CONTRACTOR Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "CONTRACTOR Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei"

Transcript

1 CONTRACTOR Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei Programul: Tipul proiectului: Contract TE 14/2013 TE Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente Raport stiintific privind implementarea proiectului in perioada mai decembrie 2013 Etapa I/2013 Denumirea proiectului: Obtinerea de filme subtiri fara plumb de (Ba1_xCax)(Ti1-yZry)O3 cu proprietati piezoelectrice inalte pentru microelectronica Denumire etapa: Etapa I cu doua obiective: 1. Stabilirea parametrilor de depunere 2. Optimizarea procesului de depunere a filmelor subtiri de BZTxBCT pentru integrarea acestora i n aplicatii piezoelectrice In cadrul acestei etape principalul scop a fost legat de pregatirea tintelor si suportilor necesari experimentelor ulterioare, de adaptarea sistemelor de depunere PLD si RF-PLD pentru obtinerea de filme subtiri si/sau heterostructuri de (Ba1_xCax)(Ti1- yzry)o3 (). Fabricarea tintelor cu stoichiometrii diferite de a constituit o parte foarte importanta a acestei etape, tinand cont de faptul ca succesul obiectivelor stiintifice propuse in proiect depinde de calitatea tintelor obtinute (densitate relativa, stoichiometrie precisa, dimensiuni fizice). Au fost efectuate experimente preliminare de depunere de filme subtiri de din tintele obtinute. De asemenea, au fost intreprinse actiuni de documentare, privind ultimele noutati publicate in literatura, in ceea ce priveste

2 proprietatile filmelor subtiri de si a dispozitivelor de test pe baza de obtinute prin depunere laser pulsata, dar si realizarea paginii web a proiectului. Obiectivul I. Stabilirea parametrilor de depunere Activitatea 1.1. Pregătirea țintei; adaptarea set-up-ului experimental și achiziționarea de materiale In ultimele decenii, datorita intelegerii fenomenelor care intervin in timpul proceselor de difuzie si densificare, tehnologia ceramica s-a consacrat definitiv si a acoperit un domeniu larg de aplicatii. Din cauza costurilor reduse, tehnologia conventionala este de departe cea mai utilizată metoda de prepararea a materialelor ceramice. Procesul de obtinere a esantioanelor implica urmatoarele etape principale: elaborarea amestecului de pulbere; formarea semifabricatului din amestecul de pulbere prin compactare in matrite; sinterizarea; finisarea. Solutii solide din sistemul binar Ba(Ti0,8Zr0,2)TiO3 (Ba0,7Ca0,3)TiO3 au fost preparate prin tehnologie ceramica conventionala pentru a fi utilizate ca tinte in procesul de crestere a filmelor subtiri piezoelectrice prin ablatie cu fascicol laser pulsat. Pentru controlul procesului de sinteza au fost efectuate analize si teste specifice, de tipul: granulometrie, calorimetrie diferentiala dinamica (DSC), difractie de raze X (XRD), densificare, etc. Pentru aceasta activitate au fost achizitionate urmatoarele tipuri de pulberi: carbonat de bariu, carbonat de calciu, oxide de titan, oxid de zirconiu, conform documentelor financiare atasate. Materiale piezoelectrice de tip Ba1-0,3xSr0,3xTi0,2(4+x)Zr0,2(1-x)O3 (O) au fost preparate prin reactie in faza solida. Esantioane O45, O50 si O55 corespunzatoare compozitiilor cu x = 0,45; 0,50 si 0,55 au fost dozate din pulberi de inalta puritate (BaCO3, CaCO3, ZrO2 si TiO2) si granulatie de aproximativ 1 -a realizat in alcool etilic timp de 10 ore folosind o moara planatera cu vase si de bile de agat. Pentru determinarea temperaturii de calcinare, dupa uscarea amestecului de materii prime, s-a efectuat prin DSC analiza termica a pulberilor omogenizate. Astfel, in urma verificarii prin XRD, pulberile calcinate in aer la 1350 o C /

3 5h au fost remacinate 5 h in alcool etilic. Dupa uscare, granulare, sitare si presare uniaxiala in matrite cilindrice, s-au obtinut esantioane cu densitate in crud mai mare de 50 % care au fost sinterizate in aer intre 1450 o C si 1525 o C timp de 4 ore. Tinte ceramice O45, O50 si O55 cu densificare mai mare de 90 % s-au selectat prin XRD dintre probele sinterizate la 1500 oc / 4h, acestea fiind slefuite pentru inlaturarea zonei superficiale si realizarea unei geometrii adecvate. Activitatea 1.2. Investigarea chimica si structurala a țintelor de BZT-xBCT. Difractogramele XRD ale celor trei tinte ceramice prezinta o structura perovskitica. Cum pentru aceste sisteme la temperatura camerei pot coexista mai multe faze cristalografice, pentru usurinta compararii probelor s-au indexat Miller intr-o simetrie (pseudo)cubica (Pm-3m) Figura 1. De asemenea s-a extras reflexia K α2 din difractograma pentru a evita suprapunerea efectelor de splitare. Se remarca trecerea treptata spre o simetrie tetragonala odata cu trecerea de la proportia de 45 la 55. In figura 2, in care apare numai domeniul unghiular o se observa clar acest efect. Figura 1 Difractograma de raza X a ale celor trei tinte ceramice

4 Figura 2 Difractograma de raza X a ale celor trei tinte ceramice in domeniul unghiular o Obiectivul II: Optimizarea procesului de depunere a filmelor subtiri de BZT-xBCT pentru integrarea acestora i n aplicatii piezoelectrice. Activitatea 2.1. Depunerea de filme subtiri de BZT-xBCT prin PLD Filmele subtiri de (Ba1_xCax)(Ti1-yZry)O3, abreviat, au fost depuse prin ablatie laser pe substraturi de siliciu platinizat (Pt/Si) si pe substrat de titanat de stontiu dopat cu Nb (STON). Pentru depunere au fost folosite tintele descrise mai sus (BCZT45 si ). Lungimea de unda folosita a fost de 193 nm (ArF) iar fluenta laser a variat intre 2.5 si 3 mj/cm 2. Substratul a fost montat pe un sistem de incalzire electric, setat la temperaturi intre si C si mentinut la distante de 4 si 5 cm de tinta. In timpul procesului de depunere, in camera de recatie a fost introdus oxigen la presiuni intre 0.1 si 0.6 mbar. Numarul de pulsuri a fost de si respectiv Aceste conditii experimentale sunt detaliate in tabelul urmator. In timpul depunerilor, tintele au fost rotite si translatate evitandu-se astfel deteriorarea acestora. Incazirea substraturilor a fost facuta cu o viteza de 50 0 /min iar racirea cu 10 0 /min in atmosfera de oxigen la presiunea de 2.9 mbar.

5 Proba Target Collector N Pulse Spot Area (mm 2 ) % % % % laser (J\cm 2 ) (nm) Pt Pt Pt Pt Pt Pt Pt Pt STON Investigatiile executate dupa depunere au cuprins: topografia suprafetei efectuata cu ajutorul microscopiei de forta atomica (AFM marca Park XE-100), microscopie electronica (SEM), analiza structurala cu ajutorul difractiei de raze X (XRD marca Panalytical Xpert MPB), analize de compozitie chimica prin spectroscopie de masa a ionilor secundari (SIMSHiden Analytical), determinari de proprietati din masuratori spectro-elipsometrice (SE marca Woollam), de constanta dielectrica la frecvente joase cu ajutorul unui analizor de impedanta marca Agilent 4294A; PFM cu ajutorul unui microscop de forta atomica Park XE-100 si a unui amplificator lock-in. Activitatea 2.2. Depunerea de filme subtiri de BZT-xBCT prin RF-PLD Folosind tehnica de depunere laser pulsata asistata de o descarcare de radiofrecventa in oxigen- RF-PLD, au fost depuse straturi subtiri in aceleasi conditii ca si cele obtinute prin PLD, pentru comparatie. Conditiile de depunere sunt sintetizate in tabelul de mai jos.

6 Proba Target Collector N Pulse Spot Area (mm 2 ) 172 n 173n 174n 175n 176n 177n 178n 179n 180n 45% 45% 45% 45% laser (J\cm 2 ) (nm) Pt Pt Pt Pt Pt Pt Pt Pt STON RF Power (w) Activitatea 2.3 Analizare morfologica AFM, SEM. Analizare structurala XRD. Analizare chimica si optica. Analizare dielectrica si piezoelectrica(pfm). In cadrul acestei activitati au fost investigate straturile subtiri de obtinute atat prin PLD cat si prin RF-PLD. In cazul straturilor subtiri obtinute prin RF-PLD s-a contatat aparitia de crapaturi la suprafata stratutilor subtiri, acestea incepand chiar sa se exfolieze in cazul filmelor depuse la temperaturi mari. Acest fapt necesita investigatii suplimentare pentru a determina cauza acestor probleme de crestere a straturilor subtiri de. In cazul straturilor subtiri de, imaginile de microscopie de forta atomica, scanate pe o arie de 20x20 μm 2, prezentate in figurile 3 si 4 indica o suprafata curata, fara defecte majore gen crapaturi, picaturi sau formatiuni straine, cu o rugozitate de ordinul nanometrilor.

7 Figura 3 Imagini 3D ce reprezinta topografii ale suprafetelor filmelor de 50 (stanga) si 45 (dreapta) depuse prin PLD pe substrat de Pt/Si, pulsuri, T=700 0 C Figura 4 Imagini 3D ce reprezinta topografii ale suprafetelor filmelor de 50 (stanga) depus la T sub =625 0 C pe substrat de Pt/Si si 45 (dreapta) depus la T sub =700 0 C pe substrat de STON, pulsuri Investigand mai detaliat starea suprafetelor filmelor de prin microscopie electronica de baleiaj (SEM) se observa aparitia unor formatiuni cristalografice bine conturate, de forma triunghiulara. Imaginile luate in sectiune transversala indica atat o crestere columnara a filmului dar si aparitia unor defecte in structura filmului si anume a unor crapaturi (din loc in loc) ce apar pe toata grosimea filmului. Aceste crapaturi apar, cel mai probabil, datorita diferentei de coeficienti termici intre materialele componente ale substratului (Pt/Si) si, o racirea prea rapida ducand la aparitia unor tensiuni in

8 structura. Acest aspect al cresterii filmelor poate fi remediat printr-o racire mult mai lenta. Figura 5 Imagini SEM pentru filme de 45% depuse pe substrat de Pt/Si la pulsuri (stanga) si pulsuri (centru, dreapta), T sub =700 0 C Difractogramele de raze X indica cresteri pe diverse directii cristalografice, astfel pentru filme depuse in aceleasi conditii de temperatura, presiune oxigen, distanta sustrattinta, nr pulsuri dar pe substraturi diferite, si anume pe siliciu platinizat si titanat de strontiu si bariu dopat cu niobiu, filmele cresc orientate diferit. Pentru /Pt acestea cresc orientate preponderent (020) iar pentru cristalitele sunt preponderent orientate (111). In ambele cazuri se observa si cresteri pe alte directii dar acestea sunt totusi mai mici pentru /STON. In cazul filmelor depuse din tinta BCZT50 pe substrat de Pt/Si s-a urmarit efectul temperaturii substratului. Difractogramele XRD (fig.6) indica formarea unor filme orientate preferential (110) si (111) cu o mai buna cristalinitate in cazul probei depuse la temperatura mai mare.

9 Figura 6: Difractograma de raza X a tintei de BCZT50 si a filmelor obtinute din aceasta pe substrate de Pt/Si depuse la 625 C si 700 C In cazul depunerii din tinta BCZT45 s-a studiat efectul naturii substratului folosit si a grosimii filmului controlata din numarul impulsurilor. Substratul de Pt/Si induce o crestere preferentiala (110) si (111). Se remarca diferente de intensitati in cazul filmului mai gros.

10 Figura 7: Difractograma de raza X a tintei de BCZT45 si a filmelor obtinute din la de pulsuri si de pulsuri Depunerea pe STON induce cresterea numai pe directia cristalografica (001). Analiza compozitionala determinata cu ajutorul spectroscopiei de masa a ionilor secundari (SIMS) pentru filmele de depuse din tinte de concentratii diferite indica prezenta tuturor elementelor chimice necesare (Ba, Ca, Ti, Zr), dovedindu-se astfel transferul stoichiometric de compozitie de la tinta la substrat. Procentul de zirconiu este mai mare in proba de 45.

11 Intensitate Intensitate Si Ca Ti Zr Ba Pt Si Ca Ti Zr Ba Pt Timp (min) Timp (min) Figura 8: SIMS pentru filme de (stanga) si 45% (dreapta) depuse pe Pt/Si in aceleasi conditii. Din punct de vedere al proprietatilor optice, determinate cu ajutorul spectroelipsometriei in domeniul spectral nm, se observa ca (figura 8) valorile indicilor de refractie sunt grupate in 2 zone distincte si anume, valori mai mari pentru 45% (probele ) si valori mai mici pentru compozitia (probele ). Cele mai mari valori ale indicelui de refractie se obtin pentru proba 178, n=2.35 (λ=500 nm). Aceste valori sunt normale pentru astfel de tipuri de materiale, titanatul de bariu avand la aceeasi lungime de unda n=2.43. Din punct de vedere al coeficientului de exctinctie si implictit al absorptiei optice, pentru toate probele s-au obtinut valori mici k<0.2 (λ=300 nm) la lungimi mai mari de 450 nm filmele subtiri sunt transparente optic.

12 3.0 n si 45% depus pe Pt/Si k 0.10 si 45% depus pe Pt/Si (nm) (nm) Figura 9: Dependetele lui n si k de lungimea de unda pentru filme subtiri de 45 si depuse pe substrat de Pt/Si Tot cu ajutorul spectroelipsometriei au fost calculate grosimile si rugozitatile filmelor subtiri de acestea fiind prezentate in tabelul de mai jos. Comparand grosimile rezultate pt 45% depuse in aceleasi conditii dar la un numar diferit de pulsuri (15 si 45 mii) rezulta valori asemanatoare ca si cele obtinute cu ajutorul SEM-ului (vezi figura de mai sus). In cazul rugozitatilor, acestea nu sunt comparabile cu cele rezultate din analizele de microscopie de forta atomica, cele reiesite din SE fiind mai mari. Aceste diferente se pot explica in doua moduri: ariile pe care se efectuaza masuratorile experimentale sunt diferite in cazul celor doua tehnici (AFM μm 2, SE mm 2 ) existand posibilitatea ca pe suprafata sa existe totusi anumite formatiuni provenite din proba sau din contaminarea ulterioara. o a doua explicatie poate veni din faptul ca in elipsometrie stratul rugos se aproximeaza ca fiind compus de material si aer, in realitate procentul putand fi diferit. Se obtin grosimi mai mici ale filmelor in cazurile in care distanta substrat-tinta a fost mai mare ( ) sau in cazul scaderii fluentei laser (175, 179).

13 Proba Grosime (nm) Rugozitate (nm) ± ± ± ± ± ± ± ± ± ± ± ± ± ±0.946 Determinarea comportamentului functiei dielectrice de frecventa a fost determinat cu ajutorul unui analizor de impedanta. Concret au fost facute masuratori de capacitate/pierderi dielectrice, constanta dielectrica relativa fiind calculata in aproximatia condensatorului plan folosind grosimile determinate mai sus depus pe Pt/Si depus pe Pt/Si r tg x x x x x10 6 Frequency (Hz) x x x x x10 6 Frequency (Hz) Figura 10 Dependentele constantei dielectrice si ale pierderilor de frecventa pentru filme subtiri de depuse pe Pt/Si Cele mai mari valori ale constantei dielectrice relative (~1500) au fost obtinute pentru filmele depuse dint tinta 45% in timp ce pentru valoarea maxima a fost de Din punct devedere al pierderilor dielectrice, acestea sunt de ordinul 10-2 frecvente joase, comparabile ca si valori pentru ambele compozitii. la

14 depus pe Pt/Si depus pe Pt/Si r 900 tg x x x x x x10 6 Frequency (Hz) x x x x x x10 6 Frequency (Hz) Figura11 Dependentele constantei dielectrice si ale pierderilor de frecventa pentru filme subtiri de 45% depuse pe Pt/Si Rezultatele microscopiei de raspuns piezoeletric sunt prezentate in Figura 10. Au fost folosite cantilevere cu varful de platina care au fost aduse in contact cu suprafata filmelor, apoi s-a aplicat un camp electric dc si unul de test ac intre electrodul inferior metalic si varful de Pt. Campul dc a fost generat utilizand un amplificator de voltaj, iar cel ac de test cu ajutorul unui amplificator lock-in. Acelasi generator lock-in a fost folosit pentru a analiza deflectia verticala a semnalului de la PSDP, pentru a extrage amplitudinea si faza oscilatiilor cantileverului induse de deformarea locala datorata campului electric aplicat dc. Straturile subtiri de /Pt/Si prezinta un histeresis piezoelectric ceea ce confirma caracteristicile piezoelectrice ale acestor straturi subtiri. Dependenta coeficientului piezoeletric d33 de campul electric aplicat este prezentata in Fig. 12.

15 Figura 12 Dependenta coeficientului piezoeletric d33 de campul electric aplicat Activitatea 2.4: Management, analiza rezultatelor, diseminarea, editare Datorita rezultatelor bune obtinute pana acum in proiect comparativ cu raportarile existente in literatura, au fost efectuate urmatoarele activitati de diseminare in cadrul a trei conferinte: 1. INDLAS 2013 In mai 2013, a fost sustinuta prezentarea orala cu titlul Pulsed laser deposition growth of lead-free (Ba1 xcax)(zryti1 y)o3 thin films and their structural, optical and electrical properties in cadrul careia au fost prezentate proprietatile filmelor de (Ba1 xcax)(zryti1 y)o3 depuse pe substrate de Pt/SiO2/Si prin depunere laser pulsata. In urma investigatiilor structurale si morfologice, s-a observat ca filmele prezinta suprafete netede, cu faza de perovskit pura. De asemenea, acestea au constantă dielectrică moderată ( 450) și pierderi dielectrice relativ reduse ( 3,5%). 2. COLA 2013 In cadrul acestei conferinte a fost diseminat posterul cu titlul The structural, optical and electrical properties for triple-point composition (Ba1 xcax)(zryti1 y)o3 thin films obtained by Pulsed Laser Deposition. Au fost prezentate rezultatele obtinute in urma depunerii de filme subtiri perovskitice

16 fara plumb de (Ba1 xcax)(zryti1 y)o3 cu aplicabilitate in dispozitivele MEMS. Filmele prezintă o constanta dielectrica ( 1200) și pierderi dielectrice mai reduse decat cele raportate anterior( 1,5%). Măsurătorile piezoelectrice au aratat un comportament promitator pentru filmele de depuse pe Pt / Si. 3. E-MRS 2013 Spring Meeting Posterul cu titului Pulsed laser deposition growth of lead-free (Ba1 xcax)(zryti1 y)o3 thin films and their structural, optical and electrical properties a fost sustinut in acdrul aceseia. Astfel, au fost diseminate proprietatile structural, optice si electrice ale filmelor de obtinute pe substrate de Pt/Si prin depunere laser pulsata. A fost, de asemenea, realizata pagina de web a proiectului: In concluzie, se poate afirma ca obiectivele primei etape au fost atinse avand in vedere rezultatele prezentate in raport. De asemenea, se afla deja in desfasurare activitati aferente etapei din anul 2014, respectiv: - Obtinerea de heterostructuri bazate pe filme subtiri de BZT-xBCT cu properietati piezoelectrice inalte. Director de proiect, Dr. Nicu Doinel Scarisoreanu

CONTRACTOR Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei

CONTRACTOR Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei CONTRACTOR Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei Programul: Tipul proiectului: Contract TE 14/2013 TE Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Etapa 1 (1 octombrie decembrie 2011)

Etapa 1 (1 octombrie decembrie 2011) Raport stiintific final privind implementarea proiectului Retentia de metale grele in filmele subtiri de hidrotalciti (LDH) obtinute prin ablatie laser (PLD) in perioada 15.12.2011-30.09.2014 Etapa 1 (1

Διαβάστε περισσότερα

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Filme de TiO 2 nanostructurate prin anodizarea Ti in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare

Filme de TiO 2 nanostructurate prin anodizarea Ti in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare Filme de io 2 nanostructurate prin anodizarea i in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare. Manea,.Obreja, M. Purica,V. Schiopu, F.omanescu M- Bucharest Lucrare finantata din Programul:

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Raport stiintific. privind implementarea proiectului

Raport stiintific. privind implementarea proiectului Raport stiintific privind implementarea proiectului Noi materiale hibride metal-organice şi polimerice în strat subţire pentru dezvoltarea de senzori in perioada ianuarie decembrie 2012 Etapa a doua este

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Academia Română Institutul de Chimie Fizică Ilie Murgulescu REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CORELAȚII STRUCTURĂ PROPRIETĂȚI FIZICO CHIMICE ÎN SEMICONDUCTORI OXIDICI CU APLICAȚII OPTICE, SENZORISTICE ȘI MAGNETICE

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

MATERIALE OXIDICE CU PROPRIETǍŢI OPTICE SPECIALE

MATERIALE OXIDICE CU PROPRIETǍŢI OPTICE SPECIALE UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE CHIMIE ŞI INGINERIE CHIMICǍ CATEDRA DE CHIMIE ANORGANICĂ Amalia-Zorica HRISTEA-SIMOC (căs. MESAROŞ) MATERIALE OXIDICE CU PROPRIETǍŢI OPTICE SPECIALE

Διαβάστε περισσότερα

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic . Masuratori cu microscopul optic Tehnici de microscopie de transmisie Microscopie de baleiaj utilizand lasere Microscopie confocala Microscopie in camp apropiat Microscopie electronica Microscopie Microscopie

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI Contractor: Cod fiscal : (anexa la procesul verbal de avizare interna nr.) MACHETA nr.viii De acord, DIRECTOR GENERAL Avizat, DIRECTOR DE PROGRAM RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI Contractul nr. : PN16-480101

Διαβάστε περισσότερα

Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice

Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice În procesul de conversie a radiaţiei solare în forme utile de energie, apar numeroase interacţiuni între radiaţia solară şi diverse materiale

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Titlu Proiect: Investigarea interfeţelor metal- feroelectric la nivel micro şi nanometric

Titlu Proiect: Investigarea interfeţelor metal- feroelectric la nivel micro şi nanometric Titlu Proiect: Investigarea interfeţelor metal- feroelectric la nivel micro şi nanometric Etapa III-Caracterizarea interfetei metal-feroelectric prin tehnici specifice; studii privind dinamica compensarii

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

Tratarea numerică a semnalelor

Tratarea numerică a semnalelor LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Proprietăţile pulberilor metalice

Proprietăţile pulberilor metalice 3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

Acoperiri nanometrice pentru imbunatatirea caracteristicilor functionale ale componentelor mecatronice aferente sistemelor mecatronice inteligente

Acoperiri nanometrice pentru imbunatatirea caracteristicilor functionale ale componentelor mecatronice aferente sistemelor mecatronice inteligente Acoperiri nanometrice pentru imbunatatirea caracteristicilor functionale ale componentelor mecatronice aferente sistemelor mecatronice inteligente Liliana-Laura Badita, Gheorghe Gheorghe, Marian Vocurek,

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1.1 Stabilirea parametrilor tehnologici pentru experimentul factorial

Figura 1.1 Stabilirea parametrilor tehnologici pentru experimentul factorial Faza 4: Program experimental de examinare nedistructivă prin termografie activă a probelor depuse prin pulverizare termică. Testarea şi finalizarea modulelor software de procesare inteligentă a rezultatelor

Διαβάστε περισσότερα

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI .4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 9 la Contract nr. 10N/2016 Contractor: INCDFM anexa la procesul verbal de avizare interna nr...

Anexa nr. 9 la Contract nr. 10N/2016 Contractor: INCDFM anexa la procesul verbal de avizare interna nr... Anexa nr. 9 la Contract nr. 10N/2016 Contractor: INCDFM Cod fiscal : RO9068280 anexa la procesul verbal de avizare interna nr.... De acord, DIRECTOR GENERAL Dr. Ionut Enculescu Avizat, DIRECTOR DE PROGRAM

Διαβάστε περισσότερα

CALCULUL COEFICIENTULUI DE DIFUZIE PRIN METODA GRADIENŢILOR DE CÂMP MAGNETIC

CALCULUL COEFICIENTULUI DE DIFUZIE PRIN METODA GRADIENŢILOR DE CÂMP MAGNETIC CALCULUL COEFICIENTULUI DE DIFUZIE PRIN METODA RADIENŢILOR DE CÂMP MANETIC M. Todică, V. Simon, I. Burda, S.D. Anghel,. Cerbanic Facultatea de Fizică, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca ABSTRACT Metoda

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα