INSTALAȚII ELECTRICE LUCRĂRI PRACTICE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "INSTALAȚII ELECTRICE LUCRĂRI PRACTICE"

Transcript

1 prof. RUSU COSTATI ISTALAȚII ELECTRICE LUCRĂRI PRACTICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA 28 ISB

2 CUPRIS I Ş Ă D E DOCUMETARE... TEMA: Aparate utilizate în instalaţiile electrice de iluminat şi prize... I Ş Ă D E L U C R U... 3 TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu o lampă electrică, o sonerie şi un întrerupător bipolar I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu o lampă electrică, o sonerie un întrerupător bipolar şi un contor de energie monofazat I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu 3 lămpi şi un întrerupător bipolar I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 2 lămpi electrice, un întrerupător bipolare, şi două circuite de priză I Ş Ă D E L U C R U 5... TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 5 lămpi, două întrerupătoare bipolare, un întrerupător monopolar şi două circuite de priză.... I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu doua comutatoare de capăt şi o lampă electrică I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 2 lămpi electrice, două comutatoare de capăt şi un comutator în cruce I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 2 lămpi electrice, două comutatoare de capăt şi două comutatoare în cruce... 7 I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat de scară 9 i

3 I Ş Ă D E L U C R U... 2 TEMA: Executarea legăturilor la lămpile electrice fluorescente (Montajul DUO)... 2 I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Executarea legăturilor la lămpile electrice fluorescente (Montajul TADEM) 23 I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Pornirea simplă a unui motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Inversorul de sens - instalaţia electrică de comandă I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Pornirea în cascadă (condiţionată) a 3 motoare electrice I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Inversorul de sens cu schimbarea sensului de rotaţie fără oprirea motorului... 3 I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Pornirea stea / triunghi semiautomată - instalaţia electrică de comandă I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Pornirea stea / triunghi automată - instalaţia electrică de comandă I Ş Ă D E L U C R U TEMA: Reglarea turaţiei motorului trifazat asincron motorul cu două viteze I Ş Ă D E L U C R U TEMA: rânarea motorului electric trifazat asincron RÂAREA DIAMICĂ BIBLIOGRAIE... 4 ii

4 I Ş Ă D E DOCUMETARE DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Aparate utilizate în instalaţiile electrice de iluminat şi prize.. SIMBOLURI GRAICE utilizate în schemele electrice. SIMBOL DEUMIRE SIMBOL DEUMIRE Siguranţă fuzibilă Lampă electrică de semnalizare Siguranţă automată monopolară (întreruptor automat monopolar) Contact normal închis buton comandă cu revenire Cutie de distribuţie Contact normal deschis buton comandă cu revenire Traseu cu mai multe conductoare (în acest caz 3) Contact normal deschis buton comandă cu reţinere Doză de ramificaţie Contact normal deschis cu revenire buton sonerie Doză de aparat Contact de comandă normal închis (contactor, releu) Întrerupător simplu (cu o singură clapetă) Contact de comandă normal deschis (contactor, releu) Întrerupător dublu (cu două Contact de comandă - clapete) comutator Întrerupător tip sonerie (cu Contacte de forţă D revenire) (contactor, întreruptor) Comutator de capăt Contact de comandă normal închis - releu termic Comutator de capăt dublu Contacte de forţă releu termic Comutator în cruce Contact Î cu temporizare la acţionare (releu timp) Lampă electrică cu incandescenţă Contact Î cu temporizare la revenire (releu timp) Lampă electrică fluorescentă Contact D cu temporizare la acţionare (releu timp) Sonerie electrică Contact D cu temporizare la revenire (releu timp) Priză simplă Bobină contactor electromagnetic Priză simplă cu contact de protecţie Bobină releu de comandă 2 Priză dublă Bobină releu de timp W Contor de energie M 3 M M Motor de curent alternativ trifazat Motor de curent alternativ monofazat Motor de curent continuu

5 2. Conectarea aparatelor în instalaţiile de iluminat şi prize. a) Conectarea prizelor. Prizele se conectează între fază şi nul. Conductorul de fază se conectează la contactul din dreapta - faţă al prizei iar conductorul de nul se conectează la contactul din stânga faţă. La prizele cu contact de protecţie, acest contact se conectează la nulul de protecţie. b) Conectarea lămpilor electrice şi a întrerupătoarelor. H H2 2 K Conductorul de nul se conectează la contactul lateral (CL) al duliei, iar conductorul de fază se conectează la un contact al întrerupătorului. Celălalt contact al întrerupătorului se conectează la piesa de contact (C) a duliei. În cazul întrerupătorului bipolar (dublu), conductorul de fază se conectează la contactul comun al întrerupătorului iar celelalte două contacte se conectează la piesele de contact ale celor două lămpi electrice din circuit (un contact la fiecare lampă). c) Conectarea unei lămpi electrice cu două comutatoare de capăt. Conductorul de nul se conectează direct la contactul lateral al duliei. Conductorul de fază se conectează la contactul comun al unui comutator. Piesa de contact a duliei se conectează la contactul comun de la celălalt comutator. Contactele de ieşire ale comutatoarelor se conectează între ele două câte două. d) Conectarea unui comutator în cruce cu 2 comutatoare de capăt şi o lampă. Contactele comutatorului în cruce se conectează la contactele de ieşire a celor două comutatoare de capăt (două la un comutator de capăt iar celelalte două la al doilea comutator de capăt). 2

6 I Ş Ă D E L U C R U DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu o lampă electrică, o sonerie şi un întrerupător bipolar. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. S CL H C K B. SARCII DE LUCRU.. Daca prin activarea (închiderea) contactului al întrerupătorului K soneria S sună, iar prin activarea contactului 2 al întrerupătorului K lampa H luminează, completează schiţa de mai sus cu conexiunile în doza de ramificaţie. 2. Execută conexiunile în doza de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3. Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în doza de ramificaţie 2 3

7 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în doza de ramificaţie. 5. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 6. Conectează soneria S în serie cu lampa electrică H. Activarea lor se face prin intermediul contactului al întrerupătorului K. Ce se observă? 7. Conectează soneria S în paralel cu lampa electrică H. Activarea lor se face prin intermediul contactului 2 al întrerupătorului K. Ce se observă? 4

8 I Ş Ă D E L U C R U 2 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu o lampă electrică, o sonerie un întrerupător bipolar şi un contor de energie monofazat. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. S Contor Wh C H CL 2 K Schema electrică a contorului de energie. U I U bobină de tensiune I bobină de curent ITRARE IEŞIRE Bobina de tensiune U este conectată în paralel cu consumatorul iar bobina de curent I este conectată în serie cu consumatorul. 5

9 B. SARCII DE LUCRU.. Conductorul de fază intră în contor la borna, iese pe la borna 3 şi se conectează la contactul comun al întrerupătorului K. Conductorul de nul se conectează la borna 4 a contorului la contactul CL al lămpii H şi la unul din contactele soneriei S. Prin activarea (închiderea) contactului al întrerupătorului K soneria S sună, iar prin activarea contactului 2 lampa H luminează. Completează schiţa de mai sus cu conexiunile în doza de ramificaţie. 2. Execută conexiunile în doza de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3. Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în doza de ramificaţie 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în doza de ramificaţie. 5. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 6

10 I Ş Ă D E L U C R U 3 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu 3 lămpi şi un întrerupător bipolar. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. C H CL C H2 CL C H3 CL 2 K e e2 B. SARCII DE LUCRU.. Daca prin activarea (închiderea) contactului al întrerupătorului K luminează lampa H, iar prin activarea contactului 2 luminează lămpile H2 şi H3, completează schiţa de mai sus cu conexiunile în doza de ramificaţie 2. Execută conexiunile în doza de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 7

11 3. Daca prin activarea contactului al întrerupătorului K luminează lampa H, iar prin activarea contactului 2 luminează lămpile H2 şi H3, Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în doza de ramificaţie 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în doza de ramificaţie. 5. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 6. Precizează denumirea şi rolul aparatelor utilizate în montajul de mai sus: e, e2. K. H, H2, H3... 8

12 I Ş Ă D E L U C R U 4 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 2 lămpi electrice, un întrerupător bipolare, şi două circuite de priză. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. 3 CL H C 2 CL H2 C P P2 2 K B. SARCII DE LUCRU.. Priza P se conectează în circuitul, priza P2 se conectează în circuitul 2. La activarea contactului al întrerupătorului K luminează lampa H iar la activarea contactului 2 al întrerupătorului K luminează lampa H2. Completează schiţa de mai sus cu conexiunile în dozele de ramificaţie. 2. Execută conexiunile în doza de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3. Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în dozele de ramificaţie. 9

13 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în dozele de ramificaţie. 5. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 6. Conectează lămpile H şi H2 în serie astfel încât acestea să lumineze la activarea contactului al întrerupătorului K. Completează desenul de mai jos cu conexiunile în doza de ramificaţie. Ce se observă? CL H C CL H2 C 2 K

14 I Ş Ă D E L U C R U 5 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 5 lămpi, două întrerupătoare bipolare, un întrerupător monopolar şi două circuite de priză. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. P2 C H H2 H3 H4 CL CL C C CL CL C CL H5 C 3 2 P 2 2 K K2 K3 B. SARCII DE LUCRU.. Daca prin activarea contactului al întrerupătorului K luminează lampa L, prin activarea contactului 2 al întrerupătorului K luminează lampa L2, prin activarea contactului al întrerupătorului K2 luminează lampa L3, prin activarea contactului 2 al întrerupătorului K2 luminează lampa L4, iar prin activarea contactului întrerupătorului K3 luminează lampa L5,completează schiţa de mai sus cu conexiunile în dozele de ramificaţie. Conectează priza P pe circuitul şi priza P2 pe circuitul Execută conexiunile în dozele de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul.

15 3. Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în dozele de ramificaţie. 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în dozele de ramificaţie Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 2

16 I Ş Ă D E L U C R U 6 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat cu doua comutatoare de capăt şi o lampă electrică. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. C H CL K K2 2 2 B. SARCII DE LUCRU.. Daca prin activarea comutatorului K luminează lampa H, prin activarea comutatorului K2 se stinge lampa H şi invers, completează schiţa de mai sus cu conexiunile în doza de ramificaţie. 2. Execută conexiunile în dozele de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3

17 3. Daca prin activarea comutatorului K luminează lampa H, prin activarea comutatorului K2 se stinge lampa H şi invers, Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în doza de ramificaţie. 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în doza de ramificaţie. 5. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 6. Precizează SDV-urile care se utilizează la executarea lucrării şi verificarea funcţionării. 4

18 I Ş Ă D E L U C R U 7 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 2 lămpi electrice, două comutatoare de capăt şi un comutator în cruce. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. H C CL CL H2 C K K3 K2 B. SARCII DE LUCRU.. Prin activarea oricărui dintre comutatoarele de capăt K şi K2 sau a comutatorului în cruce K3, lămpile H şi H2 trebuie să lumineze sau să se stingă. Completează schiţa de mai sus cu conexiunile în dozele de ramificaţie. 2. Execută conexiunile în dozele de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 5

19 3. Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în dozele de ramificaţie 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în dozele de ramificaţie. 5. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 6

20 I Ş Ă D E L U C R U 8 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică cu un circuit de iluminat format din 2 lămpi electrice, două comutatoare de capăt şi două comutatoare în cruce. A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. C H CL CL H2 C K K3 K4 K2 7

21 B. SARCII DE LUCRU.. Prin activarea oricărui dintre comutatoarele de capăt K şi K2 sau a comutatoarelor în cruce K3 şi K4, lămpile H şi H2 trebuie să lumineze sau să se stingă. Completează schiţa de mai sus cu conexiunile în dozele de ramificaţie. 2. Execută conexiunile în dozele de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3. Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în dozele de ramificaţie 4. Precizează verificările care se fac după efectuarea conexiunilor în dozele de ramificaţie. 5. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 8

22 . DOMEIUL: ELECTRIC I Ş Ă D E L U C R U 9 UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor în doze la o instalaţie electrică de iluminat de scară A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. C H3 CL K3 C H2 CL K2 C H CL K Automat de scară L La activarea oricărui întrerupător tip sonerie K, K2, K3 lămpile H, H2, H3 luminează. După un interval de timp (în funcţie de reglarea automatului de scară), lămpile se sting. Conductorul de nul se conectează la borna a automatului de scară, la contactul lateral CL al fiecărei lămpi şi la contactul al fiecărui întrerupător tip sonerie. Conductorul de fază se conectează la borna L a automatului de scară. Borna a automatului de scară se conectează la contactul C al fiecărei lămpi. Borna a automatului de scară se conectează la contactul al fiecărui întrerupător. 9

23 SCHEMA ELECTRICĂ A ISTALAŢIEI DE ILUMIAT DE SCARĂ H3 K3 Automat de scară L H2 H K2 K B. SARCII DE LUCRU.. Dacă prin activarea (închiderea) oricărui întrerupător tip sonerie K, K2, K3 lămpile H, H2, H3 luminează, iar după un anumit timp se sting, completează schiţa de mai sus cu conexiunile în dozele de ramificaţie 2. Execută conexiunile în dozele de ramificaţie în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3. Dacă prin activarea (închiderea) oricărui întrerupător tip sonerie K, K2, K3 lămpile H, H2, H3 luminează, Enumeră etapele procesului tehnologic de executare a conexiunilor în dozele de ramificaţie 4. Desenează schema electrică monofilară a instalaţiei executate pe panoplie. 2

24 I Ş Ă D E L U C R U DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor la lămpile electrice fluorescente (Montajul DUO) A. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. T2 T T T2 C B B2 T T2 T2 T S S2 K 2

25 Schema de conectare a lămpilor electrice fluorescente în paralel (Montaj DUO) B 2W T 2W S B2 2W C T2 2W S2 K B. SARCII DE LUCRU.. Completează schiţa panopliei demonstrative cu conexiunile dintre elementele montajului conform schemei electrice de conectare a lămpilor fluorescente în montaj duo. 2. Execută conexiunile între elementele montajului în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3. Alimentează cu tensiune montajul, închide întrerupătorul K şi verifică funcţionarea corectă a montajului. 4. Precizează denumirea şi rolul fiecărui element al schemei electrice: - T Denumire Rol. - S Denumire Rol B Denumire Rol.. 22

26 DOMEIUL: ELECTRIC I Ş Ă D E L U C R U UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Executarea legăturilor la lămpile electrice fluorescente (Montajul TADEM) B. SCHIŢA PAOPLIEI DEMOSTRATIVE. T2 T T T2 C B T2 T T T2 K S S2 23

27 Schema de conectare a lămpilor electrice fluorescente în serie (Montaj TADEM) B 4W T 2W S T2 2W C S2 K B. SARCII DE LUCRU.. Completează schiţa panopliei demonstrative cu conexiunile dintre elementele montajului conform schemei electrice de conectare a lămpilor fluorescente în montaj tandem. 2. Execută conexiunile între elementele montajului în conformitate cu schema de conexiuni realizată la punctul. 3. Alimentează cu tensiune montajul, închide întrerupătorul K şi verifică funcţionarea corectă a montajului. 4. Descrie construcţia fiecărui element al schemei electrice: Tubul fluorescent (T)... Starterul (S) Bobina de balast (B) Explică funcţionarea lămpii electrice fluorescente:... 24

28 I Ş Ă D E L U C R U 2 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică TEMA: Pornirea simplă a unui motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit A. Schema electrică a montajului R S T R e-e3 e e2 BO C e R S T A B C R S T A B C e BP 8 2 C 4 C U V W M 3 a) Schema electrică de forţă b) Schema electrică de comandă B. SARCII DE LUCRU. I. Precizează denumirea şi rolul elementelor schemei electrice de comandă din fig. b) - Denumire... e4-e5 - Rol... - Denumire... e Rol... - Denumire... BO Rol... - Denumire... BP Rol... - Denumire... C Rol... - Denumire... C - Rol... 25

29 II. Identifică elementele din schema electrică de comandă, la aparatele de pe panoplia de lucru, şi execută legăturile electrice între aceste elemente conform schemei din fig. b. III. a) Verifică corectitudinea executării instalaţiei electrice de comandă cu ohmmetrul. b) Alimentează cu tensiune instalaţia şi verifică cu lampa de control traseul fazei R IV. Precizează traseul pe care faza R ajunge la borna a bobinei contactorului C V. Dacă la activarea butonului de pornire BP contactorul C nu cuplează, în instalaţia de comandă este un defect. Precizează 5 defecte posibile: VI. Dacă la activarea butonului de pornire BP contactorul C cuplează dar motorul M nu porneşte, în instalaţia de forţă este un defect. Precizează 5 defecte posibile: VII. Bobinele motorului electric trifazat M pot fi conectate în stea (γ) sau în triunghi ( ). Completează desenele de mai jos cu modul de conectare a bornelor de la terminalele înfăşurărilor bobinelor motorului din cutia de borne a motorului, pentru fiecare caz în parte. COEXIUEA STEA COEXIUEA TRIUGHI U V W U V W W2 U2 V2 Placă de borne Bobinele motorului 26 W2 U2 V2 Placă de borne Bobinele motorului

30 DOMEIUL: ELECTRIC I Ş Ă D E L U C R U 3 UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică TEMA: Inversorul de sens - instalaţia electrică de comandă A. Schema electrica a montajului R e e2 BO e BP C BP2 C C2 C 5 5 C C2 ig. Schema electrică de comandă B. SARCII DE LUCRU. I. Precizează denumirea şi rolul elementelor schemei electrice de comandă din fig. - Denumire... C Rol... - Denumire... C Rol... - Denumire... C Rol... - Denumire... C Rol... 27

31 II. Identifică elementele din schema electrică de comandă, la aparatele de pe panoplia de lucru, şi execută legăturile electrice dintre elemente conform schemei din fig.. otează pe traseele schemei electrice din fig., cu cifre, ordinea cronologică în care vei executa conexiunile. III. a) Verifică corectitudinea executării instalaţiei electrice cu ohmmetrul. b) Alimentează cu tensiune instalaţia şi verifică cu lampa de control traseele executate IV. Precizează traseul pe care faza R ajunge la borna a bobinei contactorului C2 V. Precizează traseul pe care faza R se automenţine la borna a bobinei contactorului C VI. Dacă la activarea butonului de pornire BP contactorul C nu cuplează, dar la activarea butonului BP2 contactorul C2 cuplează, în instalaţia de comandă este un defect. Enumera 3 defecte posibile. Înainte de a enumera defectele fă o precizare importantă în legătură cu localizarea defectului. Precizare VII. Pentru a schimba sensul de rotaţie a unui motor electric trifazat, trebuie inversate la bornele motorului două faze între ele. Completează desenul de mai jos cu conexiunile dintre contactoarele C şi C2, astfel încât la cuplarea contactorului C motorul să se rotească într-un sens iar la cuplarea contactorului C2 să se rotească în sens invers. C R S T R S T R S T A B C A B C C2 SES U R V S W T SES 2 U... V. W. U V W M 28

32 DOMEIUL: ELECTRIC I Ş Ă D E L U C R U 4 UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică. TEMA: Pornirea în cascadă (condiţionată) a 3 motoare electrice. A. Schema electrica a montajului R e e2 BO C C BP C BP2 C2 BP3 C e 3 3 C2 5 3 C3 5 C C2 C3 ig. Schema electrică de comandă B. SARCII DE LUCRU. I. Precizează denumirea şi rolul elementelor schemei electrice de comandă din fig. - Denumire... C Rol... - Denumire... C Rol... - Denumire... C Rol... - Denumire... C Rol... 29

33 II. Completează schema electrică din fig. cu conexiunile contactelor de automenţinere. III. Identifică elementele din schema electrică de comandă, la aparatele de pe panoplia de lucru, şi execută legăturile electrice conform schemei din fig.. completată III. a) Verifică corectitudinea executării instalaţiei electrice cu ohmmetrul. b) Alimentează cu tensiune instalaţia şi verifică cu lampa de control traseele executate V. Precizează traseul pe care faza R ajunge la borna a bobinei contactorului C3 VI. Precizează traseul pe care faza R se automenţine la borna a bobinei contactorului C VII. Dacă la activarea butonului de pornire BP2 contactorul C2 nu cuplează, în instalaţia electrică de comandă este un defect. Specifică 5 defecte posibile. Înainte de a specifica defectele fă o precizare importantă în legătură cu localizarea defectului în instalaţia electrică de comandă. Precizare

34 I Ş Ă D E L U C R U 5 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Sisteme de acţionare electrică. Executarea instalaţiilor electrice de comandă. TEMA: Inversorul de sens cu schimbarea sensului de rotaţie fără oprirea motorului. A. SCHEMA ELECTRICĂ DE COMADĂ R e e2 e 3 BO 7 9 B 6 8 C 2 4 B2 6 8 C2 2 4 B2 7 B C2 3 5 C 3 5 C C2 H H2 B. UCŢIOAREA SCHEMEI ELECTRICE DE COMADĂ La activarea butonului de pornire B contactorul C cuplează iar lampa H luminează. La activarea butonului de pornire B2 contactorul C decuplează, lampa H se stinge, contactorul C2 cuplează, lampa H2 luminează. La activarea butonului de oprire BO contactorul C2 decuplează iar lampa H2 se stinge. OBSERVAŢIE: În cazul acestei scheme de comandă, inversarea sensului de rotaţie se realizează fără oprirea motorului 3

35 C. SARCII DE LUCRU. Completează schema electrică dată, cu conexiunile lămpilor electrice H şi H2, astfel încât lămpile electrice să funcţioneze conform cerinţelor de la punctul b) 2. Identifică elementele din schema electrică de comandă, la aparatele de pe panoplia de lucru, verifică elementele identificate şi execută legăturile electrice între aceste elemente conform schemei electrice de comandă prezentată la punctul a) 3. a) Verifică corectitudinea executării instalaţiei electrice de comandă cu ohmmetrul. b) Alimentează cu tensiune instalaţia şi verifică cu lampa de control traseele fazei R 4. Precizează rolul următoarelor elemente din schema electrică de comandă C C2 2 4 C 3 5 C2 3 5 B 7 9 B Precizează traseul pe care faza R alimentează borna a bobinei contactorului C 6. Precizează traseul pe care faza R se automenţine la borna a bobinei contactorului C2 7. Dacă la activarea butonului de pornire B contactorul C nu cuplează, în instalaţia de comandă este un defect. Precizează 7 defecte posibile:

36 I Ş Ă D E L U C R U 6 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică TEMA: Pornirea stea / triunghi semiautomată - instalaţia electrică de comandă A. Schema electrica a montajului R e e4 3 e5 BO 7 9 BY C 6 CY CY C 4 B 7 9 CY C C HY H H ig. Schema electrică de comandă uncţionarea schemei electrice de comandă. La activarea butonului BY contactul BY 6-8 se închide iar contactorul CY cuplează deoarece bobina acestuia CY - se alimentează cu tensiune pe traseul: R e5 - BO 7-9 BY C B 7-9 CY După cuplarea contactorului CY se închide contactul CY 2-4 iar contactorul C cuplează deoarece bobina acestuia C - se alimentează cu tensiune pe traseul: R e5 - BO 7-9 BY 6-8 CY 2-4 C După dezactivarea butonului BY contactul BY 6-8 se deschide iar contactorul CY se automenţine cuplat pe traseul: CY - B C 3-5 CY 2-4 C 2-4 BO 7-9 e5 R. Contactorul C se automenţine cuplat pe traseul: C C BO 7-9 e5 R. Pentru trecerea manuală de la triunghi la stea se activează butonul B moment în care contactorul CY decuplează iar contactul CY 3-5 se închide. Contactorul C cuplează deoarece bobina acestuia C - se alimentează cu tensiune pe traseul: R e5 BO 7-9 C 2-4 CY C 33

37 B. SARCII DE LUCRU. I. Identifică elementele din schema electrică de comandă la aparatele de pe panoplia de lucru, şi execută legăturile electrice dintre elemente conform schemei din fig.. otează pe traseele schemei electrice din fig., cu cifre, ordinea cronologică în care vei executa conexiunile. II. Verifică corectitudinea executării instalaţiei electrice de comandă cu ohmmetrul. III. Alimentează cu tensiune instalaţia, activează butonul BY, apoi verifică cu lampa de control traseul fazei R spre bobina contactorului CY şi spre bobina contactorului C. IV. Activează butonul B, apoi verifică cu lampa de control traseul fazei R spre bobina contactorului C. V. Dacă la activarea butonului BY contactorul CY cuplează dar contactorul C nu cuplează, în instalaţia de comandă este un defect. Specifică 3 defecte posibile. Înainte de a specifica defectele fă o precizare importantă în legătură cu localizarea defectului în instalaţia electrică de comandă. Precizare VI. Dacă la activarea butonului B contactorul CY decuplează dar contactorul C nu cuplează, în instalaţia de comandă este un defect. Specifică 3 defecte posibile VII. Completează schema din figura cu conexiunile lămpilor HY, H, H astfel încât aceste lămpi să semnalizeze cuplarea contactoarelor CY, C, C. 34

38 I Ş Ă D E L U C R U 7 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică TEMA: Pornirea stea / triunghi automată - instalaţia electrică de comandă A. Schema electrica a montajului R e e4 3 e5 BO 7 9 BY C 6 CY CY 3 5 C 2 4 d 5 6 CY d C C 2 ig. Schema electrică de comandă uncţionarea schemei electrice de comandă. Principiul de funcţionare este asemănător cu cel prezentat la pornirea stea-triunghi semiautomată. Deosebirea este că în locul contactului B 7-9 al butonului B s-a introdus contactul normal închis cu temporizare la deschidere d 5-6 al releului de timp d de tip MET3 cu temporizare la acţionare. În acest mod trecerea de la stea la triunghi se face automat după un anumit timp, în funcţie de timpul la care este reglat releul de timp. Pornirea stea-triunghi este o metodă de pornire indirectă care se utilizează la pornirea motoarelor de peste 5,5 KW şi se face în două etape: în prima etapă cuplează contactorul CY care conectează bobinele motorului în stea şi contactorul C care alimentează bobinele motorului electric cu tensiune în a doua etapă (după un anumit timp, când motorul ajunge aproape de turaţia nominală) decuplează contactorul CY şi cuplează contactorul C care conectează bobinele motorului în triunghi, contactorul C rămâne cuplat. 35

39 B. SARCII DE LUCRU. I. Identifică elementele din schema electrică de comandă la aparatele de pe panoplia de lucru, şi execută legăturile electrice dintre elemente conform schemei din fig.. otează pe traseele schemei electrice din fig., cu cifre, ordinea cronologică în care vei executa conexiunile. II. Pornind de la explicarea modului de pornire stea-triunghi, de la punctul A, completează schema electrică de forţă de mai jos cu conectarea contactelor de forţă ale contactoarelor CY şi C. R S T C R A S T B C e R A S T B C R S T R S T C CY A B C A B C V W U M V2 U2 W2 R R T Conectarea bobinele motorului în stea S 36 T Conectarea bobinele motorului în triunghi S

40 I Ş Ă D E L U C R U 8 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică TEMA: Reglarea turaţiei motorului trifazat asincron motorul cu două viteze A. Documentare tehnică Motorul cu două viteze este prevăzut cu câte două înfăşurări pe fiecare fază. Cele două înfăşurări pot fi conectate în serie (stea) pentru obţinerea vitezei mici sau pot fi conectate în paralel (dublă stea) pentru obţinerea vitezei mari. R S T R S T U V W U V W U2 V2 W2 U2 V2 W2 U3 V3 W3 Conexiunea stea (serie) U3 V3 W3 Conexiunea dublă-stea (paralel) În figura de mai jos este prezentată schema electrică de forţă pentru acţionarea motorului cu două viteze. Contactorul C alimentează bobinele motorului când funcţionează la turaţie mică, contactorul C3 alimentează bobinele motorului când funcţionează la turaţie mare iar contactorul C2 conectează în stea bobinele primelor înfăşurări (a doua stea). La turaţie mică (5 rot/min) cuplează contactorul C (activarea butonului B) La turaţie mare (3 rot/min) decuplează C şi cuplează contactoarele C2 şi C3 (activarea butonului B2) R S T C R A S T B C C2 R A S T B C C3 R A S T B C W V2 V M U2 U W2 37

41 Schema electrică de comandă a acţionării motorului cu două viteze R e e4 3 e5 BO 7 9 B 6 8 C 2 4 B2 6 8 C3 2 4 B2 7 9 B 7 9 C2 C C 3 5 C C C2 C3 B. SARCII DE LUCRU. I. Identifică elementele din schema electrică de comandă la aparatele de pe panoplia de lucru, şi execută legăturile electrice dintre elemente conform schemei de mai sus. II. Verifică funcţionarea instalaţiei electrice executate. III. Precizează care este rolul contactelor: B B C2 3-5 şi C3 3-5 C C

42 I Ş Ă D E L U C R U 9 DOMEIUL: ELECTRIC UITATEA DE ÎVĂŢARE: Executarea legăturilor funcţionale într-o instalaţie electrică TEMA: rânarea motorului electric trifazat asincron RÂAREA DIAMICĂ A. Documentare tehnică rânarea dinamică sau frânarea în regim de generator sincron, se aplică la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit în situaţia în care nu se cere inversarea sensului de rotaţie a motorului. Prin această metodă, se alimentează cu tensiune continuă două bobine ale statorului după ce motorul a fost decuplat de la reţeaua de tensiune alternativă trifazată, moment în care motorul frânează brusc. În figura de mai jos este prezentată schema electrică de forţă. La cuplarea contactorului C bobinele motorului sunt alimentate cu tensiune si acesta porneşte. Pentru frânare, contactorul C decuplează şi cuplează contactorul C2 care alimentează cu tensiune continuă (obţinută prin intermediul transformatorului Tr. şi a redresorului PR) bobinele statorului motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit. R S T R S T A R Tr C C2 A B C + B S PR - R S T C T e A B C U V W M 39

43 Schema electrică de comandă a frânării dinamice R e e4 3 e5 BO 7 9 BP C 4 B C2 4 B 7 9 C 3 5 C2 3 5 d 5 6 C C2 d 2 B. SARCII DE LUCRU. I. Identifică elementele din schema electrică de comandă la aparatele de pe panoplia de lucru, şi execută legăturile electrice dintre elemente conform schemei de mai sus. II. Verifică funcţionarea instalaţiei electrice executate. III. Precizează care este rolul contactelor: B d 5-6. C IV. Explică funcţionarea schemei electrice de comandă în următoarele situaţii: La activarea butonului BP contactul BP 6-8 se închide situaţie în care La activarea butonului B.. 4

44 BIBLIOGRAIE. Hilohi, S., Popescu, M., Instalaţii şi echipamente electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Canescu, T., Huhulescu, M., Dordea, R., Aparate electrice de joasă tensiune - îndreptar, Editura Tehnică, Bucureşti, Robe, M., ş.a., Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti,

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

MOTOARE DE CURENT CONTINUU MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

PROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT

PROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT PROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT Utilizarea acestui tip de protecţie se află în continuă extindere. Totuşi, din cauza costurilor suplimentare, nu se utilizează decât ca protecţie

Διαβάστε περισσότερα

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_2 1. Aparate electrice utilizate in SA 2. Scheme electrice 3. Iluminatul electric (conspect individual 2 pagini) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ CATEDRA DE ELECTRONICĂ ŞI INSTRUMENTAŢIE Disciplina: Electronica de putere Secţia: Electronica Aplicată-ELA,Anul de studiu:

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_9 Actionare electrica prin motoare de c.a.: Introducere Complemente de masina asincrona Pornirea motorului asincron Prof. dr. ing. Valer DOLGA

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

LOCOMOTIVE ELECTRICE

LOCOMOTIVE ELECTRICE LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

F I Ş Ă D E L U C R U 5

F I Ş Ă D E L U C R U 5 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

III. SISTEME ELECTRICE

III. SISTEME ELECTRICE III. SISTEME ELECTRICE Cap. 10 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A INTREPRINDERILOR 10. 1 Introducere Energia electrică constituie la ora actuală principala formă de energie pentru alimentarea roboţilor

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 8 APARATE ELECTRICE DE PROTECŢIE ÎN INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Lucrarea nr. 8 APARATE ELECTRICE DE PROTECŢIE ÎN INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE Lucrarea nr. 8 APARATE ELECTRICE DE PROTECŢIE ÎN INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE 1.Probleme generale: Aparatele de protecţie sunt destinate să asigure protecţia elementelor de circuit împotriva

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

PROIECT ERASMUS+ Competente tehnice pentru viitoarele locuri de muncă Nr. contract: RO01-KA

PROIECT ERASMUS+ Competente tehnice pentru viitoarele locuri de muncă Nr. contract: RO01-KA COLEGIUL TEHNIC DE MARINĂ ALEXANDRU IOAN CUZA PROIECT ERASMUS+ Competente tehnice pentru viitoarele locuri de muncă Nr. contract: 2015-1-RO01-KA102-014645 2015-2016 GHID DE BUNA PRACTICA Circuite electronice,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

2.Power Electronics. Facultatea de Informatică Univ. Al. I. Cuza Iaşi

2.Power Electronics. Facultatea de Informatică Univ. Al. I. Cuza Iaşi 2.Power Electronics Facultatea de Informatică Univ. Al. I. Cuza Iaşi Sunt Motoare: AC (motoare monofazate, trifazate, 220V) / DC / BLDC / Steppere unipolare, bipolare şi servo motoare, punţi H Transformatoare:

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE

LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE 1. Tematica lucrării 1. Studiul modelului de simulare a sursei, a liniei de transport şi a întreruptorului de

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_10 Actionare cu motoare asincrone (continuare); Actionare cu motoare sincrone ( I ) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2 Motoare electrice asincrone

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea A11 CONTACTOARE STATICE SI HIBRIDE

Lucrarea A11 CONTACTOARE STATICE SI HIBRIDE Lucrarea A11 CONTACTOARE STATICE SI HIBRIDE Partea a I-a - Contactoare statice de curent alternativ şi curent continuu A. Contactoare statice de curent alternativ 1. Tematica lucrării 1.1. Studiul schemei

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

C U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas

C U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas C U R S U L 11 15.3.3 Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas 15.3.3.1. Introducere Performanţele unui m.p.p. şi implicit al sistemului de acţionare depind într-o mare măsură de schema de comandă şi

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

AUXILIAR CURRICULAR PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

AUXILIAR CURRICULAR PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI Ministerul Educaţiei şi Cercetării Programul PHARE TVET RO 2005/005 551.05.01-02 AUXILIAR CURRICULAR PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI PROFILUL: TEHNIC MODULUL: CIRCUITE ELECTRICE NIVELUL DE CALIFICARE:

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Test final electricieni

Test final electricieni Page 1 Index => Test final electricieni Quiz Show questions one by one 1. Unitatea de masura a intensitatii curentului electric este: A.? (A) Amperul B.? (V) Voltul C.? (W) Wattul 2. Densitatea de curent

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Supratensiuni în instalaţii electrice. Descărcătoare electrice

Supratensiuni în instalaţii electrice. Descărcătoare electrice Supratensiuni în instalaţii electrice. Descărcătoare electrice Lect.univ.dr.ing. Gheorghe RAŢIU 1. Generalităţi Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică, poate fi posibilă

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ 4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate

Διαβάστε περισσότερα

AUXILIAR CURRICULAR CLASA A XI-A

AUXILIAR CURRICULAR CLASA A XI-A MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII PROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA A XI-A NIVELUL: 2 MODULUL: Realizarea instalaţiilor electrice pentru alimentarea maşinilor

Διαβάστε περισσότερα