PROFILE STRUCTURALE SI PRELUCRARI MECANICE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "PROFILE STRUCTURALE SI PRELUCRARI MECANICE"

Transcript

1 PROFILE STRUCTURALE SI PRELUCRARI MECANICE UNP Taelul cu taierea inclinata UPN INP IPE HEA HEB HEM Taelul cu taierea inclinata profile Incarcari admisiile si deformari Tevi structurale patrate si rectangulare formate la rece si finisate la cald conform EN Taelul cu taierea inclinata tevi structurale Gaurire si Salarea Tolerante Sina (vignola si urack) 26 DIVISIONE ACCIAIO AL CARBONIO

2 2) PROFILE STRUCTURALE SI PRELUCRARE MECANICA PROFIL UNP SERIE NORMALA a e r Taelul cu taierea inclinata UNP [+/- 60 ] COD PROFIL Greu. (Kg/m) Sup. (m 2 /t) Sect.. ( 2 ) a e r Jx 4 Caracteristici referitoare la axa neutra x-x y-y Wx ix Jy 4 Wy 30 4,27-5, ,39 4,26 1,08 5,1 2,60 0, ,88-6, ,1 7,07 1,51 6,68 3,08 1, ,59-7, ,5 10,6 1,93 9,1 3,74 1, ,09-9, , ,5 17,7 2,52 14,0 5,05 1, ,65 36,1 11, , ,5 3,10 19,4 6,35 1, ,6 35,10 13, ,26 8, ,1 3,91 29,1 8,45 1, ,3 32,39 17, , ,7 4,63 43,1 11,1 1, ,0 30,56 20, , ,4 5,45 62,5 14,7 1, ,9 29,04 24, ,5 10,2 10, ,21 85,0 18,2 1, ,0 27,77 28, , , ,4 2, ,3 26,13 32, ,5 11,16 11, , ,9 2, ,4 24,42 37, ,14 12, , ,5 2, ,2 23,34 42, ,5 12, , ,5 2, ,9 22,00 48, , , ,8 2, ,9 21,29 53, , , ,1 2, ,1 20,56 28, ,6 16 8, , ,5 2, ,5 16,50 75, ,5 17, , ,6 2, ,6 17,28 77, , , ,0 2, ,1 17,59 80, ,5 16, , ,7 2, ,8 16,46 91, , , ,04 iy 28 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 29

3 PROFIL UNP SERIE NORMALA Date tenice si posiilitatea de prelucrare Tolerante la rectiliniaritate - profil UNP Taieturi olice +/- 60 Inaltimea maxima a profilului pentru taieturi este de 450 mm Dimensiune Aateri limita nominala a e de la 80 la 140 ± 2 ± 1,5 ± 0,5 ± 0,5 de la 160 la 200 ± 2 ± 1,5 ± 0,5 ± 1 de la 220 la 300 ± 3 ± 2 ± 0,5 ± 1 Toleranta la taiere Taietura normala la 90 Fata de cotele nominale, in lipsa altor dispozitii mentionate, tolerantele sunt prezentate in taelul urmator: Lungimea nominala < 2000 > 2000 < > Tolerante +/- 1 +/- 1,25 +/- 1,5 La cerere ,5-0 +2, Aateri limita curente, mm (precizat prin comanda) ± 50 Tolerante de rectiliniaritate - profil UNP Aateri limita curente, mm (prin acord cu producatorul) ± 25 ± 10 ± 5 In cazul aaterilor limita curente, lungimea L corespunde cu lungimea maxima utilizaila a grinzii cu capetele presupuse a fi taiate la 90. In cazul aaterilor limita restranse, cele doua lungimi L si L max treuie sa fie amandoua incluse in toleranta fixata. Desenul profilelor treuie completat cu indicarea tolerantei lungimii solicitate. Pot fi solicitate si tolerante diferite de cele specificate. In lipsa altor specificatii, se aplica la lungimea profilelor in lungime fixa, aateri curente de la 0 mm. TAIETURA INCLINATA Toleranta la ungiul de taiere este admisa in limite de +/- 0,5 In afara ecerului Curarea mijlocului Eroare de indreptare Masurarea lungimii treuie sa fie facuta cu ajutorul fleximetrului calirat la nivel 2, prin tragere cu o forta constanta de 4 kg Pentru tolerantele la planeitate si la perpendicularitate a taieturii se aplica formula: d = 0,5% din x unde d = diferenta = inaltimea profilului = latimea profilului Masurarea diferentei d treuie sa fie facuta cu un ecer de 90 lipit de o latura t t ±< 1 mm In afara ecerului t (fig. A) nu treuie sa ramana mai mult de 1 mm. t 1. t < 0,5 mm 2. t < 1,0 mm 3. t < 1,5 mm 1. pt. < 100 mm 2. pt. 100 mm < < 200 mm 3. pt. > 200 mm Eroarea de indreptare q (fig. C) nu treuie sa depaseasca 0,0015 din lungime L a profilului. 30 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 31

4 PROFIL INP SERIE NORMALA PROFIL IPE CU LATURI PARALELE e r a a 14% COD PROFIL e Greut. (Kg/m) Sup. (m 2 /t) Sect. ( 2 ) a e r Jx 4 Caraceristici referitoare la axa neutra x-x y-y Wx ix Jy 4 Wy 80 5,95 51,18 7, ,9 5,76 3,9 77,8 19,5 3,20 6,29 3,00 0, ,32 44,36 10, ,5 6,64 4, ,2 4,01 12,2 4,88 1, ,20 39,55 14, ,1 7,52 5, ,7 4,81 21,5 7,41 1, ,40 35,10 18, ,7 8,40 5, ,9 5,61 35,2 10,7 1, ,90 32,12 22, ,3 9,28 6, ,40 54,7 14,8 1, ,9 29,22 27, ,9 10,16 6, ,20 81,3 19,8 1, ,3 27,06 33, ,5 11,04 7, , ,0 1, ,1 24,92 39, ,1 11,92 8, , ,1 2, ,2 23,31 46, ,7 12,80 8, , ,7 2, ,9 21,62 53, ,4 13,77 9, , ,0 2, ,0 20,17 61, ,1 14,85 10, , ,2 2, ,2 19,00 69, ,8 15,82 10, , ,2 2, ,1 17,87 77, ,5 16,90 11, , ,7 2, ,1 16,91 86, ,2 17,87 12, , ,4 2, ,2 15,90 97, ,0 19,05 13, , , ,0 15,12 107, ,7 20,02 13, , , ,6 14,39 118, ,4 21,10 14, , , , ,2 24,3 6, , , , ,0 27,0 18, , ,72 iy COD PROFIL Greut. (Kg/m) Sup. (m 2 /t) Sec. ( 2 ) a e r Jx 4 Caracteristici referitoare la axa neutra x-x y-y Wx ix Jy 4 Wy 80 6,00 54,67 7, ,8 5,2 5 80,1 20,0 3,24 8,49 3,69 1, ,10 49,38 10, ,1 5, ,2 4,07 15,9 5,79 1, ,4 45,67 13, ,4 6, ,0 4,90 27,7 8,65 1, ,9 42,71 16, ,7 6, ,3 5,74 44,9 12,3 1, ,8 39,43 20, ,0 7, ,58 68,3 16,7 1, ,8 37,13 23, ,3 8, , ,2 2, ,4 34,29 28, ,6 8, , ,5 2, ,2 32,37 33, ,9 9, , ,3 2, ,7 30,03 39, ,2 9, , ,3 2, ,1 28,81 45, ,6 10, , ,2 3, ,2 27,49 53, ,1 10, , ,5 3, ,1 25,46 62, ,5 11, , ,5 3, ,1 23,64 72, ,0 12, , , ,3 22,17 84, ,6 13, , , ,6 20,75 98, ,4 14, , , ,7 19, ,2 16, , , , ,1 17, , , , ,0 19, , ,66 iy 32 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 33

5 PROFIL HEA CU LATURI PARALELE Serie usoara PROFIL HEB CU LATURI PARALELE Serie normala r a r a COD PROFIL e e Greut. (Kg/m) Sup. (m 2 /t) Sec. ( 2 ) a e r Jx 4 Caracteristici referitoare la axa neutra x-x y-y Wx ix Jy 4 Wy ,7 33,59 21, ,8 4, ,8 2, ,9 34,02 25, , ,5 3, ,7 32,15 31, ,5 8, , ,6 3, ,4 29,80 38, , ,9 3, ,5 28,73 45, , , , ,3 26,95 53, , , , ,5 24,95 64, , , ,3 22,72 76, , , , ,2 21,70 86, ,5 12, , , ,4 20,94 97, , , ,3 19, , , , ,6 18, , , , , ,5 16, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,35 iy COD PROFIL Greut. (Kg/m) Sup. (m 2 /t) Sec. ( 2 ) a e r Jx 4 Caracteristici referitoare la axa neutra x-x y-y Wx ix Jy 4 Wy ,4 27,79 26, ,9 4, ,5 2, ,7 25,69 34, , , ,9 3, ,7 23,89 43, , ,5 3, ,6 21,55 54, , , ,2 20,31 65, , , , ,3 18,76 78, , , ,5 17,76 91, , , , ,2 16, , , ,0 16, , , , , , , , , , , , ,5 20, , , , , , , , ,5 22, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,38 iy 34 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 35

6 PROFIL HEM CU LATURI PARALELE Serie Grea Taelul cu taierea inclinata pentru profile [+/- 60 ] r a COD PROFIL e Greut. (Kg/m) Sup. (m 2 /t) Sec. ( 2 ) a e r Jx 4 Caracteristici referitoare la axa neutra x-x y-y Wx ix Jy 4 Wy ,8 14,81 53, , ,3 2, ,1 14,17 66, , , , ,2 13,56 80, , , ,2 12,73 97, , , ,9 12, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,45 iy 36 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 37

7 PROFILE LAMINATE Date tenice si posiilitatea de prelucrare Taieturi olice +/- 60 Inaltimea maxima a profilului pentru taietura este de 450 mm Toleranta la taiere TAIETURA NORMALA LA 90 Fata de cotele nominale, daca nu sunt specificate alte dispozitii prealaile cu clientul, se incadreaza in limitele enumerate mai jos: Tolerante la rectiliniaritate pentru profile IPE, HEA, HEB, HEM Toleranta pe masa Inaltimea grinzii Toleranta la rectinilitate pe o lungime L in % Qxx si Qxy 80 < 180 0,30 L 80 < 360 0,15 L > 360 0,1 L Aaterea fata de masa nominala a unui lot sau a unui singur profil nu treuie sa fie mai mare de 4%. Aaterea de masa este diferenta intre masa efectiva a lotului sau a unui singur profil si masa calculata. Masa calculata teuie sa fie determinata cu referire la o masa volumica de 7,85 kg/dm 3. Lungimea nominala < 2000 > 2000 < > Tolerante +/- 1 +/- 1,25 +/- 1,5 La cerere ,5-0 +2, TAIETURA INCLINATA Toleranta la ungiul de taiere se mentine in limitele de +/- 0,5 Toleranta de rectiliniaritate pentru profile IPE, HEA, HEB, HEM Toleranta pe lungime Masurarea lungimii treuie facuta prin intermediul unui flexometru, calirat la nivelul, prin tragere cu o forta constanta de 4 kg Pentru tolerantele la planeitate si perpendicularitate a taierii se aplica formula: d = 0,5% din x unde d = diferenta = inaltimea profilului = latimea profilului Masurarea diferentei d treuie facuta cu un ecer la 90 lipit de marginea unei laturi Aateri limita curente (de precizat la comanda) ± Aatere limite curente (prin acord cu producatorul) ± 25 ± 10 ± 5 Profilele treuie sa fie furnizate cu o toleranta de: a) ± 50 mm sau ) mm in cazul in care se solicita lungimi minime. L reprezinta lungimea maxima utilizaila a profilului, presupunand ca extremitatile grinzii sunt taiate la DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 39

8 PROFILE LAMINATE Tolerante de laminare pentru profile IPE, HEA, HEB, HEM Toleranta dimensionala Tolerante la rectiliniaritate pentru profile IPE, HEA, HEB, HEM Toleranta de perpendicularitate si simetrie Inaltimea grinzii Latimea aripii Grosimea mijlocului Grosimea aripii Inaltimea a e Toleranta ,0-2,0 180 < < ,0-2,0 + 5,0-3,0 > ,0-5,0 Latimea Toleranta ,0-1,0 110 < < ,0-2,0 + 4,0-4,0 > ,0-5,0 Grosimea Toleranta Grosimea Toleranta a < 7 ± 0,7 e < 6,5 + 1,5-0,5 7 a < 10 ± 1,0 6,5 < e < ,0-1,0 10 a < 20 ± 1,5 10 e < ,5-1,5 20 a < 40 ± 2,0 20 e < ,5-2,0 40 a < 60 ± 2,5 30 e < ,5-2,5 a > 60 ± 3,0 640 e < ,0-3,0 Toleranta la perpendicularitate k + k1 Toleranta la simetrie t unde t = Latimea aripii Toleranta Latimea aripii Toleranta 110 > 110 1,5 2% din (max 6,5 mm) < 325 > < 325 > 325 e < 40 e > ,5 3,5 5,0 5,0 8,0 e > ,0-4,0 40 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 41

9 DETERMINAREA INCARCARILOR ADMISIBILE SI A DEFORMARILOR PENTRU PROFILELE IPE/HEA/HEB/HEM INCARCATE CU O SARCINA UNIFORM DISTRIBUITA Scopul acestor scurte note este de a pune la dispozitia operatorilor din sectorul de constructii, un instrument rapid pentru rezolvarea unor simple proleme structurale, fara a apela la relatii matematice care sunt proprii calculului de rezistenta. Sunt insa necesare unele consideratii introductive cu caracter general: Reamintim ca sarcina q este constituita dintr-o componenta de sarcina permanenta pe de o parte si dintr-o sarcina variaila sau suprasarcina. Daca sistemul este isostatic se ajunge la valorile M, N, T cu ajutorul simplelor consideratii de eciliru dupa cum este reprezentat in figura. 1 Material 3 Verificare Un profil din otel laminat la cald pentru o utilizare structurala este caracterizat de doi parametri de rezistenta mecanica la tractiune: f y limita de curgere f u rezistenta la rupere Pentru grosimi pana la 40 mm - conform EN se disting urmatoarele oteluri de constructie: MARCA DE OTEL f y (N / mm 2 ) f u (N / mm 2 ) S S S Odata rezolvata prolema statica de identificare a componentelor de solicitare M, N si T, treuie ales cel mai indicat profil comercial care sa raspunda cel mai ine solicitarilor prolemei noastre: se realizeaza efectuand doua verificari: a) verificarea rezistentei ) verificarea deformarii S-a preferat utilizarea, ca si criteriu de verificare, a vecii metode de tensiuni admisiile conform UNI deoarece, pentru scopul propus, este mai ine reprezentata realitatea fizica a prolemei structurale fata de verificarile prevazute de EC3 si SLU. Enunt: a) valori de tensiune admisiile pentru verificarea rezistentei 2. Scema de calcul q ) valori de verificare pentru deformare 1,5 3 T M l Pentru rezistenta unui element structural (grinda) de lungime mai mare decat alte doua dimensiuni - respectiv caracteristicile raspund la ipoteza lui Barre de Saint-Venant implicat de un sistem de forte externe q este necesar sa se gaseasca componentele solicitarii M, N si T (incovoiere, axiale si taietoare) astfel incat, pentru orice sectiune a grinzii, acestea sa ecilireze actiunea sarcinii externe aplicate. Grinzi care nu sustin ziduri, ziduri de separare, piloni, sageata maxim datorat doar suprasarcinii Grinzi care nu sustin ziduri, ziduri de separare, piloni, sageata datorat sarcinii totale Pentru elemente arcuite si elemente inflexiile ale pieselor de prindere mici a unei acoperiri, sageata maxim datorat incarcaturii totale DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 45

10 4 Calcul 5 Alte sceme de incarcare Pe aza consideratilor precedente se pot efectua calcule de rezistenta utilizand urmatoarele formule: Q adm = 8 W x 100 l - p l q l 4 5. E J 384 f = = Q l 3 E J x Sunt furnizate sceme statice pentru grinda statica simplu rezumata pentru conditii de incarcare diferite. Din aceste sceme este posiil, intorcandu-ne la calculul anterior, sa determinam noua valoare Qeq aplicand la valoare a sarcinii totale Q rezultata factorul γ indicat mai jos. unde: Q = sarcina totala σ = tensiunea unitara de calcul W x = modulul de rezistenta in ³ l = distanta dintre reazeme E = modulul de elasticitate al otelului = Kg/² J x p = modulul de inertie fata de axa x = greutatea proprie a profilului in kg/m Nota: Pentru calculul deformarii se aplica formulele comunicate impreuna cu scemele. Pentru fiecare profil de categoria IPE, HEA, HEB, HEM sunt stailite trei valori ale tensiuni unitare: kg N σ adm = 1600 = (160 ) 2 mm 2 kg N 2 mm 2 σ adm = 1200 = (120 ) kg N 2 mm 2 σ adm = 800 = (80 ) cu scopul de a evidentia variatia deformarii (sageata) cu incarcatura totala Q aplicata pe grinda conform scemei. Nota: Valorile lui Q mentionate in taele treuie intelese ca valori optime de incarcare in aza urmatoarelor ipoteze: - sarcini aplicate pe axa grinzii; - asenta fenomenelor de incovoiere - rasucire. 6 Pentru un un proiect sunt necesare aze solide Prezentele note au fost elaorate de Birouri de Proiectare Civila si Industriala - Colaoratori, irouri care sunt de asemenea disponiile pentru a rezolva prolematici mai complexe, cum sunt: - sectorul industrial : - proiect si calculul pentru ale, construitii pe piloni, profile cu zarele, elemente arcuite si profile pentru poduri moile; - scele industriale pentru sustinerea si/sau aparaturii cu planuri de acces din tala sau grilaj; - structuri metalice pentru transportul retelelor de distriutie (pipe rack) - sectorul civil : - constructii pentru uz residential si/sau comercial, cu grinzi, piloni si poduri din tala cutata inalta; - ranforsari de poduri din ciment armat cu implicarea de elemente structurale din otel; Proiectul si verificarille sunt dezvoltate prin intermediul celor mai moderne proceduri de calcul automatic. 46 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 47

11 Utilizarea coeficientilor Coeficientii pot fi utilizati conform a doua criterii de lucru: a) verificarea incarcaturii utile maxime pentru o grinda, date fiind: distanta dintre reazeme tipul de profil valoarea unitara a tensiunii in tael => Q Exemplu: pentru l = 3,50 m profil IPE180 tensiune 1600 kg/q in taelul Q = 5274 kg egal cu q = 1506,8 kg/m si deformare cuprinsa intre 1/200 si 1/400 din distanta dintre punctele de sprijin. Ra Ta + l/2 Scema 1 Reactiuni si solicitari Rotiri si deplasari + l M max q - R T Reactiuni R A = R B = Forte Taietoare Moment q. l 2 T A = -T B = q. l 2 M max (l/2) = q. l 2 8 Rotiri A = - B = q. l E. J Deplasari η max (l/2) = 5. q. l E. J ) dimensionarea in aza deformarii, date fiind: valoarea tensiunii distanta dintre reazeme Q total valoarea de deformare in tael => determinarea profilului de clasa IPE, HEA, HEB, HEM si succesiv, calculul sagetii. Exemplu: pentru l = 3,50 m Q = 5274 kg deformarea = 1/300 l tensiunea = 1600 kg/q in taelul => profilul IPE180 cu J x = , calculul vectorului: (350) f = = 1,06 => x = l <. l = 1,16 Ra Ta + l/ 3 Scema 2 Reactiuni si solicitari Rotiri si deplasari l + M max - q R T Reactiuni R A = q. l 6 R B = q. l 3 Forte Taietoare T A = R A T B = -R B Moment M max (l/ 3) = q. l A = B = - Rotiri 7. q. l E. J 8. q. l E. J Deplasari q η max = 0, l 4. E. J per x = 0,5193. l 48 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 49

12 Scema 3 Reactiuni si solicitari Rotiri si deplasari Ra l q R Reactiuni R A = R B = q. l 4 Forte Taietoare Rotiri A = - B = 5. q. l E. J Ta + l/2 - T T A = R A T B = -R B Moment Deplasari η max (l/2) = q. l E. J + M max M max (l/2) = q. l 2 12 Scema 4 Reactiuni si solicitari Rotiri si deplasari P Reactiuni Ra Ta + l R R A = R B = P 2 Forte Taietoare Rotiri A = - B = P. l E. J l/2 + M max - T T A = R A T B = -R B Moment M max (l/2)= P. l 4 Deplasari η max = P. l 3 (l/2) 48. E. J 50 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 51

13 TEVI STRUCTURALE FORMATE LA RECE SI FINISATE LA CALD EN PATRATE Grosimi perete / Greutate (kg/m) x25 1,89 2,64 3,14 30x30 2,36 2,94 3,93 4,52 40x40 3,30 4,80 5,33 6,41 8,04 50x50 4,25 5,45 6,39 8,28 10,6 12,6 60x60 5,19 6,71 7,96 9,20 13,06 15,7 70x70 6,13 7,97 9,53 11,09 15,57 18,8 21,90 80x80 7,07 9,22 11,10 12,97 16,36 22,0 25,60 90x90 8,01 10,48 12,67 14,86 18,87 25,10 29,40 100x100 8,96 11,73 14,24 16,74 21,39 26,62 33,20 40,4 110x110 9,90 12,99 15,81 18,62 23,90 31,40 36,90 41,00 120x120 10,84 14,25 17,38 20,51 26,41 33,41 40,70 45,50 130x130 11,96 15,82 19,62 23,36 30,60 37,70 44,50 49,90 140x140 12,97 17,19 21,36 25,49 33,59 40,80 48,20 53,60 59,20 150x150 13,67 18,01 22,09 26,16 34,10 42,16 53,24 56,50 62,10 160x160 14,61 19,4 23,76 28,04 36,46 44,70 54,70 60,90 67,20 180x180 21,78 26,85 31,81 41,48 50,95 59,80 69,90 77,20 200x200 24,29 29,94 35,58 46,50 57,93 67,35 78,80 87,30 220x220 26,81 33,08 39,35 51,53 62,57 74,90 87,70 97,30 250x250 30,57 37,79 45,10 59,24 72,93 86,18 101,70 117,00 260x260 31,83 39,39 46,88 61,58 75,13 90,00 106,00 120,00 300x300 45,64 54,52 71,80 88,63 105,02 124,30 142,00 320x320 49,57 59,13 77,91 95,54 120,00 136,00 152,00 350x350 63,90 85,70 106,00 128,00 147,90 167,00 400X400 75,13 96,90 122,00 142,00 167,50 192,00 500X ,40 142,50 169,20 62 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 63

14 TEVI STRUCTURALE FORMATE LA RECE SI FINISATE LA CALD EN RECTANGULARE Rectangulare Grosimi perete / Greutate (kg/m) Grosimi perete / Greutate (kg/m) X30 3,35 4,44 50x40 3,77 4,83 6,28 7,35 60x30 3,77 4,83 6,28 7,35 60x40 4,25 5,45 6,39 8,29 10,60 70x30 4,25 5,45 7,07 8,29 10,60 70x40 4,72 6,08 7,18 9,23 11,80 14,10 70x50 5,19 6,71 7,96 10,20 13,10 15,70 70x60 5,84 7,66 9,42 11,10 14,30 17,30 80x40 5,19 6,71 7,96 9,20 13,10 15,70 80x50 5,66 7,34 8,75 11,10 14,30 17,30 80x60 6,13 7,90 9,53 11,86 15,57 18,80 90x50 6,13 7,97 9,53 11,09 15,57 18,80 100x30 5,66 7,34 9,42 10,10 14,30 17,30 100x40 6,13 7,90 9,53 11,09 15,57 18,80 100x50 6,60 8,59 10,32 12,03 16,83 20,40 100x60 7,07 9,06 11,10 12,97 18,09 22,00 100x80 8,01 10,22 13,91 15,44 20,40 25,10 29,40 110x60 7,72 10,17 12,56 13,91 19,30 23,60 110x80 8,67 11,43 14,13 16,77 21,90 26,70 31,30 120x40 7,70 9,22 11,10 12,97 18,10 22,00 120x50 7,23 9,64 12,56 14,88 19,30 23,60 120x60 8,01 10,48 12,67 15,44 20,40 25,10 120x70 14,13 16,77 21,85 26,70 120x80 11,73 14,24 17,23 21,39 28,30 120x100 10,03 15,73 19,11 25,60 31,40 36,90 140x40 10,48 12,67 15,82 20,40 25,10 140x60 11,73 14,24 16,74 23,10 28,30 140x70 12,00 15,03 17,68 24,40 29,80 34,40 140x80 12,99 15,81 18,62 23,90 31,40 36,40 150x50 11,73 14,24 16,74 23,10 28,30 150x60 12,97 15,70 18,65 24,40 29, x75 13,60 16,20 19,00 27,00 32,00 150x100 14,87 18,17 21,45 27,67 36,10 42,60 160x80 13,71 17,38 20,51 26,41 34,50 40,70 160x90 15,20 18,17 21,00 27,60 36,10 42,60 180x60 14,25 17,38 20,51 28,10 34,50 40,70 180x80 15,50 18,95 22,39 28,92 37,70 44,50 180x100 16,90 21,20 24,28 31,43 40,80 48,20 180x120 17,90 22,20 26,30 34,10 51,50 180x140 23,73 28,14 36,63 44,67 200x100 18,01 22,09 26,16 33,95 41,59 48,50 56,50 62,10 200x120 23,83 28,04 36,46 45,10 54,70 63,30 200x150 21,15 26,10 30,87 40,23 49,38 57,90 70,00 220x80 17,90 22,16 26,26 34,12 41,53 220x120 25,30 29,93 38,97 47,80 58,70 220x140 26,90 31,81 41,48 51,00 59,80 250x100 21,40 26,02 30,87 40,23 48,44 57,90 70,00 77,70 250x150 24,29 30,01 35,58 46,51 57,23 73,00 78,80 91,50 260x140 30,00 35,70 46,70 57,20 67,30 81,10 90,30 260x180 31,10 39,40 51,70 63,50 74,90 87,70 97,30 300x100 30,01 35,68 46,68 57,23 67,30 81,10 90,30 300x150 27,43 33,87 40,29 52,79 65,10 76,80 89,10 300x200 30,57 39,90 45,24 59,50 72,90 86,20 103,00 350x150 37,90 45,10 59,20 72,90 86,20 350x250 54,52 71,80 88,63 105,02 400x100 37,90 45,10 59,20 72,90 86,20 400x200 45,64 54,40 71,80 88,60 105,00 126,00 141,00 400x250 49,57 64,90 77,91 98,50 128,00 138,00 154,00 400x300 63,90 84,40 104,00 124,00 450x250 63,90 84,40 106,00 124,00 147,10 167,00 500x200 67,70 85,00 106,00 131,00 148,00 168,00 500x300 77,50 96,90 120,00 142,00 170,00 192,00 64 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 65

15 Tael taierea inclinata pentru tevi structurale [+/- 60 ] 66 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO AL CARBONIO 67

16 TEVI STRUCTURALE FORMATE LA RECE SI FINISATE LA CALD (EN 10210) Date tenice si posiilitatea de prelucrare OPERATII EXECUTATE INAINTEA PROCESARII La cerere se pot executa urmatoarele operatii tenologice: Gaurire Taieturi olice +/- 60 Inaltimea maxima a profilului pentru taieturi este de 450 mm - Gaurirea se face cu o instalatie CNC adaptata la prelucrari de orice tip de laminate - Profile care se pot prelucra: profilele laminate si compuse, profilul U, cornier, otel lat, tevi patrate, si tevi rectangulare. - Trei axe de perforare, doua orizontale si una verticala, cu o singura mandrina Tolerante de Prelucrare - Diametrul maxim de perforare 50 mm - Grosimea maxima de perforare 50 mm TAIETURA NORMALA LA 90 Toleranta fata de cotele nominale, cu exceptia unor dispozitii comunicate de client, se mentin in limitele enumerate mai jos: Lungimea nominala < 2000 > 2000 < > Toleranta +/- 1 +/- 1,25 +/- 1,5 La cerere ,5-0 +2, Marcare TAIETURA INCLINATA Toleranta pe ungi de taiere este inclusa in limitele de +/- 0,5 - Marcatoare automate, cu scriere in 36 de pozitii - Dimensiunea literei 16x8 mm Masura lungimii treuie sa se faca prin intermediul fleximetrului, calirat la nivel 2, prin tragere cu o forta constanta de 4 kg Pentru tolerante de planeitate si perpendicularitate a taieturii se aplica: d = 0,5% din x unde d = diferenta = inaltimea profilului = latimea profilului Masurarea diferentei d treuie sa fie facuta cu un ecer la 90 lipit de marginea unei aripi. Salare, grunduire, zincare La solicitarea clientului este posiil sa se supuna materialul la un proces de salare, zincare si vopsire. 68 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO DIVIZIA AL OTEL CARBONIO 69

17 SINA Tip Vignola ciuperca inima înăltime talpa COD PROFIL Inaltime Ciuperca Talpa Inima Greutate (Kg/m) tip ,373 tip ,349 tip ,152 tip ,188 tip tip tip Tip Burack ciuperca 63,5 67,2 65, ,6 74, , , ,5 60,34 înăltime inima talpa COD PROFIL Nr. Inaltime Ciuperca Talpa Inima Greutate (Kg/m) A ,5 A ,2 A ,8 A ,0 A ,2 A ,3 70 DIVISIONE DIVIZIA ACCIAIO OTEL CARBON AL CARBONIO DIVISIONE ACCIAIO AL CARBONIO 71

CUPRINS. A) DIVIZIA OTEL CARBON pag 09. B) DIVIZIA OTEL INOXIDABIL pag 107. C) DIVIZIA CONSTRUCTII pag 135. D) ERIDIAN pag 169

CUPRINS. A) DIVIZIA OTEL CARBON pag 09. B) DIVIZIA OTEL INOXIDABIL pag 107. C) DIVIZIA CONSTRUCTII pag 135. D) ERIDIAN pag 169 societatea Kueryo Steel a luat nastere in noiembrie 2007 din firma Kueryo Import- Export SRL si comercializa urmatoarele produse: Panouri sandwich, Tabla cutata, Accesorii Profile de aluminiu Policarbonat

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor. TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)

Curs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending) Curs 4 ELEENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending) Calculul de rezistenta a barelor (grinzilor) cu inima plina () Solicitarea incovoiere plana (monoaxiala) z z incovoiere oblica

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati Capitolul 15 Asamblari prin caneluri, arbori profilati T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare? a) cele din seria usoara; b) cele din seria mijlocie; c) cele din

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

1. PROFILE GALVANIZATE, PROFILE Z, Ω, C ŞI Σ

1. PROFILE GALVANIZATE, PROFILE Z, Ω, C ŞI Σ Cuprins 1. PROFILE GALVANIZATE, PROFILE Z, Ω, C ŞI Σ... 2 1.1. Z Profile: Viitor şi avantaje... 3 1.2. Principiile de bază ale profilelor Z... 4 1.3. Sistem continuu economic (ECS) asamblare rapidă...12

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014 Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI 1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE CPITOLUL 4 SOLICITRE DE TRCŢIUE COMPRESIUE 4.1. Forţe axiale Dacă asupra unei bare drepte se aplică forţe dirijate în lungul axei longitudinale bara este solicitată la tracţiune (Fig.4.1.a) sau la compresiune

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

RX Electropompe submersibile de DRENAJ RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4 FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR

METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR.1. Metode deterministe Factorii principali ai siguranţei care intervin în calculele efectuate conform principiilor metodelor deterministe se stabilesc empiric şi se

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

Dreapta in plan. = y y 0

Dreapta in plan. = y y 0 Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului

Διαβάστε περισσότερα

7 Distribuţia normală

7 Distribuţia normală 7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Descrierea Tehnică a Penelor de Profil C

Descrierea Tehnică a Penelor de Profil C C & Ζ profil pene : sunt profile metalice cu pereţi subţiri care constituie elemente structurale indispensabile ale clădirilor metalice. Dimensiunile lor variază în funcţie de necesităţile proiectării.

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

FIXARI DE CONEXPANDURI S-KA OPŢIUNEA 1 ÎNCREDERE DIN 1970.

FIXARI DE CONEXPANDURI S-KA OPŢIUNEA 1 ÎNCREDERE DIN 1970. FIXARI DE CONEXPANDURI S-KA OPŢIUNEA 1 ÎNCREDERE DIN 1970. UNUL SINGUR ESTE DE AJUNS DACĂ ESTE SORMAT CONEXPANDURI S-KA CU AGREMENT ETA OPTIUNEA 1 Noile conexpanduri S-KA cu agrement ETA Opţiunea 1 garantează

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα