogatita cu vit A si D; deficitul de vit D alaturi de expunerea redusa la soare poate induce instalarea rahitismului adolescentului si ulterior a osteomalaciei - Paine preparata din faina fortifiata, contine: Ca, fe si un adaos de tiamina si niacin. - Cereale imbogatite cu vit B si acid folic, ce se pot consuma la micul dejun - Bauturi energizante pentru sportivi si alimente dietetice utilizate in scopul scaderii ponderale sunt imbogatite in vitamine. Necesarul de vitamine la adolescenti Vitamine Cantitate/zi Baieti Fete ani ani ani ani Vit. A UI Vit. D UI Vit. E mg Vit. C mg Folacin microg niacin mg Vit. B12 microg Vit. B6 mg Riboflavina mg

18 PRINCIPII GENERALE CLASICE IDEALE DE ALIMENTATIE A ADOLESCENTULUI mese/zi (3 principale si 1-2 gustari) in care sa fie incluse cele 4 grupe de alimente de baza: carnea si oul; lapte si produse lactate; fructe si vegetale; fainoase, cartofi, orez. - Alimentatia suficienta caloric, variata, preparata gustor, placut prezentata. - Respectarea (pe cat posibil) a orelor de masa - Mic dejun consistent - Masa de pranz va include 3 feluri - Gustarile: fructe, sandwich - Cina servita cu 2 ore inainte de culcare, evitandu-se alimentele excitante sau cele care solicita prea mult tubul digestiv - Evitarea excesului de fainoase, grasimi gatite, mezeluri, conserve - Se interzic: cafea, tutun, alcool - Sa pastreze deprinderile de comportare igienica la masa (spalat pe maini, mestecatul atent, spalatul pe dinti dupa masa etc).