F I Ş Ă D E L U C R U 5
|
|
- Αἰκατερίνη Παπαστεφάνου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V BD35 Rz 820Ω Rs 65Ω V Us DZ BZX85-C5V LED - element regulator serie (preia variaţiile de tensiune şi curent ale sarcinii) DZ element de referinţă (asigură o tensiune de referinţă constantă) Rz rezistenţă de polarizare a diodei Zener Rs rezistenţă de sarcină Orice modificare a tensiunii de intrare este sesizată şi preluată de elementul regulator. Creşterea sau scăderea tensiunii de intrare este preluată de joncţiunea colector-emitor a tranzistorului serie iar tensiunea de ieşire rămâne constantă (funcţie de valoarea tensiunii de referinţă) B. SARCINI DE LUCRU.. Realizează schema de mai sus, cu ajutorul simulatorului MULTISIM. 2. Simulează funcționarea schemei și notează valorile în tabel pe linia S (SIMULARE). 3. Realizează montajul de mai sus, practic, pe plăcuţa de probă. 4. Conectează montajul la o sursă de alimentare reglabilă, reglează sursa la valorile indicate în tabelul de mai jos şi notează în tabel pe linia P valorile tensiunilor colectoremitor(u CE ) şi tensiunilor de sarcină (U s ) obţinute pentru fiecare caz în parte, valori măsurate cu un voltmetru de tensiune continuă. S P Ui = 8V Ui = 2V Ui = 6V Ui = 20V U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] U CE [v] U s [v] 9
2 2. STABILIZATOR DE TENSIUNE PARALEL A. Prezentarea montajului Ur V 8V 75Ω DZ BZX85-C5V Rz 820Ω BD35 Rs 65Ω - LED V Us rezistenţă de balast (preia variaţiile tensiunii de intrare). - element regulator paralel (comandă creşterea sau scăderea tensiunii pe ). La creşterea sau scăderea tensiunii de intrare sau ieşire se modifică curentul prin joncţiunea colector-emitor al tranzistorului fapt care duce la modificarea tensiunii pe rezistenţa de balast, situaţie în care tensiunea de ieşire rămâne constantă. Spre deosebire de stabilizatorul serie, stabilizatorul paralel are randamentul mai scăzut datorită consumului rezistenţei de balast. Avantajul stabilizatorului parale - tranzistorul este protejat de către rezistenţa de balast la apariţia unui curent de scurtcircuit sau suprasarcină. Stabilizatorul paralel este utilizat în circuite unde curentul de sarcină prezintă variaţii rapide în timp. B. SARCINI DE LUCRU.. Realizează schema de mai sus, cu ajutorul simulatorului MULTISIM. 2. Simulează funcționarea schemei și notează valorile în tabel pe linia S (SIMULARE). 3. Realizează montajul de mai sus, practic, pe plăcuţa de probă. 4. Conectează montajul la o sursă de alimentare reglabilă, reglează sursa la valorile indicate in tabelul de mai jos şi notează în tabel pe linia P valorile tensiunilor pe rezistenţa (U ) şi tensiunilor de sarcină (U s ) obţinute pentru fiecare caz în parte, valori măsurate cu un voltmetru de tensiune continuă.. S P Ui = 8V Ui = 2V Ui = 6V Ui = 20V U [v] U s [v] U [v] U s [v] U [v] U s [v] U [v] U s [v] 0
3 F I Ş Ă D E L U C R U 6 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE. 3. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE CU AMPLIFICATOR DE EROARE A. Prezentarea montajului Uce - 8V V Rp BD35 820Ω Rz 330Ω.8kΩ Rs 40Ω Us V Dz BZX85-C5V 3.3kΩ LED La modificarea tensiunii sau curentului de sarcină se modifică tensiunea bazăemitor a amplificatorului de eroare () care duce la modificarea curentului din colectorul amplificatorului de eroare şi implicit a curentului din baza regulatorului serie (). La modificarea curentului din baza regulatorului serie () se modifică tensiunea colector-emitor a regulatorului iar tensiunea de sarcină rămâne constantă. B. SARCINI DE LUCRU.. Realizează schema de mai sus, cu ajutorul simulatorului. 2. Simulează funcționarea schemei și notează valorile în tabel pe linia S (SIMULARE). 3. Realizează montajul de mai sus, practic, pe plăcuţa de probă. 4. Conectează montajul la o sursă de alimentare reglabilă și reglează sursa la valorile indicate in tabelul de mai jos apoi notează în tabel pe linia P valorile tensiunilor colectoremitor(u CE ) şi tensiunilor de sarcină (U S ) obţinute pentru fiecare caz în parte. Ui = 8V Ui = 2V Ui = 6V Ui = 20V U CE [v] U S [v] U CE [v] U S [v] U CE [v] U S [v] U CE [v] U S [v] S P
4 4.STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE ÎN MONTAJ DARLINGTON A. PREZENTAREA MONTAJULUI 0V Uce V Rp 820Ω BD35 Rz 330Ω.8kΩ Rs 40Ω T3 - Us V Dz BZX85-C5V 2.7kΩ LED Spre deosebire de montajul anterior, la acest montaj elementul regulator serie este format din doua tranzistoare conectate în configuraţia Darlington. Tranzistoarele şi sunt conectate în configuraţia Darlington şi reprezintă regulatorul serie al stabilizatorului. Prin această configuraţie factorul de amplificare în curent creşte foarte mult β e = β β. Această configuraţie se utilizează atunci când prin stabilizator circulă curenţi mari, pentru a asigura un curent suficient de mare în baza tranzistorului ca acesta să funcţioneze corect. B. SARCINI DE LUCRU.. Realizează schema de mai sus, cu ajutorul simulatorului. 2. Simulează funcționarea schemei și notează valorile în tabel pe linia S (SIMULARE). 3. Realizează montajul de mai sus, practic, pe plăcuţa de probă. 4. Conectează montajul la o sursă de alimentare reglabilă și reglează sursa la valorile indicate in tabelul de mai jos apoi notează în tabel pe linia P valorile tensiunilor colectoremitor(u CE ) şi tensiunilor de sarcină (U S ) obţinute pentru fiecare caz în parte. S P Ui = 0V Ui = 5V Ui = 20V U CE [v] U S [v] U CE [v] U S [v] U CE [v] U S [v] 2
5 F I Ş Ă D E L U C R U 7 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE. 5. STABILIZATOR CU AMPLIFICATOR DE EROARE DIFERENŢIAL A. Prezentarea montajului 8V BD35 5K6Ω R3 2K7Ω T4 R4 470Ω R5 K5Ω R7 820Ω - Is 9.88m A - Us V T3 P 5kΩ Key=A 50 % 470Ω DZ BZX85-C5V R6 K5Ω LED Pentru compensarea variaţiilor tensiunii de ieşire datorită temperaturii se utilizează schema diferenţială pentru amplificatorul de eroare. Aceasta constă în introducerea unui tranzistor suplimentar (T4) care controlează tensiunea în emitorul amplificatorului de eroare. La această schemă tensiunea de ieşire este independentă de tensiunea bazăemitor a amplificatorului de eroare. B. SARCINI DE LUCRU.. Realizează montajul de mai sus cu ajutorul simulatorului. 2. Modifică procentul potenţiometrului P la valorile indicate in tabelul de mai jos şi notează în tabel în coloanele S valorile tensiunilor de sarcină (U S ) şi a curentului de sarcină Is obţinute. 3. Realizează montajul de mai sus, practic, pe plăcuţa de probă. 4. Conectează montajul la o sursă de alimentare, reglează sursa la 8V, apoi fixează cursorul potenţiometrul P în mijloc şi pe cele două extremităţi şi notează în tabel valorile tensiunilor de sarcină (U S )şi a curentului de sarcină Is obţinute pentru fiecare caz în parte. P = 99% P = 50% P = % U S [v] Is[mA] U S [v] Is[mA] U S [v] Is[mA] S P S P S P S P S P S P 3
6 6. STABILIZATOR CU PROTECŢIE LA SUPRACURENT 2V 820Ω BD35 LED T3 R3 8Ω BD35 Is A 330Ω R4 K8Ω R6 8Ω P 5kΩ Key=A 0 % - Us V DZ BZX85-C5V R5 3K3Ω A. PREZENTAREA MONTAJULUI Pentru a proteja tranzistorul serie la curenţi de suprasarcină sau scurtcircuit, în schemă se introduce un circuit de protecţie. În schema prezentată mai sus acest circuit este alcătuit din rezistenţa R3, tranzistorul T3, şi LED. În funcţie de valoarea curentului care parcurge rezistenţa R3 pe aceasta cade o anumită tensiune. Când curentul de sarcină creşte peste o anumită valoare, tensiunea care cade pe această rezistenţă depăşeşte valoarea de 0,6V, tranzistorul T3 intră în conducţie fapt care duce la scăderea curentului din baza tranzistorului şi blocarea acestuia. Led-ul semnalizează depăşirea curentului maxim admis. OBS. Rezistenţele R3 şi R6 se obţin prin conectarea în paralel a 4 rezistenţe de 33Ω. B. SARCINI DE LUCRU.. Realizează montajul de mai sus cu ajutorul simulatorului. 2. Modifică procentul potenţiometrului P la valorile indicate in tabelul de mai jos şi notează în tabel valorile tensiunilor de sarcină (U S ) şi a curentului de sarcină Is obţinute. P = 0% P = % P = 0.% P = 0.0% U S [v] Is[mA] U S [v] Is[mA] U S [v] Is[mA] U S [v] Is[mA] 3. Realizează montajul de mai sus, practic, pe plăcuţa de probă. 4. Fixează cursorul potenţiometrului P pe extremitatea de maxim apoi conectează montajul la o sursă de alimentare şi reglează sursa la 2V. 5. Roteşte butonul potenţiometrului P spre extremitatea de minim până ce Led-ul luminează. Citeşte şi notează valorile tensiunii şi a curentului de sarcină. Us = V Is= ma 6. Roteşte butonul potenţiometrului P în extremitatea de minim apoi citeşte şi notează valorile tensiunii şi a curentului de sarcină. Us = V Is= ma 4
7 F I Ş Ă D E L U C R U 8 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:Aplicaţii aletb AMPLIFICATOARE DE SEMNAL TEMA: AMPLIFICATOR DE SEMNAL MIC CU TB. AMPLIFICATOR DE SEMNAL MIC CU TB ÎN CONEXIUNEA EC (Emitor comun) A. Prezentarea montajului GS 0mVpk 00 Hz 0 0V 68kΩ 5kΩ R3 5.6kΩ R4 00µF C3 CH CH2 R5 22kΩ OSCILOSCOP A XS B Ext Trig B. Sarcini de lucru.. Realizează schema de mai sus cu simulatorul și verifică dacă funcționează corect. 2. Realizează montajul conform schemei de mai sus. 3. Conectează generatorul de semnal(gs), sursa de alimentare(v) şi osciloscopul cu montajul conform schemei de mai sus. 4.Fixează comutatoarele osciloscopului V/DIV CH,V/DIV-CH2 în funcţie de amplitudinea semnalului de intrare şi cel de ieşire si T/DIV în funcţie de frecvenţa semnalului. 5. Porneşte osciloscopul apoi porneşte GS şi generează un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 0 mv şi frecvenţa de 00 Hz. 6. Porneşte sursa de alimentare V, vizualizează semnalul de intrare şi semnalul de ieşire Notează valoarea tensiunii de intrare: V INT = Notează valoarea tensiunii de ieşire: V IES = 7. Calculează amplificarea în tensiune A v şi amplificarea în decibeli A db. V IES A V = A db =20lg(A v ) A V =... = A db =. V INT 8. Reglează amplitudinea semnalului de intrare la 00mV. Ce se întâmplă?.. 5
8 2. AMPLIFICATOR OPTIMIZAT DE SEMNAL MIC CU TB ÎN CONEXIUNEA EC A. Prezentarea montajului 0V OSCILOSCOP GS 00mVpk 00 Hz 0 68kΩ R3 5.6kΩ R4 470Ω C3 CH CH2 A XS B Ext Trig 5kΩ R5 470Ω 00µF R6 22kΩ OBS. Optimizarea amplificatorului se face în vederea obţinerii unei mai bune stabilităţi. Acest lucru se realizează practic prin introducerea a 2 rezistenţe înseriate în emitorul TB şi conectarea condensatorului de decuplare între cele 2 rezistenţe şi masă. În acest mod R E este decuplată parţial(condensatorul C3 decuplează numai rezistenţa R5 (în c.a.), fapt care duce la o bună stabilitate, dar la o scădere a amplificării. B. Sarcini de lucru.. Realizează schema de mai sus cu simulatorul și verifică dacă funcționează corect. 2. Parcurge etapele 2 5 de la lucrarea precedentă(semnalul de intrare = 00 mv) 3. Notează valorile: V IN =.. V OUT = 4. Calculează A V =.....A db =.. 5. Reprezintă grafic formele de undă ale tensiunilor de intrare (V IN ) şi de ieşire (V OUT ). V OUT V IN V IN V OUT 6 OBSERVAŢII:
9 F I Ş Ă D E L U C R U 9 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Aplicaţii aletb AMPLIFICATOARE DE SEMNAL TEMA: AMPLIFICATOR DE SEMNAL MIC CU TB 3. AMPLIFICATOR DE SEMNAL MIC CU TB ÎN CONEXIUNEA CC(repetor pe emitor) A. Prezentarea montajului 0V OSCILOSCOP XS A m A 8kΩ T A B Ext Trig A m A K 2 GS Vpk 00 Hz 0 8kΩ Re Rs 470Ω Rs2 Caracteristici: Intrare în bază, ieşire din emitor. Între intrare şi ieşire nu are loc inversarea fazei. Câştigul maxim în tensiune este. Câştigul în curent este mare. Rezistenţa de intrare este mare, rezistenţa de ieşire este mică. B. Sarcini de lucru.. Realizează schema de mai sus cu simulatorul și verifică dacă funcționează corect. 2. Realizează montajul conform schemei de mai sus. 3. Conectează generatorul de semnal(gs), sursa de alimentare(v), osciloscopul şi ampermetrele A şi A2 cu montajul conform schemei de mai sus. 4. Porneşte GS şi generează un semnal sinusoidal cu amplitudinea de V şi frecvenţa de 00 Hz. 5. Porneşte sursa de alimentare V, apoi porneşte osciloscopul şi vizualizează semnalele cu comutatorul K pe poziţia şi pe poziţia Citeşte valoarea curentului de intrare pe ampermetrul A şi valoarea curentului de ieşire pe ampermetrul A2 cu comutatorul K în poziţia şi poziţia 2 şi calculează în fiecare caz câştigul în curent cu formula: A i I I out in K I in I out A i Poziţia Poziţia 2 7
10 4. AMPLIFICATOR DE SEMNAL MIC CU TB ÎN CONEXIUNEA BC(Bază comună) A. Prezentarea montajului OSCILOSCOP 0V 56kΩ Rc 3.3kΩ T C3 A XS B Ext Trig 00µF GS 0mVpk 00 Hz 0 Re 820Ω Rs Caracteristici: Intrare în emitor, ieşire din colector. Între intrare şi ieşire nu are loc inversarea fazei. Câştigul maxim în curent este. Câştigul în tensiune este mare. Rezistenţa de intrare este mică, rezistenţa de ieşire este mare. B. Sarcini de lucru.. Realizează schema de mai sus cu simulatorul și verifică dacă funcționează corect. 2. Realizează montajul conform schemei de mai sus. 3.Conecteaza generatorul de semnal (GS), sursa de alimentare(v) şi osciloscopul cu montajul conform schemei de mai sus. 4. Porneşte GS şi generează un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 0 mv şi frecvenţa de 00 Hz. 5. Porneşte sursa de alimentare V, apoi porneşte osciloscopul şi vizualizează semnalul de intrare pe canalul CH şi semnalul de ieşire pe canalul CH2. 6. Reprezintă grafic formele de undă ale tensiunilor de intrare (V in ) şi de ieşire (V out ). V OUT V IN V in = V out = V IN V OUT A V V V out in 8
11 F I Ş Ă D E L U C R U 0 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Aplicaţii ale TB AMPLIFICATOARE DE SEMNAL TEMA: DEPANARE AMPLIFICATOR CU 2 ETAJE ÎN CONEXIUNEA EC În schema prezentată mai jos, este un amplificator cu 2 etaje în conexiunea emitorcomun. Valorile tensiunilor continue şi cele ale semnalelor alternative din schemă sunt valori care apar când montajul funcţionează corect. GS 2mVpk 00 Hz 0 0uF 56kΩ Probe V:.49 V R3 5.6kΩ 0% BC547B R4 Probe2 V: 5. V 0uF Uies C3 R5 56kΩ Probe3 V:.45 V R6 R7 5.6kΩ Probe4 V: 5.32 BC547B R8 C5 0uF 0V Uies2 C6 CH CH2 A Rs 00kΩ OSCILOSCOP XS B Ext Trig ETAPE DE DEPANARE: ETAJ ETAJ 2 ETAPA : Verifică cu osciloscopul semnalul alternativ de intrare şi de ieşire în fiecare etaj. a) Dacă la intrarea în etaj este semnal alternativ iar la ieşire nu este atunci etajul respectiv este defect b) Dacă la intrare în etaj este semnal alternativ iar la ieşire semnalul este mult mai mic decât cel normal atunci condensatorul din emitorul TB al etajului(condensatorul de decuplare) este întrerupt. ETAPA 2: După depistarea etajului defect verifică în primul rând condensatorul de intrare din etaj (verifică prezenţa semnalului alternativ la intrare şi la ieşire din condensator) ETAPA 3: Dacă condensatorul de intrare este bun, verifică prezenţa semnalului alternativ în colectorul tranzistorului. Dacă este semnal alternativ de valoare corectă atunci TB funcţionează corect iar condensatorul de ieşire este întrerupt. ETAPA 4: Dacă în colectorul TB nu este semnal alternativ corespunzător atunci TB nu este polarizat corect sau este defect. Verifică valorile tensiunilor continue de pe terminalele tranzistorului pentru a constata dacă joncţiunea BE a TB este polarizată corect şi dacă TB este în conducţie. ATENŢIE!!! Înainte de a face verificările prezentate mai sus, mai întâi verifică dacă lipiturile de pe placa de probă sunt bune(nu există lipituri reci) şi dacă nu sunt scurtcircuitate punctele pe care sunt lipite terminalele componentelor de pe placă. 9
12 SARCINI DE LUCRU:. Realizează cu simulatorul schema prezentată anterior. 2. Realizează practic, pe placa de probă, montajul schemei electronice. 3. Conectează la montajul realizat un generator de semnal, un osciloscop şi o sursă de alimentare. 4. Verifică cu osciloscopul forma şi valorile semnalului alternativ la intrarea în etajul I, la ieșirea din etajul I și la ieșirea din etajul II. 5. Verifică cu un voltmetru digital valorile tensiunilor din montaj şi compară-le cu cele din schema prezentată (cu cele indicate de simulator). 6. Simulează atât pe simulator cât şi practic o serie de defecte şi notează simptomele constatate. DEFECT. Rezistenţa este întreruptă. SIMPTOME: U ies = U ies2 =.. DEFECT 2. Rezistenţa R3 este întreruptă. SIMPTOME: U ies = U ies2 = DEFECT 3. Rezistenţa R5 este întreruptă. SIMPTOME: U ies = U ies2 =... DEFECT 4. Rezistenţa R8 este întreruptă. SIMPTOME: U ies = U ies2 = DEFECT 5. Condensatorul C3 este întrerupt. SIMPTOME: U ies = U ies2 =
13 F I Ş Ă D E L U C R U UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: CIRCUITE BASCULANTE TEMA: CIRCUITE BASCULANTE CU TRANZISTOARE BIPOLARE. CIRCUIT BASCULANT ASTABIL 2V Rc.5kΩ Rb2 68kΩ Rb 68kΩ Rc2.5kΩ LED LED2 Circuitul basculant astabil nu prezintă nici o stare stabilă, trecerea dintr-o stare în alta se face fără intervenţia unor impulsuri de comandă exterioară. Timpul de trecere dintr-o stare în alta depinde de valoarea componentelor R B - respectiv R B2 -. Durata semnalelor: d[ s] 0,7 ( R [ ] C[ F]) Perioada semnalului: T 0,7 ( RB RB2 ) 000 Frecvenţa semnalului: f [ Hz] f [ Hz] Ts [] T[ ms] B Funcţionare: la alimentarea cu tensiune a montajului unul din tranzistoare intră in conducţie datorită variaţiei curentului din colectorul acestuia. Presupunem conducţie situaţie in care LED luminează iar blocat. Cât timp este în conducţie condensatorul se descarcă prin R B2 şi joncţiunea CE a tranzistorului iar condensatorul se încarcă prin R şi joncţiunea BE a tranzistorului. După un anumit timp (funcţie de valoarea condensatorului şi rezistenţei R B2 ) se blochează iar intră în conducţie situaţie în care LED se stinge iar LED2 luminează. Cât timp este în conducţie condensatorul se descarcă prin R B şi joncţiunea CE a tranzistorului iar condensatorul se încarcă prin R şi joncţiunea BE a tranzistorului. Fenomenele se repetă până la întreruperea alimentării cu tensiune a montajului. CERINȚE:. Realizează schema de mai sus cu simulatorul și verifică funcționarea. 2. Realizează practic montajul circuitului basculant astabil conform schemei. 3. Alimentează cu tensiune montajul și verifică funcționarea acestuia. 2
14 2. CIRCUIT BASCULANT MONOSTABIL LED ROȘU 0V 00kΩ LED2 VERDE R3 R5 C R6 47µF R4 00kΩ D N449 R7 0nF 0 K 2 Circuitul basculant monostabil prezintă o singură stare stabilă, în care poate rămâne un timp îndelungat. Cu ajutorul unui impuls exterior de comandă(în acest caz prin trecerea comutatorului K pe poziţia 2 apoi revenirea în poziţia ), circuitul trece în starea instabilă în care rămâne un interval de timp(în funcţie de valoare condensatorului C şi a rezistenţelor şi R3), după care revine la starea stabilă. FUNCŢIONARE: la alimentarea circuitului cu tensiune, datorită variaţiei curentului din circuit, tranzistorul intră în conducţie(led luminează) iar tranzistorul este blocat(led2 este stins). Această stare este instabilă şi se menţine aşa un anumit timp(până ce condensatorul C se descarcă) după care tranzistorul se blochează(led se stinge) iar tranzistorul intră în conducţie(led2 luminează). Aceasta este starea stabilă care rămâne aşa până la aplicarea unui impuls pe baza tranzistorului (prin acționarea comutatorului K și revenirea și revenirea pe poziția inițială) când succesiunea fenomenelor prezentate mai sus se reia. În starea stabilă condensatorul C se încarcă iar în starea instabilă se descarcă. CERINȚE:. Realizează schema de mai sus cu simulatorul și verifică funcționarea. 2. Realizează practic montajul circuitului basculant monostabil conform schemei. (ATENȚIE! Punctele de masă se conectează între ele). 3. Alimentează cu tensiune montajul și acționează comutatorul K apoi revino cu el pe poziția inițială ( se dă un impuls în baza tranzistorului ). 4. Verifică funcționarea corectă a montajului. 22
15 F I Ş Ă D E L U C R U 2 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: CIRCUITE BASCULANTE TEMA: CIRCUITE BASCULANTE CU TRANZISTOARE BIPOLAR 3. CIRCUIT BASCULANT BISTABIL RS 0V LED LED2 R3 R4 D N449 R5 00kΩ R6 00kΩ D2 N449 R7 0nF 0nF R8 R 0 COMUTATOR S Circuitele basculante bistabile se caracterizează prin 2 stări stabile, în care pot rămâne un timp îndelungat. Trecerea dintr-o stare în alta se face prin aplicarea unui impuls de comandă exterior Funcţionare: la alimentarea cu tensiune a montajului, în primul moment apare o stare de nedeterminare situaţie în care unul din cele 2 tranzistoare intră în saturaţie iar celălalt se blochează. Când intrarea R este în 0V, intrarea S este în 0V situaţie în care conduce (LED aprins) iar este blocat (LED2 stins); circuitul este în starea stabilă. Când intrarea S este în 0V, intrarea R este în 0V situaţie în care conduce (LED2 aprins) iar este blocat (LED stins); circuitul este în starea stabilă2. 23
16 4. CIRCUIT BASCULANT BISTABIL JK 0V LED LED2 R3 R4 D N449 R7 R5 00kΩ R6 00kΩ D2 N449 R8 0nF 0nF J 0 COMUTATOR K Circuitul basculant bistabil JK este o variantă îmbunătăţită a bistabilului RS deoarece se elimină starea de nedeterminare. Prin conectarea rezistenţelor R7 şi R8 la colectoarele tranzistoarelor (în loc de conectarea lor la masă) se elimină starea de nedeterminare care apare la aplicarea simultană a impulsurilor pe intrările J şi K. OBSERVAŢII!. În cele două montaje se utilizează un comutator dublu la care cele 6 contacte se conectează astfel: Toate punctele de masă ( ) se conectează între ele. B. SARCINI DE LUCRU. Realizează cele două scheme cu simulatorul și verifică funcționarea lor. 2. Realizează practic cele doua montaje conform schemelor date. 3. Alimentează montajul realizat cu tensiune. 4. Basculează comutatorul montajului realizat de pe o poziţie pe alta şi verifică funcţionarea corectă a circuitului. 24
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE
prof. RUSU CONSTANTIN ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA - 2017 ISBN 978-973-0-23573-9 CUPRINS PREFAȚĂ... 1 CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE...
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραBAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR
prof. RUSU CONSTANTIN BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA 2017 ISBN 978-606 - 8317-66 - 3 CUPRINS LUCRĂRI DE LABORATOR COMPONENTE ELECTRONICE... 1 LUCRARE DE LABORATOR
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE DE LABORATOR 1
LUCRARE DE LABORATOR 1 VERIFICAREA ȘI IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNEI DIODE. OBIECTIVE: o Verificarea diodei semiconductoare; o Identificarea terminalelor diodei cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE
CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC 1.1.1 MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραC U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραRedresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare
Lucrarea Nr. 0 Etaje cu două tranzistoare. Polarizarea în RAN A.Scopul lucrării - Determinarea unor PSF-uri optime pentru tranzistoarele etajului - Obervarea influenţei neîmperecherii tranzistoarelor în
Διαβάστε περισσότεραSURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI
EPICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -eerrvi iccee EP 0079... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. chema 3 3. Lista de componente 4-5 4 Amplasare componente 6-7 URĂ DE ALIMENTARE
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE
STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE Presupunem ca se doreste obtinerea unui stabilizator cu urmatoarele performante Tensiunea de iesire reglabila in intervalul: 15 0 V; Sarcina la iesire 3Ω;
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραREACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE
Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie
Διαβάστε περισσότεραCOMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR
Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ
STABILIZATARE DE TENSIUNE CNTINUǍ 3.1. Probleme generale Un stabilizator de tensiune continuă, STC, este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE
LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE 1. Tematica lucrării 1. Studiul modelului de simulare a sursei, a liniei de transport şi a întreruptorului de
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU
Lucrarea nr 2 TRANZISTORUL IPOLAR ÎN REGIM ONTINUU uprins I Scopul lucrării II Noţiuni teoretice III Desfăşurarea lucrării IV Temă de casă V Simulări VI Anexă 1 I Scopul lucrării Ridicarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότερα4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραCap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR
INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 8.1 Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR 8.1. Impedanţa de intrare Orice dispozitiv electric care cere un semnal pentru a
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραMONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Διαβάστε περισσότερα