Lucrarea A11 CONTACTOARE STATICE SI HIBRIDE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Lucrarea A11 CONTACTOARE STATICE SI HIBRIDE"

Transcript

1 Lucrarea A11 CONTACTOARE STATICE SI HIBRIDE Partea a I-a - Contactoare statice de curent alternativ şi curent continuu A. Contactoare statice de curent alternativ 1. Tematica lucrării 1.1. Studiul schemei electrice şi realizarea montajului Oscilografierea curenţilor din circuitul de c.a., din braţul punţii redresoare şi din circuitul tiristorului Determinarea valorii minime a inductivităţii pentru a nu se depăşi panta admisibilă a curentului prin tiristor Calcularea frecvenţei maxime (teoretice) de comutaţie a contactorului. 2. Modul de lucru 2.1. Contactorul static de c.a. se află montat pe panou. Pentru a realiza montajul se vor face legăturile marcate punctat în figura 1. Contactorul are 3 circuite distincte : a) circuitul de curent intens format din puntea redresoare cu diodele D 1, D 2, D 3, D 4, tiristorul Ti (care este elementul de comutaţie), siguranţa ultrarapidă SUR (pentru protecţia diodelor şi a tiristorului), şunturile S 1, S 2, S 3, bobina de 40 mh, sarcina şi sursa de alimentare. b) Circuitul pentru comanda tiristorului format din sursa de tensiune continuă 220/7V, rezistenţa de limitare R2, butonul de deschidere O şi dioda D5 (care are rolul de a bloca componenta pulsatorie din circuitul principal pentru circuitul de menţinere). Rolul acestui circuit este de a menţine tiristorul mereu în conducţie după ce a fost amorsat, adică contactorul închis. Rezultă că întreruperea contactorului se va face prin deschiderea circuitului de menţinere, lucru care se realizează cu butonul O. 117

2 2.2. După ce s-a realizat montajul se vor face câteva manevre (închideri şi deschideri) după care se vor oscilografia curenţii în cele trei ramuri indicate la punctul 1.2. Se va folosi un osciloscop conectat printr-o priză fără contact de protecţie. Este absolut obligatoriu ca schema să fie legată corect la sursă, latura contactorului static să fie conectată la nul 0, iar latura schemei spre sarcină să fie conectată la faza R, aşa cum se arată în figura 1. Formele curenţilor din diferitele laturi vor fi reproduse pe hârtie milimetrică Tiristorul este sensibil la panta curentului. Dacă se depăşeşte o anumită pantă (dată de catalog) tiristorul se distruge. Pentru limitarea pantei curentului se montează o inductivitate suplimentară în circuit. Dimensionarea ei se face considerând consumatorul rezistiv, iar conectarea se face în momentul trecerii tensiunii prin valoarea de vârf. Datorită intervalului scurt al regimului tranzitoriu de amorsare a tiristorului se poate considera tensiunea constantă. Ecuaţia de variaţie a curentului este în acest caz: i ^ U = e t R 1 L (1) R Se determină L din (1) egalând di/dt maxim (în momentul t = 0) cu di/dt admisibil pentru tiristor. Pentru tiristorul din lucrare datele sunt: di dt admisibil: 20 A/µs Frecvenţa maximă (teoretică) de comutaţie se poate determina din valoarea timpului de intrare în conducţie (intervalul din momentul aplicării comenzii tiristorului şi intrarea sa complet în conducţie) şi a timpului de cruţare (intervalul între trecerea curentului prin tiristor prin valoarea zero şi momentul când se poate aplica o tensiune pozitivă pe care tiristorul o poate bloca). Se vor considera pentru calcule: - timpul de intrare în conducţie 5 µs; - timpul de cruţare 200 µs. 118

3 B. Contactorul static de curent continuu 1. Tematica lucrării 1.1. Studiul schemei şi realizarea montajului Oscilografierea curenţilor prin tiristor şi prin circuitul de stingere, în timpul procesului de blocare Calculul frecvenţei maxime (teoretice) de comutaţie a contactorului. 2. Modul de lucru 2.1. Contactorul de c.c. se află montat pe panou. Urmează a se completa cu sarcină şi racordul de alimentare (legături marcate punctat în figura 2). De remarcat că spre deosebire de un contactor electromagnetic, la contactorul static trebuie respectată polaritatea. Circuitul de curent intens este format din tiristor Ti, sarcina, inductivitatea de limitare, siguranţă ultrarapidă şi şuntul S 1. Dioda D are rolul de a proteja tiristorul contra supratensiunilor generate de energia acumulată în inductanţa L. Închiderea contactorului se comandă prin butonul I care aplică semnal pe poarta tiristorului. Circuitul de comandă este format din borna (+), rezistenţele de comandă R 1, R 2, butonul I, poarta şi catodul tiristorului, borna(-). Pentru deschiderea contactorului, se apasă butonul O din circuitul de stingere format din condensatorul C (2 µf), şuntul S 2, şuntul S 1 şi tiristor. După amorsarea tiristorului condensatorul se încarcă având polaritatea din figură. Prin acţionarea lui O condensatorul se descarcă dând naştere, prin tiristor, unui curent de semn contrar cu curentul principal. În momentul în care cei doi curenţi sunt egali, curentul prin tiristor este zero şi tiristorul se blochează realizând întreruperea circuitului După ce s-a realizat montajul se vor face câteva manevre (închideri şi deschideri) după care se vor oscilografia curenţii indicaţi la 1.2. Se va reprezenta pe hârtie milimetrică procesul de închidere şi deschidere prin curenţii din diferitele laturi (impulsul de comandă, curentul principal, încărcarea condensatorului, descărcarea condensatorului). 119

4 2.3. Calculul frecvenţei de comutaţie se face ţinând cont de timpul de intrare în conducţie, de timpul de cruţare şi de durata de încărcare a condensatorului. Se vede că se poate întrerupe contactorul numai după ce condensatorul de stingere este încărcat. Încărcarea lui începe după ce tiristorul este în conducţie şi se face prin R 1. Se va considera : - timpul de intrare în conducţie 5 µs ; - timpul de cruţare 200 µs. 3. Întrebări 1. Comparaţi contactorul static cu cel electromagnetic din punct de vedere al : - frecvenţei de comutaţie ; - preţului de cumpărare ; - timpul până la distrugere; - aspecte economice. 2. Indicaţi câteva domenii în care contactorul static concurează contactorul electromagnetic. 3. Care sunt avantajele şi dezavantajele comutaţiei statice în raport cu comutaţia clasică mecanică? 120

5 Partea a II-a - CONTACTORUL HIBRID 1. Tematica lucrării 1.1. Identificarea unui model de contactor hibrid, pentru comanda motoarelor asincrone de mare putere în regim greu de funcţionare Calculul de verificare a elementelor semiconductoare de putere din schema electrică a contactorului. Se va identifica schema electrică a contactorului hibrid, dată în figura 3 în care: - CE este contactorul electromagnetic având contactele principale CP 1, CP 2, CP 3 ; - Cc este contactorul de comandă; - SUR 1, SUR 2, SUR 3 sunt siguranţe ultrarapide ; - T 1, T 2, T 3 sunt tiristoare de tip T 510; - D 1, D 2, D 3 diode de tip KS 1160; - 1, 2, 3 sunt relee Reed, cu contacte în vid ; - T r1 - transformator 220/18V care împreună cu puntea redresoare PR1 şi condensatorul C 1 constituie o sursă de c.c. de 24V; - T r2 - transformator 380/3,5; 3,5; 3,5V cu trei secundare izolate galvanic, care împreună cu punţile redresoare PR2, PR3, PR4 şi condensatoarele C 2, C 3, C 4 constituie un ansamblu de trei surse de c.c.; - M - motor asincron P = 3kW ; 3 x 380V c.a. 50Hz. 3. Modul de lucru 3.1. Contactorul hibrid este un ansamblu de 2 contactoare - electromagnetic şi static, combinând avantajele fiecărui tip. Modelul studiat are următorii parametrii nominali: U n = 380V ; U s = 380V ; f = 50Hz ; I nt = 50A În regim AC- 4 : P mot = 4kW ; f c = 1200 con/h; cosϕ = 0,84 ; h = 84% 121

6 Utilizarea contactoarelor hibride se face la comanda motoarelor asincrone de puteri mari, in regimuri grele de funcţionare (frecvenţe mari de conectare, regim AC-4). Principial, secvenţa de manevră este următoarea: - comutaţia circuitului o asigură contactorul static; în acest fel nu apare arcul electric şi deci se înlătură fenomenele de uzură electrică produse de acesta; - poziţia închis este asigurată de contactorul electromagnetic (curentul trece prin contactele contactorului electromagnetic) pierderile fiind mult reduse în raport cu pierderile în conducţie prin elementele semiconductoare. Funcţionarea contactorului hibrid decurge astfel: - La apăsarea pe butonul I se închide contactorul de comandă care prin contactul C C1 acestuia comandă închiderea contactorului principal CE. - La închiderea contactorului principal CE, în prima parte a cursei echipajului mobil, contactul auxiliar CA comandă închiderea celor trei relee Reed r 1, r 2, r 3. Contactele ND ale releelor, notate C r1, C r2, C r3 asigură comanda de amorsare tiristoarelor T 1, T 2, T 3. Prin intrarea în conducţie a tiristoarelor, contactorul static (format din cele trei grupuri diodă-tiristor) este în poziţia închis, iar motorul electric este alimentat de la reţea. Contactul auxiliar CA este decalat mecanic, închizându-se înainte de cele principale, asigurând secvenţa funcţională corectă. După cca. 4ms de la amorsarea tiristoarelor, se închid contactele principale ale contactorului electromagnetic CE, care preiau conducţia curentului, şuntând dispozitivele semiconductoare. Prin aceasta se reduc mult pierderile în conducţie, întrucât căderea de tensiune pe contact este de cca. 10mV iar pe un element semiconductor de 0,7-1,2 V. - în poziţia închis a contactorului hibrid, curentul trece prin contactele contactorului electromagnetic, iar elementele semiconductoare nu au nevoie de radiatoare, gabaritul şi costul acestora fiind sensibil diminuate. În această poziţie, comanda pe grilă este menţinută, releele Reed fiind închise. 122

7 - pentru comanda de deschidere se apasă butonul O, deconectând contactorul de comandă, acesta deconectând la rândul său contactorul principal CE. - la deschiderea CE, în prima etapă se deschid contactele principale, conducţia fiind preluată de contactorul static (tiristoarele sunt amorsate). - în ultima parte a cursei echipajului mobil al CE se deschide contactul CA, întrerupând comanda de conducţie a tiristoarelor. Acestea se blochează la prima trecere a curentului prin zero şi realizează deconectarea motorului de la reţea. Se va conecta montajul la reţea, conform schemei din figura 3 şi se vor face câteva manevre închis - deschis obţinându-se comutaţia fără arc electric Calculul de verificare al elementelor semiconductoare se face referindu-se la solicitările în curent şi tensiune ale acestora. Curentul maxim care apare în funcţionare, în regim AC-4 este de I m =10 I nmot, unde I nmot este curentul nominal al motorului comandat: I nmot Pnmot = (2) 3 U η cosϕ n Se va calcula acest curent şi se va verifica relaţia: I m < I TRMS cu I TRMS = 120A (3) Verificarea tensiunii inverse a elementelor semiconductoare se va face folosind relaţia valorii maxime a tensiunii de restabilire susceptibilă să apară în circuit: u 1,5 γ = 3 2 rmax U n în care : U n - tensiunea nominală a reţelei; γ - factorul de oscilaţie. Semiconductoarele din schemă au tensiunea inversă: U i = 900 V. Se va verifica dacă: U r max < U i (4) 4. Întrebări 1. Din ce se compune un contactor hibrid? 2. Justificaţi necesitatea unui astfel de aparat de comutaţie. 3. Care sunt solicitările suportate de contactele mecanice în funcţionarea 123

8 contactorului? 4. Care sunt solicitările în curent şi tensiune ale semiconductoarelor? 5. Bibliografie 1. Hortopan, G.: Aparate electrice de comutaţie,vol II, Editura tehnică, Bucureşti, Fig. 1. Schema electrică a contactorului static de c.a. Fig. 2. Schema electrică a contactorului static de c.c. 124

9 Fig. 3. Schema electrică a contactorului hibrid 125

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Aparate electrice de comutatie. Comutatia statica Sigurante. Descarcatoare Caracteristici Incercari Intreruptoare cu vid si SF6

Aparate electrice de comutatie. Comutatia statica Sigurante. Descarcatoare Caracteristici Incercari Intreruptoare cu vid si SF6 Aparate electrice de comutatie Comutatia statica Sigurante. Descarcatoare Caracteristici Incercari Intreruptoare cu vid si SF6 Contactoare statice de c. c. DS dioda supresoare de ST. Pornire: se deschide

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE

LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE 1. Tematica lucrării 1. Studiul modelului de simulare a sursei, a liniei de transport şi a întreruptorului de

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE

Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE CAPITOLUL 4 Capitolul 4 Contactoare statice CONTACTOARE STATICE 4.. Chestiuni generale Contactoarele statice (prescurtat CS) servesc la cuplarea sau decuplarea unei sarcini la o sursa de energie electrica.

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRISTOARE.

1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRISTOARE. 1.4 CIRCUITE DE PROTECŢIE PENTRU DIODE ŞI TIRITOARE. În regimurile dinamice de intrare şi ieşire din conducţie, diodele şi tiristoarele, ca urmare a sarcinilor preponderent inductive, pot fi supuse la

Διαβάστε περισσότερα

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN 5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

1.5 TIRISTORUL GTO STRUCTURĂ.

1.5 TIRISTORUL GTO STRUCTURĂ. .5 TRSTORUL GTO. Tiristorul obişnuit, ca urmare a proprietăţilor sale de a suporta tensiuni şi curenţi mari, este comutatorul static aproape ideal pentru convertoarele de mare putere, inconvenientul esenţial

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Dispozitive electronice de putere

Dispozitive electronice de putere Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

MOTOARE DE CURENT CONTINUU MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

L7. REDRESOARE MONOFAZATE

L7. REDRESOARE MONOFAZATE L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

BALEIAJUL ORIZONTAL. Lucrarea Consideraţii teoretice

BALEIAJUL ORIZONTAL. Lucrarea Consideraţii teoretice Lucrarea 7 BALEIAJUL ORIZONTAL 1. Consideraţii teoretice Descriere generală Modulul de baleiaj orizontal (BO) este destinat pentru a produce prin bobinele de deflexie un curent în formă de dinte de fierăstrău

Διαβάστε περισσότερα

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n'; ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);

Διαβάστε περισσότερα

ZERO CROSSING EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

ZERO CROSSING EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Colecţia Acţionari EP 0102... Cuprins Introducere 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Tiristorul 3-6 ZERO CROSSING Avantaj Pret/Calitate

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC

Διαβάστε περισσότερα

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII 3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă

Lucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă Lucrarea Nr. 4 Caracteristica statică i =f(v ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă A.copul lucrării - familiarizarea studentilor în privinţa comportării diodei în circuit atunci când la bornele

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_2 1. Aparate electrice utilizate in SA 2. Scheme electrice 3. Iluminatul electric (conspect individual 2 pagini) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE

SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării

Διαβάστε περισσότερα

Redresoare monofazate cu filtru C

Redresoare monofazate cu filtru C LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

DIODA SEMICONDUCTOARE

DIODA SEMICONDUCTOARE LUCRRE NR.1 IO SEMICONUCTORE Scopul lucrării - Ridicarea caracteristicilor şi determinarea principalilor parametri ai diodelor semiconductoare; studiul comportării diodei semiconductoare în circuite elementare.

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare

Electronică Analogică. Redresoare Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor

Διαβάστε περισσότερα