USMF NICOLAE TESTEMIŢANU CATEDRA URGENŢE MEDICALE PACIENTUL INCONŞTIENT COMA
|
|
- Ηιονη Γούναρης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 USMF NICOLAE TESTEMIŢANU CATEDRA URGENŢE MEDICALE PACIENTUL INCONŞTIENT COMA Dr. LEV D. CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
2 BIBLIOGRAFIE Lev D. Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic. Ediţia a IV-a. Chişinău, 2011 Lev D. Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic. Ediţia a VI-a (cartea electronică). Chişinău,
3 DEFINIŢIILE Conştiinţă: starea neurofiziologică a individului, prin care acesta îşi manifestă capacitate de a reflecta adecvat realitate obiectivă externă, adică mediul în care se găseşte, şi internă, adică proprie existenţă. Conştienţă trebuie diferenţiată de stare de veghe şi cea de somn, care sunt procese neurofiziologice asemănătoare Conştiinţă, din punct de vedere fiziologic, este calitatea funcţională a SNC de a înregistra şi de a comanda răspunsuri adaptate ale organismului la diferite stimulări din mediul extern
4 DEFINIŢIILE Sincopa: un simptom, definit ca tranzitoriu, autolimitat cu pierderea conştienţei, care duce la cădere. Criză de sincopă se instalează brusc şi în continuare restabilirea conştienţei este spontană, completă şi, ca de obicei, rapidă ESC, 2000 Confuzia (obnubilare): o stare ce se manifestă prin dezorientarea temporo-spaţială şi dereglarea atenţiei, cu păstrarea posibilităţii efectuării eforturilor mentale simple Delirul: starea confuzională cu perioade de agitaţie psihomotorie cu reactivitatea scăzută
5 DEFINIŢIILE Obtuzia (somnolenţa, letargia, hipersomnia): o stare de confuzie marcată, caracterizată prin somnolenţa patologică, cu depăşirea duratei normale a somnului cu 25%, în care are loc scăderea marcată a reactivităţii cu păstrarea răspunsului la stimuli dolori şi verbali puternici Stupoarea: o stare de confuzie severă, cu scăderea pronunţată a reactivităţii şi păstrarea parţială a răspunsului la stimuli viguroşi
6 DEFINIŢIE Coma: reprezintă un sindrom clinic caracterizat prin perturbarea profundă, şi în general de lungă durată, a stării de conştientă, la care se adaugă reducerea marcată a reactivităţii sistemului nervos central la stimuli externi şi diverse perturbări din parte funcţiilor vitali
7 CLASIFICAREA DEREGLĂRILOR DE CONŞTIENŢĂ (Clasificarea Internaţinală a Maladiilor-10, OMS) Somnolenţă [R 40.0] Stupoare [R40.1] Coma nespecificată [R40.2] Coma hipoglicemică [E15] Coma diabetică [E10 E14] Coma nou-născutului [P91.5] Coma hepatică [K72] Coma uremică [N19]
8 CLASIFICAREA ALTERĂRII NIVELULUI DE CONŞTIENŢĂ (Best Practice of Medicine, T. Carter, 2002) Stare confuzională Delir Obtuzie Stupoare Comă
9
10 CLASIFICAREA COMELOR (după Plum şi Posner, 1982) Supratentoriale în urma suferinţei emisferale, majorării presiunii intracraniene ori hernierii: Hematom cerebral Neoplasm Abces Contuzie cerebrală Accident vascular cerebral Leziune axonală difuză
11 CLASIFICAREA COMELOR (după Plum şi Posner, 1982) Infratentoriale în urma leziunii sistemului reticulat ascendent de activare (SRAA), deseori cu asocierea semnelor trunchiulare: Neoplasm Accident vascular cerebral Traumatism cranio-cerebral Hemoragie cerebelară Maladie diemelinizantă Mielinoliză pontină centrală
12 CLASIFICAREA COMELOR (după Plum şi Posner, 1982) Metabolice cauzează suferinţă biemisferală difuză şi depresia SRAA, deseori fără semne focale: Respiratorie: Hipoxie Hipercapnie Electrolitice: Hiponatremie Hipercalcemie Hipoglicemie Encefalopatie hepatică Insuficienţă renală severă Infecţii: Meningite Encefalite Toxine, droguri Psihogene
13 CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A COMELOR (după Richmond) COMELE PRIN LEZIUNI ALE SNC Comele traumatice: contuzie cerebrală contuzie cerebrală prin hematoame edemul cerebral acut afectarea primară posttraumatică a trunchiului cerebral Comele prin tulburări ale circulaţiei cerebrale: hemoragie cerebrală la nou-născut, hemoragie subarahnoidiană prin anevrism intracranian rupt tromboza arterelor cerebrale ocluzia sinusurilor venoase emboliile arteriale cerebrale hemiplegie infantilă encefalopatie hipertensivă
14 CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A COMELOR (după Richmond) COMELE PRIN LEZIUNI ALE SNC Comele în cadrul infecţiilor SNC: meningite acute encefalite acute abces cerebral encefalite demielinizante encefalopatie toxică Comele tumorale: tumori cerebrale primitive metastaze de la tumori extracerebrale Comele prin obstrucţie căilor de drenaj al LCR: hidrocefalie gigantă
15 CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A COMELOR (după Richmond) COMELE METABOLICE Anomalii în metabolismul glucidelor: hipoglicemii acidoză diabetică comă diabetică Anomaliile aminoacizilor din ciclul ureei Tulburările în metabolismul aminoacizilor cu lanţuri ramificate: acidemii genetice boala urinilor cu miros de arţar" Acidurii organice: lactică propionică metilmalonică Sindromul Reye
16 CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A COMELOR (după Richmond) COMELE METABOLICE Hipoxiile tisulare: asfixie submersie şoc (cardiogen, hipovolemic, toxi-infecţios) cardiopatiile congenitale anemiile severe Hiponatremiile şi Hipocalcemiile Hipernatremiile şi Hipercalcemiile Comele din insuficienţa renală acută şi cronică Comele hepatice Hipotermie Şoc caloric Comele endocrine Comele toxice exogene: în intoxicaţiile acute de diferite etiologii Coma postictală (epilepsie)
17 CLASIFICAREA STADIALĂ A COMELOR Coma stadiul I (coma uşoară, vigilă): bolnav reacţionează la stimuli verbali şi motorii (mai ales la stimuli dureroşi), însă aceştia trebuie să fie intenşi şi insistenţi tonus muscular este păstrat reflex fotomotor este normal reflex de clipire este prezent reflex de deglutiţie este prezent traseul EEG este cu reactivitate păstrată, dar există o încetinirea traseului de fond
18 CLASIFICAREA STADIALĂ A COMELOR Coma stadiul II (comă tipică): conştiintă este total abolită reflexe motorii sau verbomotorii sunt abolite reflex necondiţionat de clipire este abolit funcţii vegetative sunt păstrate reflex de deglutiţie este păstrat, dar se declanşează cu greutate EEG: apar ritmuri lente (delta şi theta), ritmuri cu periodicitate, precum si încă ritmuri prezente la diverşi excitanţi
19 CLASIFICAREA STADIALĂ A COMELOR Coma stadiul III (coma carus): reactivitate la stimuli este complet abolită se instalează starea de decorticare şi de decerebrare tonus muscular este mult diminuat dispare reflexul de deglutiţie reflex corneean este mult diminuat sau absent control micţiunilor este complet abolit apar tulburările vegetative: bronhoplegie, tulburări circulatorii şi de termoreglare, însă acestea sunt reversibile EEG: prezenţa de unde delta, de amplitudinea mare sau traseu aplatizat
20 CLASIFICAREA STADIALĂ A COMELOR Coma stadiul IV (coma depăşită): abolirea tuturor reflexelor prăbuşirea tonusului muscular pupilile midriatice, areactive prăbuşirea PA funcţia cardiacă este menţinută numai în condiţiile în care se asigură ventilaţia artificială funcţia de termoreglare este prăbuşită EEG: traseu plat
21
22 CLASIFICAREA COMELOR DUPĂ GRADUL DE GRAVITATE Gradul I conştienţă absentă lipsa reacţiei la stimulare doloră excesivă prezenţa automatismelor psihomotorii, gesticulare involuntară coordonată reflexele pupilare, corneeneale şi laringiane sunt păstrate reflexele abdominale scăzute sau absente reflexele osteo-tendinoase majorate sau diminuate strabismul divergent şi mişcările ondulatorii a globilor aculari
23 CLASIFICAREA COMELOR DUPĂ GRADUL DE GRAVITATE Gradul II inhibiţie profundă a structurilor corticale şi subcorticale cu accentuarea automatismelor spinale şi trunchiulare mişcările spontane devin mai simple şi mai puţin coordonate fotoreacţie diminuată, deseori mioză reflexele corneene şi faringiană prezent reflexele abdominale absente reflexele piramidale şi distonie musculară tahipnee, respiraţie stertoroasă, diverse dereglări de ritm respirator
24 CLASIFICAREA COMELOR DUPĂ GRADUL DE GRAVITATE Gradul III inhibiţie funcţiei mezencefalice şi punţii Varoli pupilile midriatice, fotoreacţie şi reflexele corneene absente; reflexele osteo-tendinoase şi tonusul muscular abolite difuz temperatura corporală şi PA scăzute dereglările pronunţate ale respiraţiei deseori cianoză tegumentară
25 CLASIFICAREA COMELOR DUPĂ GRADUL DE GRAVITATE Gradul IV inhibiţie severă a funcţiei trunchiului cerebral lipsa respiraţiei spontane prăbuşirea progresivă a PA areflexie totală menţinere artificială a funcţiilor vitale
26 PROTOCOL DE EVALUARE A PACIENTULUI INCONŞTIENT Treaptă I Asiguraţi securitatea medicului (salvatorului) şi pacientului Treaptă II Controlaţi reacţia pacientului: loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l suficient de tare: Cum vă simţiţi? Treaptă III Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau mişcarea pacientului): atunci nu mişcaţi pacientul (dacă nu se află în pericol), examinaţi condiţiile în jurul pacientului, obţineţi informaţia necesară efectuaţi examenul primar şi secundar continuu apreciaţi condiţiile în jurul pacientului Dacă pacientul nu reacţionează : faceţi apel primar către serviciul de urgenţă deschideţi căile respiratorii superioare ale pacientului: efectuaţi hiperextensia capului şi luxarea anterioară a mandibulei sau se efectueză numai luxarea anterioară a mandibulei în caz de traumatismul
27 PROTOCOL DE EVALUARE A PACIENTULUI INCONŞTIENT Treaptă IV Apreciaţi prezenţa respiraţiei privind, ascultînd şi simţind: priviţi dacă este prezentă excursia cutiei toracice ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţa suflurilor respiraţiei simţiţi mişcarea aerului (respiraţia) pe obraz priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la 10 secunde înainte de a hotărî, este prezentă sau nu respiraţia
28 PROTOCOL DE EVALUARE A PACIENTULUI INCONŞTIENT Treaptă V Dacă pacientul nu respiră : puneţi pacientul pe spate, dacă nu este în această poziţie îndepărtaţi orice obstacole vizibile din cavitatea bucală, inclusiv protezele dentare, care se mişcă, cele fixate bine lăsaţile faceţi 2 respiraţii efective salvatoare, care duc la mişcarea cutiei toracice asiguraţi hiperextensia capului şi luxarea anterioară a mandibulei Dacă însă aveţi dificultăţi în efectuarea respiraţiei efective: repetaţi controlul cavităţii bucale şi îndepărtaţi orice obstacol verificaţi dacă este adecvată hiperextensia capului şi luxarea anterioară a mandibulei; efectuaţi 5 încercări, pentru a realiza 2 respiraţii effective chiar dacă nu a-ţi reuşit să le efectuaţi, treceţi la evaluarea circulaţiei Dacă pacientul respiră: puneţi pacientul în poziţia iniţială controlaţi permiabilitatea căilor respiratorii treceţi la evaluarea circulaţiei
29 PROTOCOL DE EVALUARE A PACIENTULUI INCONŞTIENT Treaptă VI Apreciaţi la pacientul semnele de prezenţă a circulaţiei sanguine: apreciaţi prezenţa pulsului la arterele magistrale: prezenţa pulsului la artera radială indică PAs peste 90 mmhg prezenţa pulsului la artera femorală indică PAs peste 80 mmhg prezenţa pulsului la artera carotidă indică PAs peste 70 mmhg acordaţi 10 secunde pentru aprecierea semnelor de prezenţă a circulaţiei sanguine
30 PROTOCOL DE EVALUARE A PACIENTULUI INCONŞTIENT Treaptă VII Dacă nu sunt semne ale prezenţei circulaţiei sanguine (în absenşa pulsului la artera carotidă): începeţi să efectua RCRC Continuaţi RCRC pînă la: apariţia semnelor vitale la pacientul (puls la vasele mari şi respiraţia spontană) sosirea echipei de terapie intensivă epuizarea fizică a salvatorului apariţia semnelor de moartea cordului
31 PROTOCOL DE EVALUARE A PACIENTULUI INCONŞTIENT Treaptă VIII Dacă sunt prezente semnele circulaţiei sanguine: continuaţi respiraţia artificială (FR /min) până la apariţia respiraţiei spontane evaluaţi starea de conştiinţă la pacientul : alert reacţionează la stimul verbal reacţionează la stimul dureros nu reacţionează, inconştient Dacă la pacientul a apărut respiraţia spontană verificaţi indicele vitale: respiraţie: frecvenţă, ritm, profunzimea, sonori atipice puls: ritm, frecvenţă, volum puls capilar presiune arterială temperatură tegumentelor pupile: dimensiuni, formă, afectare, simetrie, reflexul fotomotor, acţiune conexă bilaterală deficit motor lateralizat
32 PROTOCOL DE EVALUARE A PACIENTULUI INCONŞTIENT Treaptă IX Dacă pacientul rămîne în continuare în comă: apreciaţi gradul al comei după scala Glasgow, verificaţi etiologia a comei (algoritmul - protocol de diagnosticare a comei)
33
34 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Istoria medicală Care este modul de instalarea comei. Orice comă, în dependenţă de factorul etiologic are modul ei specific de instalare Sunt prezente semne traumatice. Traumatismul primit pînă sau în timpul dezvoltării a comei Este posibilă o intoxicaţie exogenă Care semne clinice au precedat dezvoltarea comei: frisoane, hiper- sau hipotensiune arterială, poliurie şi polidipsie, inapetenţă, vomă, diaree, convulsii, semne neurologice de focar, etc. Este prezentă la pacient vre-o maladie cronică: diabet zaharat, HTA, patologie renală, hepatică, tiroidiană, epilepsia. Prezenţa unei patologii cronice nu exclude dezvoltare comei de altă etiologie Folosirea remediilor pînă la dezvoltarea comei
35 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Istorie medicală Antecedentele: Hipertensiunea arterială hemoragie intracerebrală sau uremia Acuzele timp de câteva zile tumoare Maladiea cordului embolia cerebrală Fracturile grave embolia lipidică Diabetul zaharat coma diabetică sau în administrare de insulină comă hipoglicemică Maladie renală uremia
36 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Examenul clinic obiectiv Vîrstă: Senilă comă cerebrală şi uremică Medie intoxicaţii (endogene sau exogene) Tînără meningită Tegumentele: Fierbinţi şi uscate insolaţie şi coma diabetică Fierbinţi şi cu depuneri de cristale uremie Umede şi lipicioase hiperinsulinism, comă morfinică, hemoragie cerebrală, IMA, etc.
37 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Examenul clinic obiectiv Culoarea tegumentelor: Roşie-deschisă intoxicaţie cu monoxid de carbon Roşie-întunecată alcoolism, acidoza diabetică Palidă coma uremică Erupţiile peteşiale ale falangelor endocardita septică Erupţiile peteşiale membrelor şi corpului meningita meningococică Emfizemul subcutan embolia lipidică
38 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Examenul clinic obiectiv Halenă: Miros de migdal amar intoxicaţie cu cianură de hidrogen Miros de gaz intoxicaţie cu monoxid de carbon Dulce de acetonă comă diabetică Amiac uremie Alcool intoxicaţie etilică
39 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Examenul clinic obiectiv Respiraţie: Kussmaul (amplă, accelerată, profundă) acidoza: comă diabetică şi uremică Cheyne-Stokes (crescendo-descrescendo) hemoragie cerebrală, intoxicaţie cu morfină, decompensare cardiacă, uremie, hipertensiune cerebrală Apneustică (ritmul neregulat cu pauze prelungite la inspiraţie şi expiraţie) infarct de trunchi cerebral Ataxică (ritmul complet neregulat cu amplitudinea variabilă) hematom cerebelar, meningoencefalită, encefalomielită acută diseminată
40 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Examenul clinic obiectiv Pulsul: Bradicardic cu amplitudinea mică intoxicaţie cu morfină, hipotermie Bradicardic cu amplitudinea amplă tumor cerebral, AVC, hipertensiunea intracraniană Tahicardic cu amplitudine amplă patologie vasculară, creşterea temperaturii corporală
41 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Examenul clinic obiectiv Semnele neurologice: Schimbările oculare: Anizocorie leziunile cerebrale unilaterale, leziunea unilaterală a simpaticului Midriază intoxicaţie cu sedative, beladonă, alcool, hemoragie cerebrală Mioză intoxicaţie cu morfină, hemoragie în puntea Varoly Devierea conjugată a ochilor şi capului prezenţa unui focar intracerebral ochii privesc spre focar Ptoză unilaterală, pupilile fixe midriatice şi deviate lateral anevrismul arterei silviene
42 Semnele neurologice: Semnele meningiene: Rigiditatea occipitală meningită, hemoragie subarahnoidiană, tumor cerebral Reflexele: Hiperreflexie unilaterală cu semn Babinsky AVC, tumor cerebral Semnul Babinsky bilateral inundare de ventricule, hipoglicemie Diminuarea sau absenţa reflexelor patelare intoxicaţiile cu sedative, comă diabetică Tonusul muscular: Hipotonie generalizată supradozare de barbiturice, hipoglicemie Postură de decorticare (flexie extremităţilor superioare cu extensie şi rotaţie internă a membrelor inferioare) leziuni corticale Postură de decerebrare (extensie tuturor extremităţilor) leziunea mezencefalică, prognostic nefavorabil PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Examenul clinic obiectiv
43 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Explorări paraclinice Urinograma: Glucoză, acetonă, cilindri coma diabetică Proteină, cilindrile coma uremică Reacţia pozitivă la bilirubină coma hepatică Hemograma: Leucocitoză infecţiile, intoxicaţie cu monoxid de carbon, hemoragie cerebrală, coma diabetică, coma hepatică Hiperglicemie coma diabetică Hipoglicemie coma hipoglicemică, hiperinsulinism, maladie Adison, insuficienţă hipofizară
44 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Explorări paraclinice Licvor cerebro-spinal: Disocierea celulo-proteică meningită Disocierea proteico-celulară tumori cerebrale Licvor sanguinolent inundare de ventricule, hemoragie subarahnoidiană Licvor xantocrom hemoragie cerebrală veche
45 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Explorări paraclinice ECG: Fibrilaţie atrială embolia cerebrală Prelungirea intervalului Q-T cu unda T lărgită hipokaliemie de origine diversă: coma diabetică, hipoglicemică, hepatică Prelungirea intervalului Q-T hipocalciemie în comă uremică
46 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A SCA (AI)
47
48 PROTOCOL DE DIAGNOSTICARE A COMEI Explorări paraclinice X-raza craniană: Fracturi, schimbările ale selei turcice şi calcificate în tumorile CT cerebrală: Vizualizarea hiperdensă hemoragiile: epidurale, subdurale, parenchimatoase, calcificate Vizualizarea hipodensă infarctul cerebral, tumorile primitive şi secundare Semnele de prognostic nefavorabil deviaţie laterală a structurilor cerebrale, în special a ventriculelor, herniere
49 CRITERIILE DE CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI CLINIC Confirmarea diagnosticului clinic de comă este bazată pe prezenţa: Dereglăriilor conştienţei de diferită profunzime Diminuărilor reactivităţii la excitaţii externe pînă la dispariţia ei totală Semnelor clinice specifice în dependenţa de etiologie
50 SCALA GLASGOW A COMEI (după Teastale şi Jennett, 1974) Criteriile clinice Funcţiile neurologice Scor Deschiderea ochilor Reacţia verbală Deschiderea spontană Deschiderea la comandă Deschiderea la stimul dureros Lipsa reacţiei Orientat Confuz, dezorientat Vorbire incoerentă Sunete neinteligibile Lipsa reacţiei verbale Reacţia motorie la stimul dureros Mişcarea la comandă Apărarea ţintită la durere Mişcările ample Sinergiile ale flexorilor Sinergiile ale extensorilor Lipsa reacţiei
51 APRECIEREA STĂRILOR DE CONŞTIENŢĂ DUPĂ SCALA GLASGOW Pacient practic sănătos: 15 puncte Dereglările de conştienţă: Obtuzia (Somnolenţă, Hipersomnie): puncte Stupoarea: 9-12 puncte Coma: coma uşoară sau vigilă: 7-8 puncte coma tipică sau cu evoluţie severă: 5-6 puncte coma carus sau profundă: 3-4 puncte coma depăşită sau terminală (moartea clinică): sub 3 puncte
52 MODELE DE DIAGNOSTIC MODELE DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL (PREVENTIV): Diabetul zaharat tip I, decompensat. Coma hipoglicemică( ) Coma de etiologie nedefinită ( ) MODELE DE DIAGNOSTIC DEFENITIV: Diabetul zaharat tip I, decompensat. Coma hipoglicemică( ) Intoxicaţie acută cu alcool etilic. Coma hepatică ( )
53
54 COMPLICAŢII Edem cerebral Diversele dereglări de respiraţie pînă la stop respirator Hipertensiune arterială Hipotensiune arterială Aritmiile cardiace critice şi fatale Edem pulmonar acut Hipertermie centrală Sindrom Mendelson Retenţia acută de urină neurogenă Status epilepticus Stop cardiac
55 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL Diagnosticul diferenţial în comele se face cu: Intoxicaţiile medicamentoase (opiacee, cocaină, alcool, etc.) Lipotemie Sincopă Confuzie Delir Obtuzie (somnolenţă, letargie, hipersomnie) Stupoare Isterie Hipnoză Unele nevroze Epilepsie
56
57 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Protecţia personalului Poziţia pacientului cu ridicarea extremităţiilor cefalice la 30 Examen primar. Protocol ABC Intubaţia endotraheală şi ventilaţia mecanică în regim de hiperventilare Flux de Oxigen 15 1/min Regulă de trei catetere cateterizarea venei periferice, vezicii urinare şi sonda gastrică Hipotermia externă a capului Protecţie termică Limitarea volumului infuziei soluţiilor hipotonice (sub 1 l/m2/24 ore), cu excepţie comelor: hiperglicemică, hipertermică şi alcoolică) La suspecţie traumatismului sau în comă survenită fără martori: Aplicarea atelei cervicale Imobilizarea pe scîndura lungă
58 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratament de standard (terapie nediferenţiată): Coma de etiologie nedefinită Glucoză 25 g i.v. lent Naloxon 0,2-0,4 mg i.v. lent Tiamină 100 mg i.v. lent Glucoză 5% 500 ml în perfuzie Tratamentul complicaţiilor Consultaţia specialistului de profil
59 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratament de standard (terapie nediferenţiată): În caz de hipertensiunea arterială crescută: Nitroprusiat de Sodiu 5-10 μ/kg/min în perfuzie pînă la efectul pozitiv sau Labetalol 20 mg în bolus, rebolus mg la fiecare 10 min pînă la efectul pozitiv (max 300 mg), sau Sulfat de Magneziu 1-2 gr i.v. lent În caz de hipotensiunea arterială: Volum expanderi: Hidroxietilamidon 500 ml în perfuzie sau Dextran ml în bolus, urmat ml în perfuzie În caz de eşec: Dopamină 5-20 μ/kg/min i/v în perfuzie În caz de aritmii cardiace critice: Protocolul de tratament al aritmiilor cardiace critice
60 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratament de standard (terapie nediferenţiată): Cu scop de diagnostic diferenţial şi tratamentul hipoglicemiei: Glucoză 40% ml în bolus Profilaxia encefalopatiei acute Werniche: Tiamină 100 mg în bolus Suspecţia la intoxicaţie cu opiacee: Naloxonă 0,4-1,2 mg (max 2 mg) i.v. lent sau endotraheal, la necesitate repetat în aceeaşi doză peste min Tratamentul hipertensiunii intracraniene şi edemului cerebral: Manitol 1-2 gr/kg în perfuzie rapidă (a cîte 250 ml timp de 15 min, peste 30 min doza se repetă) Furosemid 40 mg în bolus
61 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie nediferenţiată): În caz de tumori cerebrale: Dexametason 8 mg în bolus În caz de convulsii: Diazepam mg i.v. lent În caz de vomă: Metoclopramid 10 mg i.v. lent În caz de exicoză şi hemoconcentraţie: Ser fiziologic 0,9% ml în perfuzie sau Glucoză 5% ml în perfuzie Prevenirea sindromului de coagulare intravasculară diseminată: Enoxaparin 1 mg/kg s.c. în 2 prize sau Nardroparin 0,1 ml/10 kg (88 U/kg) s.c. la 12 ore Profilaxia insuficienţei renale acute: Dopamină 2-4 μ/kg/min în perfuzie Oxigen Hiperbar În caz de suspecţie la intoxicaţie acută: Protocol de tratament în intoxicaţiile acute
62 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma tiriotoxică: Metiltiouracil (Propiltiouracil) mg iniţial, urmat mg la 6 ore, oral sau prin sondă nasogastrică sau Tiamazol (Mercazolil) mg iniţial, urmat 30 mg la 6-8 ore, oral sau prin sondă nasogastrică Peste 1-2 h: Iodid de Sodiu 1 gr i.v. lent la 8 ore sau Lugoli 1 ml i.v. lent la 8 ore Hidrocortison hemisuccinat 50 mg în bolus la 4-6 ore (doza de 24 ore mg) sau Prednisolon 30 mg în bolus la 4-6 ore (doza de 24 ore mg), sau Dexametason 2-4 mg în bolus la 4-6 ore Propranolol 1-2 mg în bolus la 3-4 ore sau Metoprolol 5 mg în bolus la ore (în tahicardie, în hepertensiune arterială) Aprotină (Contrical, Trasilol) U cu ser fiziologic 0,9% 500 ml în perfuzie Heparină 5000 UI în bolus la 6 ore
63 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma mixedematoasă: Încălzirea lentă cu 1 C pe oră Hidrocortison hemisuccinat mg în bolus, urmat 50 mg la 6 ore (doza de 24 ore 200 mg) sau Prednisolon 30 mg în bolus la 6 ore L-tiroxină 500 mcg/zi în perfuzie în prima zi, urmat mcg/zi pe parcursul următoarelor zile
64 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma hipofizară: Hidrocortison hemisuccinat mg în bolus la 6-8 ore sau Prednisolon mg în bolus, urmat 60 mg în perfuzie cu ser fiziologic 0,9% 500 ml Protocol de tratament al comei mixedematoase sau crizei addisoniene (depinde ce prevalează)
65 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma cetoacidozică: Insulină simplă 10 U în bolus, urmat 0,05-0,1 U/kg/oră în perfuzie pînă la glicemie mmol/l, apoi viteza scade cu 0,02-0,04 U/kg/oră sub controlul glicemiei (nivelul de susţinere 8-11 mmol/l). Insulină în perfuzie se administrează pînă la normalizare PH sanguin, urmat Insulină simplă 12 U s.c. la 4 ore sau 4-6 U s.c. la 2 ore Dacă glicemie scade sub 6 mmol/l: Glucoză 8 g în bolus Ser fiziologic 0,9% 1 l în perfuzie în prima oră, urmat 1 l în următoarele 2 ore şi în continuare 300 ml/oră Dacă glicemia sub 14 mmol/l în loc de ser fiziologic: Glucoză 5% ml în perfuzie
66 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma hiperosmolară: Insulină simplă U în bolus, urmat 0,08-0,1 U/kg/oră în perfuzie pînă la glicemie 14 mmol/l, urmat 0,03-0,05 U/kg/oră în perfuzie Ser fiziologic 0,9% 1 l în perfuzie în prima oră, urmat 500 ml/oră în următoarele 6 ore, apoi 250 ml/h în următoarele 4 ore (pînă la 12% din greutatea corporală în primele 12 ore) În glicemie sub 14 mmol/l în loc de Ser fiziologic 0,9% se administrează Glucoză 5 % Rehidratarea se face pînă la recăpătare conştienţei pacientului În rest principiile tratamentului sunt aceleaşi ca şi în caz de coma cetoacidozică, cu excepţie administrării bicarbonatului de sodiu
67 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma hipoglicemică: Glucoză g i.v. cu viteza 4 g/min, urmat Glucoză 5% în perfuzie pînă la recăpătarea conştienţei pacientului (doza de 24 ore g) Ringer-lactat ml în perfuzie În şoc hipoglicemic: Dexametason 4-8 mg în bolus, rebolus la 4 ore sau Hidrocortison hemisuccinat mg în bolus, rebolus la 4 ore, sau Prednisolon mg în bolus, rebolus la 4 ore În caz de eşec: Epinefrină 1-10 μ/min în perfuzie
68
69 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma uremică: Stadiu de oligurie/anurie: Furosemid mg în bolus, la 2-6 ore sau 250 mg în 50ml ser fiziologic, cu viteză 5 ml/h (max de 24 ore 2-3g) Dopamină 2-4 μ/kg/min în perfuzie În caz de hiperpotasemie: Glucoză 5% ml cu Insulină simplă 8 UI în perfuzie Gluconat de Calciu 4-6 gr i.v. lent, repetat peste 10 min Hemodializă intermitentă sau hemofiltrare arteriovenoasă continuă În caz de acidoză metabolică: Bicarbonat de Sodiu 4,2% - 2 ml/kg i.v. lent în 10 min, repetat eventual peste 10 min În caz de uremie incipientă (encefalopatie, pericardită): Hemodializă intermitentă sau hemofiltrare arteriovenoasă continuă
70 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Insuficienţă suprarenală acută /Comă: Volum expanderi(max 2,5-3 l/24 ore): Iniţial: Glucoză 10% 50 ml cu Ser fiziologic 0,9% 500 ml în perfuzie Urmat: Glucoză 5% ml în perfuzie Ser fiziologic 0,9% ml în perfuzie Corticosteroizi: Hidrocortison hemisuccinat 100 mg în bolus, urmat 10 mg/oră în perfuzie (max mg/24 ore) sau Dexametason mg în bolus, urmat perfuzie cu hidrocortison hemisuccinat Mineralocorticoizi: Acetat dezoxicorticosteron 10 mg/zi i.m. Aldosteron 0,5-1 mg i.v. în lent
71 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma hepatică: Coma hepatică exogenă: Volum expanderi (pînă la 3 l/24 ore): Glucoză 20% g/kg în perfuzie (maxim 400 g/zi). Proteine 0,5 g/zi în perfuzie Aminoacizi 1-1,5 ml/kg/oră în perfuzie (maxim 1000 ml), timp de 3 zile Protecţie hepatică: Hidrocortison hemisuccinat 1000 mg/24 ore în perfuzie sau Prednisolon 200 mg/24 ore în perfuzie Acid ascorbic 500 mg i.v. lent Protecţie gastrică: Famotidin 20 mg i.v. lent Corecţia diurezei: Furosemid 0,5 mg/kg în bolus Ameliorarea microcirculaţiei: Pentoxifilină mg în perfuzie
72 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma hepatică: Coma hepatică exogenă: Antioxidantele: Acid ascorbic 5% 0,3 ml/10 kg i.v. lent, la 3-4 ore Solcoseril 4-6 ml i.v. lent, la 8 ore În caz de hipopotasemie: Clorură de Potasiu 10 g/24 ore cu glucoză în perfuzie În caz de encefalopatie şi intoxicaţie de amoniac: Acid glutaminic 1% 400 ml/24 ore i.v. lent Acid lipoic mg/24 ore i.m. Plasmafereză Oxigen Hiperbar În caz de insuficienţă renală acută: Protocol de tratament în insuficienţă renală acută În caz de intoxicaţii acute: Antidoţi corespunzătoare
73 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma hepatică: Coma hepatică endogenă: Volum expanderi: Glucoză 20% g/kg în perfuzie (maxim 400 g/zi) Proteine 0,5 g/zi în perfuzie Aminoacizi 1-1,5 ml/kg/ore în perfuzie (maxim 1000 ml), timp de 3 zile Protecţie hepatică: Hidrocortison hemisuccinat 1000 mg/24 ore în perfuzie sau Prednisolon 200 mg/24 ore în perfuzie In hemodinamică instabilă: Dopamină 5-10 μ/kg/min în perfuzie În caz de tulburări de coagulare: Vitamina K 10 mg/24 ore cu ser fizilogic 0,9% 100 ml în perfuzie În caz de acidoză metabolică: Bicarbonat de Sodiu 4% ml/24 ore în perfuzie
74 PROTOCOL DE MANAGEMENT AL COMEI Tratamentul de standard (terapie specifică): Coma hepatică: Coma hepatică endogenă: În caz de alcaloză metabolică: Clorură de Potasiu 10 g/24 ore cu glucoză în perfuzie Acid ascorbic 500 mg i.v. lent Protecţie gastrică: Famotidin 20 mg i.v. lent Corecţia diurezei: Furosemid 0,5 mg/kg în bolus În caz de insuficienţă renală acută: Protocol de tratament în insuficienţă renală acută În caz de hemoragie digestivă: Protocol de tratament în hemoragie digestivă/şoc hemoragic
75 CRITERIILE DE STABILIZARE A BOLNAVULUI Ameliorarea stării generale a bolnavului Bolnavul conştient, liniştit, răspunde adecvat la întrebări Normalizarea indicellor hemodinamicii: stabilizarea tensiunii arteriale sistolice la nivelul mmhg şi mai sus la hipertensivi Stabilizarea ritmului cardiac în limetele /min Stabilizarea frecvenţei respiratorie în limetele 12-25/min Temperatura corporală cetrală este în limetele normale Diureza peste ml/oră
76 CONDIŢIILE DE SPITALIZARE Vor fi spitalizaţi de urgenţă toţi bolnavii după stabilizarea indicelor vitale Transportarea bolnavilor va fi cruţătoare, în poziţie orizontală sau cu ridicarea extremităţii cefalice la 30 Supravegherea pacientului în timpul transportării: Stare de conştienţă Coloraţia tegumentelor Auscultaţia cardio-pulmonară Controlul: puls, PA, frecvenţă respiratorie Monitoring ECG Oxigenoterapia continuă Perfuzia intravenoasă continuă Supravegherea ventilaţiei mecanice: FiO2, SpO2, volumul curent, frecvenţa, spirometria, presiunea de insuflaţie, capnometria Bolnavii sunt spitalizaţi în spitalele de profil (departamentul de medicină de urgenţă sau departamentul de Anestezie şi terapie intensivă)
77
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραEMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
EMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR BIBLIOGRAFIE Lev D. Crivceanschii. Urgenţe medicale. Ghid practic. Ediţia a IV-a. Chişinău, 2011 Lev
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραOBSTRUCTIA CAILOR AERIENE SUPERIOARE CU CORPI STRAINI SUPORTUL VITAL DE BAZA - ADULT EVALUATI GRAVITATEA INCONSTIENT? Striga dupa ajutor
SUPORTUL VITAL DE BAZA - ADULT OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE SUPERIOARE CU CORPI STRAINI EVALUATI GRAVITATEA Striga dupa ajutor OBSTRUCTIE SEVERA A CAILOR AERIENE (tuse ineficienta) OBSTRUCTIE USOARA A CAILOR
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραInsuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie:
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραSIOFOR 1000 Comprimate filmate, 1000 mg
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5739/2005/01-02-03 Anexa 1 Prospect SIOFOR 1000 Comprimate filmate, 1000 mg COMPOZIŢIE Un comprimat filmat conţine clorhidrat de metformină 1000 mg şi excipienţi: nucleu
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραManagementul tulburarilor electrolitice la copilul critic
Managementul tulburarilor electrolitice la copilul critic Rodica Badeti 319 Copilul critic prezinta disfunctii/insuficiente de organ care se insotesc de tulburari electrolitice ce afecteaza functia celulara
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραProtocol de diagnostic şi tratament al convulsiilor şi statusului epileptic la copil
Protocol de diagnostic şi tratament al convulsiilor şi statusului epileptic la copil Daniela Dreghiciu, Ioana Benta, Daniela Mitrofan, Daniel Nour 641 Definitii Convulsii: manifestari critice cerebrale
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραDCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ
DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραINSUFICIENŢA HEPATICĂ ACUTĂ
INSUFICIENŢA HEPATICĂ ACUTĂ Tatiana Tăzlăvan. d.m., conferentiar universitar INTRODUCERE Insuficienţa hepatică acută (IHA) este o condiţie rară asociată cu deteriorarea rapidă a funcţiei hepatice cu alterarea
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Sănătăţii al Republicii Moldova INSTRUCŢIUNE PENTRU ADMINISTRARE. DIROTON comprimate
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova INSTRUCŢIUNE PENTRU ADMINISTRARE DIROTON comprimate Numărul certificatului de înregistrare în Republica Moldova: DIROTON 2,5 mg nr. 13746 din 24.12.2008 DIROTON
Διαβάστε περισσότεραINSTITUTUL DE CARDIOLOGIE Protocol Instituţional Insuficienţa cardiacă acută Definiţiile folosite în document
INSTITUTUL DE CARDIOLOGIE Protocol Instituţional Insuficienţa cardiacă acută Definiţiile folosite în document Insuficienţa cardiacă (IC) este un sindrom clinic la care pacienţii se caracterizează prin
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα2.2. Examenul clinic. Stadiul EH se evaluează în funcţie de expresivitatea tulburărilor neuropsihice (vezi tabelul 1).
ENCEFALOPATIA HEPATICĂ LA ADULT 1. Conduita pacientului cu encefalopatie hepatică Paşii obligatorii în conduita pacientului cu encefalopatie hepatică 1. Stabilirea diagnosticului în stadiile iniţiale ale
Διαβάστε περισσότεραMiscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 ) In prima fisa publicata pe site-ul didactic.ro ( Miscarea armonica) am explicat parametrii ce definesc miscarea oscilatorie ( perioda, frecventa ) dar nu am
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα5. ARITMII CU POTENŢIAL LETAL
5. ARITMII CU POTENŢIAL LETAL 5.1 DATE GENERALE INTRODUCERE Tulburările de ritm reprezintă complicaţii binecunoscute ale afecţiunilor cardiace ( boala coronariană ischemică, infarct miocardic), tulburărilor
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραProspect: Informaţii pentru utilizator. MILDRONAT 0,5 g/5 ml soluţie injectabilă Meldonium
09/09/2016 SMD-RU/I/0.5/3 Prospect: Informaţii pentru utilizator MILDRONAT 0,5 g/5 ml soluţie injectabilă Meldonium 10/05/2016 HMD-RU/I/0.5/3 Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραCorectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραGeometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραControl confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI
5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI Tahicardiile sunt caracterizate printr-o frecvenţă a cordului peste 100/min. Recomandările actuale ale ILCOR-ului tratează într-un singur algoritm tahicardiile deoarece, când
Διαβάστε περισσότερα页面
订单 - 配售 Εξετάζουμε την αγορά...luăm în considerare posibi 正式, 试探性 Είμαστε στην ευχάριστη Suntem θέση να încântați δώσουμε την să plasăm παραγγελία μας στην εταιρεία comandă σας pentru... για... Θα θέλαμε
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Emulsia pentru perfuzie intravenoasă conţine după mixarea compartimentelor: la 1000 ml
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8510/2016/01-02-03-04 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALA A MEDICAMENTULUI NuTRIflex Omega special,emulsie
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραProspect: Informaţii pentru utilizator. Alprostadil REMEDIA 500 μg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Alprostadil
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7835/2006/01 Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru utilizator Alprostadil REMEDIA 500 μg concentrat pentru soluţie perfuzabilă Alprostadil Citiţi cu atenţie şi
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραTeorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
Διαβάστε περισσότεραFiziologia cardiovasculară
Fiziologia cardiovasculară Hemodinamica cardiacă Parametri Presiune (mmhg) Saturaţie în O 2 (%) Vena cavă inferioară (VCI) 0-10 75-80 Vena cavă superioară (VCS) 0-10 65-75 Atriu drept (AD) 0-10 70-80 Ventricolul
Διαβάστε περισσότεραCARVEDILOL LPH 6,25 mg Carvedilol. CARVEDILOL LPH 12,5 mg Carvedilol. CARVEDILOL LPH 25 mg Carvedilol
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7640/2006/01-02 Anexa 1` 7641/2006/01-02 7642/2006/01-02 Prospect Compoziţie CARVEDILOL LPH 6,25 mg Carvedilol CARVEDILOL LPH 12,5 mg Carvedilol CARVEDILOL LPH 25 mg
Διαβάστε περισσότερα