CARACTERISTICI ALE FORMĂRII PROFESIONALE ÎN ÎNTREPRINDERILE DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015

Transcript

1

2

3 CARACTERISTICI ALE FORMĂRII PROFESIONALE ÎN ÎNTREPRINDERILE DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2015 Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin ancheta privind formarea profesională în România (FORPRO) desfăşurată în întreprinderi şi având ca perioadă de referinţă anul

4 CUPRINS I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI 1. Obiectivele anchetei 7 2. Sfera de cuprindere 7 3. Unitatea de observare 8 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă 8 5. Perioada şi metoda de înregistrare a datelor 8 6. Planul de sondaj 9 7. Concepte şi definiţii Indicatori primari, colectaţi Indicatori derivaţi Clasificări utilizate 18 II. REZULTATELE ANCHETEI Sinteză Oferta de formare profesională continuă Cursurile de formare profesională continuă Participarea la cursurile de formare profesională continuă Durata cursurilor de formare profesională continuă Costul formării profesionale continue Alte forme de FPC Întreprinderi care nu au oferit formare profesională continuă Oferta de formare profesională iniţială 37 III. TABELELE CU REZULTATE conţinute în Excel pe CD 1. Repartizarea întreprinderilor după participarea la FPC, pe tipuri de FPC, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 2. Repartizarea întreprinderilor pe tipuri de furnizori de cursuri de FPC externe, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 3. Repartizarea întreprinderilor dupǎ aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat cursurile furnizate 4. Numărul participanţilor şi rata de participare la cursurile de FPC, pe sexe, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 5. Repartizarea timpului de pregătire la cursurile de FPC (interne şi externe), pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 3

5 6. Repartizarea timpului de pregătire la cursurile de FPC, pe sexe, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 7. Numărul participanţilor şi rata de participare la cursurile de FPC, pe grupe de vârstă, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 8. Repartizarea timpului alocat FPC, pe tipuri de cursuri, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 9. Costul FPC dependent şi independent de contribuţii şi încasări, pe elemente componente, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 10. Costul cursurilor de FPC, pe elemente componente, activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 11. Costul mediu al FPC şi al cursurilor de FPC, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 12. Repartizarea întreprinderilor pe motive de neacordare de FPC, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 13. Repartizarea întreprinderilor după participarea la FPI, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 14. Repartizarea întreprinderilor după motivul acordării de FPI, pe activităţi economice şi clase de mărime a întreprinderilor 4

6 I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI

7 1. Obiectivele anchetei Obiectivul principal al anchetei privind formarea profesională în România (FORPRO) este acela de a furniza informaţii referitoare la: - programele elaborate de întreprinderi pentru formarea profesională continuă (FPC) a angajaţilor, volumul şi caracteristicile formării profesionale continue; - dimensiunea formării profesionale iniţiale (FPI). Ancheta furnizează informaţii despre toate tipurile de formare profesională la care sunt antrenaţi angajaţii unei întreprinderi, dar şi asupra formării iniţiale a tinerilor care nu au încă o calificare profesională. Proiectarea instrumentarului anchetei s-a realizat în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr.1552/2005 privind statisticile formării profesionale în întreprinderi şi în Regulamentul Comisiei Europene nr.1153/2014 privind datele care trebuie colectate şi cerinţele referitoare la eşantionare, precizie şi calitate. Informaţiile colectate prin anchetă se grupează în două categorii distincte: FPC - formarea profesională continuă, cu informaţii: de ordin calitativ: - aptitudini şi competenţe considerate de mare importanţă pentru dezvoltarea întreprinderii; - categorii de furnizori de cursuri externe spre care s-au orientat întreprinderile; - motivele pentru care unitatea nu a oferit FPC angajaţilor săi în perioada de referinţă. de ordin cantitativ: - numărul participanţilor din rândul angajaţilor care au luat parte la cursurile de FPC, după diverse variabile socio-economice; - numărul participanţilor din rândul angajaţilor care au luat parte la alte forme de FPC, altele decât cursurile; - costul cursurilor de FPC pe elemente componente; - durata cursurilor de FPC. FPI - formarea profesională iniţială, cu informaţii despre motivele acordării şi numărul de întreprinderi care au efectuat FPI. 2. Sfera de cuprindere Activităţi CAEN Ancheta FORPRO se adresează întreprinderilor cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma juridică. Sunt incluse în cercetare întreprinderile care desfăşoară ca activitate economică principală oricare din activităţile CAEN Rev.2 (Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională): B N, R şi S. Mărimea întreprinderii Eşantionul anchetei a cuprins unităţile cu 10 sau mai mulţi salariaţi. În proiectarea eşantionului s-a luat în considerare necesitatea asigurării reprezentativităţii datelor pe trei clase de mărime ale întreprinderii în funcţie de numărul de salariaţi: salariaţi; salariaţi; 250 salariaţi şi peste. 7

8 Profil teritorial Obiectul anchetei l-au constituit unităţile economice cu personalitate juridică, cu 10 salariaţi şi peste, selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban cât şi din cel rural. Centralizarea datelor s-a realizat după activitatea principală a unităţii, iar gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei este asigurat la nivel de total ţară (NUTS 0 1 ). Categorii de angajaţi Formează obiectul anchetei toate persoanele angajate în întreprindere, cu următorul statut profesional: salariat care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de tipul programului de lucru (complet sau parţial), inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul; patron care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; lucrător familial neremunerat care reprezintă persoana care îşi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii. Au fost excluşi: ucenicii (cu sau fără contract de ucenicie), salariaţii detaşati în străinătate, cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la întreprinderea raportoare şi forţa de muncă furnizată de alte unităţi, care contribuie la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii în unitatea respectivă (de exemplu: personalul de întreţinere şi reparaţii aflat pe statul de plată al altei întreprinderi prestatoare de servicii, detaşaţii de la alte unităţi etc.). 3. Unitatea de observare Unitatea de observare şi de selecţie este întreprinderea cu personalitate juridică, definită conform regulilor comunitare pentru statistica întreprinderilor ca fiind cea mai mică combinaţie de unităţi legale, care constituie o unitate organizaţională de producere de bunuri sau de prestări servicii şi care are puterea de decizie asupra modului de procurare a resurselor şi de utilizare a acestora. 4. Periodicitatea şi perioada de referinţă Pentru a se asigura colectarea de informaţii fiabile şi în măsură să realizeze o caracterizare cât mai completă a formării profesionale în întreprinderi, dar şi pentru a se furniza date statistice comparabile din punct de vedere metodologic la nivel european, s-a ales ca perioadă de referinţă anul calendaristic Având în vedere faptul că fenomenele surprinse de anchetă (formarea profesională) nu suferă modificări de esenţă în timp şi ţinând seama şi de recomandările Eurostat, ancheta se desfăşoarǎ cu o periodicitate de 5 ani. 5. Perioada şi metoda de înregistrare a datelor Datele s-au colectat de la unităţile incluse în eşantion în perioada martie iunie La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei s-a utilizat metoda auto-înregistrǎrii, prin intermediul Portalului web pentru preluarea online a datelor statistice esop (e-survey Online Portal), sistem care a permis colectarea şi validarea on-line a acestora începând cu anul de referinţă Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS). 8

9 6. Planul de sondaj Ancheta privind formarea profesională în întreprinderi s-a realizat pe un eşantion de aproximativ 9100 întreprinderi, reprezentativ la nivelul economiei naţionale şi pe grupe de întreprinderi stabilite după activitate şi/sau clasă de mărime. Planul de sondaj aplicat a fost cel al sondajului stratificat, iar metoda de selecţie utilizată a fost selecţia simplă aleatoare fără revenire. Baza de sondaj Baza de sondaj (REGIS) conţine lista întreprinderilor din populaţia statistică de referinţă, precum şi informaţii cât mai actuale la momentul extragerii eşantionului pentru fiecare unitate, respectiv: datele de identificare a întreprinderii (C.U.I., adresă etc.); codul de activitate conform clasificării CAEN Rev.2; numărul mediu de salariaţi, care permite încadrarea întreprinderii într-o anumită clasă de mărime. Populaţia statistică de referinţă a cuprins totalitatea întreprinderilor, fără restricţii de formă de proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2). Prin urmare, din registrul statistic REGIS s-a selectat mulţimea întreprinderilor cu personalitate juridică, active la 31 decembrie 2014, care nu au declarat în sursele administrative încetare de activitate până la data de 30 noiembrie 2015 şi a căror activitate principală a făcut parte din sfera de cuprindere a anchetei. Conţinutul bazei de sondaj a corespuns cerinţelor anchetei, neexistând situaţii de sub sau supra acoperire a anumitor activităţi. Unitatea de selecţie Unitatea de selecţie a fost întreprinderea. Variabilele de stratificare Pentru selecţie au fost utilizate două variabile de stratificare: - secţiuni CAEN Rev.2 B-N, R, S, pentru 20 de grupări, astfel: B, C10-C12, C13-C15, C17-C18, C19-C23, C24-C25, C26-C28+C33, C29-C30, C16+C31-C32, D-E, F, G45, G46, G47, H, I, J, K64-K65, K66, L+M+N+R+S; - clase de mărime ale întreprinderii: salariaţi; salariaţi; 250 salariaţi şi peste. Straturile s-au format prin intersecţia variabilelor de stratificare, iar în cadrul fiecărui strat metoda de selecţie a fost selecţia aleatoare simplă fără revenire fiecare unitate din strat având aceeaşi probabilitate de a fi inclusă în eşantion. Mărimea şi alocarea eşantionului Eşantionul extras asigură reprezentativitatea datelor, atât la nivelul economiei naţionale cât şi în cadrul fiecăruia dintre cele 20x3 de straturi rezultate din combinarea celor 20 de grupări de activităţi CAEN Rev.2 cu cele trei clase de mărime ale întreprinderii după numărul de salariaţi. Extragerea efectivă este în totalitate aleatoare fără a se ţine cont de variabilele referitoare la faptul că o întreprindere oferă sau nu FPC. 9

10 Volumul eşantionului a cuprins aproximativ 9100 întreprinderi, rata de răspuns 2 92,38%, iar cea de refuz de 4,29%. fiind de Extragerea eşantionului În vederea asigurării reprezentativităţii eşantionului la nivelul economiei naţionale cât şi la nivelul celor 20 de grupe de activităţi CAEN Rev.2, procedura de extragere a eşantionului a parcurs următoarele trepte: 1. Unităţile din baza de sondaj au fost grupate pe 20 de activităţi şi clase de mărime rezultând o structură matriceală de 20x3. 2. Volumul de eşantionare s-a determinat pornind de la premisa că eroarea estimatorului medie număr de salariaţi este de 0,02, la un nivel de încredere de 95%. 3. Pentru asigurarea obţinerii unui număr suficient de mare de răspunsuri din partea unităţilor raportoare a fost impus un prag minim de 65 unităţi selectate la nivel de strat (acolo unde au existat unităţi). 4. Întreprinderile cu 250 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare, împreună cu unităţile comune anchetelor Costul forţei de muncă - S3 şi Structura câştigurilor salariale SCS care au avut cheltuieli cu formarea profesională în anul Extinderea rezultatelor Calculul coeficienţilor de extindere a rezultatelor a fost realizat parcurgând următoarele etape de lucru: 1. Ataşarea fiecărei unităţi selectate a ponderii de selecţie (π ih ). Ponderea de selecţie este o pondere Horvitz-Thompson şi s-a calculat ca inversul probabilităţii de selecţie astfel: 1 1 N h π ih = = = p n ih h nh N h unde: p ih = probabilitatea de selecţie a unităţii i din celula de selecţie h N h = numărul de unităţi din celula de selecţie h n h = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h 2. Calculul coeficienţilor de redresare (c h ). Coeficienţii de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de selecţie în parte ca inversul probabilităţii de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unităţilor non-repondente în ipoteza în care aceste unităţi se manifestă similar cu unităţile repondente aferente stratului din care fac parte. c 1 1 nh h = = p m = rh h mh nh unde: p rh = probabilitatea de răspuns din celula de selecţie h n h = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h m h = numărul de unităţi selectate în eşantion din celula de selecţie h care au răspuns la anchetă ext 3. Calculul coeficientului de extindere ( COEF ih ) rezultă din înmulţirea ponderii de selecţie cu coeficientul de redresare: ext COEF = π c ih 4. Variabila auxiliară utilizată la extinderea datelor este numărul de salariaţi. Coeficienţii finali de extindere au fost ajustaţi pe baza comparaţiei între numărul estimat de salariaţi în cazul ih h 2 Cauzele care intră în calculul ratei de răspuns sunt: răspuns, unităţi temporar fără activitate, unităţi pentru care răspunde altcineva, unități cu evenimente organizatorice (absorbție, fuziune). 10

11 anchetei FORPRO şi numărul de salariaţi obţinut din alte surse administrative şi statistice. Ajustarea a fost făcută la nivel de celulă, iar apoi s-a realizat verificarea la nivel de categorie CAEN, la nivel de clasă de mărime şi la nivel total. a h T = ^ T h h = ih π ih T h c unde: T h = numărul de salariaţi obţinut din alte surse, în stratul h h = numărul estimat de salariaţi calculat prin aplicarea coeficientului final de extindere la numărul de salariaţi pentru unitaţile selectate în eşantion, în stratul h T^ Calibrarea datelor Coeficientul final de extindere, pentru unităţile din stratul h devine: = π c a ih Determinarea coeficienţilor de extindere la nivel de întreprindere s-a realizat prin ponderarea non-răspunsurilor şi prin calibrarea acestora la nivel de diviziune CAEN Rev.2 cu informaţiile referitoare la întreprinderile active. Variabila auxiliară a fost efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2015 din ancheta Costul forţei de muncă - S3. Calibrarea datelor s-a realizat cu ajutorul rutinei CLAN, dezvoltată şi pusă la dispoziţie de Oficiul de Statistică al Suediei. Metoda presupune ajustarea coeficienţilor de extindere astfel încât estimarea variabilei de interes să fie cât mai aproape de sursa auxiliară utilizată. 7. Concepte şi definiţii Definirea indicatorilor are la bază, atât legislaţia naţională în vigoare, cât şi recomandările de specialitate ale Oficiului de Statistică al Uniunii Europene - EUROSTAT Indicatori primari, colectaţi Numărul angajaţilor existent în întreprindere la sfârşitul anului cuprinde angajaţii care se aflau în evidenţele întreprinderii la 31 decembrie 2015, cu următorul statut profesional: - salariat care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de tipul programului de lucru (complet sau parţial), inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul; - patron care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii; - lucrător familial neremunerat care reprezintă persoana care îşi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii. Au fost excluşi: ucenicii (cu sau fără contract de ucenicie), salariaţii detaşati în străinătate, cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la întreprinderea raportoare şi forţa de muncă furnizată de alte unităţi, care contribuie la desfăşurarea în bune condiţii a activităţii în unitatea respectivă (de exemplu: personalul de întreţinere şi reparaţii aflat pe statul de plată al altei întreprinderi prestatoare de servicii, detaşaţii de la alte unităţi etc.). Numărul total al orelor efectiv lucrate se referă la timpul plătit efectiv lucrat, corespunzător timpului lucrat în cadrul programului normal de lucru stabilit prin contractul colectiv de muncă şi timpului lucrat suplimentar, în zilele lucrătoare peste programul normal de lucru şi în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare. 11 ih h h h t ih

12 Nu se include timpul aferent: transportului la şi de la locul de muncă, pauzelor de masă, concediului de odihnă, concediului medical în caz de boală, accidente de muncă şi boli profesionale, concediului de maternitate, pentru creşterea copilului până la 2 ani, îngrijirea copilului bolnav până la 3 ani, concediului de studii plătit, precum şi alt timp nelucrat. Costul total al forţei de muncă (C f.m. ) reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de întreprindere pentru folosirea forţei de muncă, şi este alcătuit din: - sumele brute ce se regăsesc în câştigurile salariale ale angajaţilor, plătite din fondul de salarii, din profitul net realizat, din alte fonduri şi din bugetul asigurărilor sociale de stat (cheltuieli directe); - alte cheltuieli ale unităţii pentru forţa de muncă, neincluse în câştigurile salariale brute, cum ar fi: contribuţiile plătite de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj, asigurărilor sociale de sănătate, asigurărilor pentru accidentele de muncă şi boli profesionale rămasă după plata unor drepturi acordate salariaţilor, asigurărilor sociale de stat, la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate rămasă după plata unor drepturi acordate salariaţilor, la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, la asigurările voluntare de sănătate, la fondurile de pensii facultative, cheltuielile pentru formarea profesională a angajaţilor, cheltuielile pentru creşe şi grădiniţe, cheltuielile cu alimente de întărire a organismului, cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de odihnă şi tratament, cheltuielile pentru echipamentul de protecţie, cheltuielile cu transportul personalului de la şi la locul de muncă, cheltuielile cu recrutarea personalului, sume plătite salariaţilor care părăsesc întreprinderea, sume plătite pentru întreruperi ale lucrului, alte cheltuieli cu forţa de muncă (cheltuieli indirecte). Aptitudinile şi competenţele sunt interpretate în sensul de potenţial al unui individ de a ocupa în mod eficient un post şi de a executa sarcini specifice acestuia în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Lista de aptitudini şi competenţe: Aptitudini IT generale: utilizarea computerului, tehnoredactare, utilizare Internet Aptitudini IT profesionale: programare, proiectare pagini web Aptitudini de organizare: coordonarea unui grup de oameni aflaţi în subordine, planificarea activităţilor unei unităţi, compartiment etc. Aptitudini de a lucra în echipă: activităţi de relaţionare şi colaborare în scop profesional la locul de muncă Aptitudini de comunicare cu clienţii: colaborare, comunicare şi negociere cu clienţii Aptitudini de soluţionare a problemelor: găsirea şi aplicarea soluţiilor pentru rezolvarea diverselor probleme survenite Aptitudini administrative, muncă de birou: aptitudini de facturare şi aptitudini necesare pentru a organiza timpul în scopul îndeplinirii anumitor sarcini, derulării activităţilor unui proiect etc. sau pentru a prioritiza sarcinile în funcţie de urgenţa şi importanţa acestora Cunoştinţe de limbi străine: aptitudini de citire, scriere, înţelegere şi vorbire în una sau mai multe limbi străine Aptitudini tehnice, practice sau specifice locului de muncă: aptitudini în utilizarea unor instrumente, aparate sau în prestarea anumitor servicii Aptitudini de comunicare orală sau în scris: aptitudini oratorice sau de realizare a unor prezentări, raportări etc. în scris sau oral Aptitudini de aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii Formarea profesională reprezintă ansamblul de măsuri sau activităţi de pregătire (cursuri sau alte forme de formare profesională) pe care întreprinderile le organizează şi finanţează, total sau parţial, pentru angajaţii lor. Pentru ca o activitate să fie inclusă în 12

13 categoria celor de formare profesională, aceasta trebuie să îndeplinească următoarele trei condiţii: - să fie planificată în avans; - să fie finanţată cel puţin parţial de către întreprindere (dar pentru FPI acesta nu este un criteriu obligatoriu); - să aibă ca obiectiv îmbunătăţirea/însuşirea de cunoştinţe. Formarea profesională continuă (FPC) reprezintă ansamblul de măsuri sau activităţi de pregătire pe care întreprinderile le organizează şi finanţează, total sau parţial, pentru angajaţii lor şi se adresează tuturor persoanelor angajate care au deja o calificare obţinută fie în sistemul naţional de educaţie 3, fie la locul de muncă (actual sau precedent). Formarea profesională continuă (FPC) se realizează prin: - cursuri (interne sau externe); - alte forme de formare profesională continuă. Cursurile de formare profesională continuă sunt evenimente organizate şi coordonate de o întreprindere, concepute exclusiv cu scopul de a oferi instruire sau formare profesională unui grup de persoane, în altă parte decât la locul de muncă (de exemplu: într-o sală de curs, în incinta unui centru de pregătire), instruirea realizându-se de către personal calificat (de exemplu: profesori, lectori, specialişti etc.) pentru o perioadă de timp bine stabilită şi planificată în avans de către organizatorii cursului. În funcţie de organizatorul şi coordonatorul cursului se disting două tipuri de cursuri: - cursuri interne - organizate şi coordonate de întreprinderea însăşi, chiar dacă locul de desfăşurare al cursurilor este situat în afara întreprinderii (de exemplu: într-o sală de conferinţe a unui hotel, a unei universităţi, a altei întreprinderi, înăuntrul sau în afara localităţii respective sau pe teritoriul altei ţări etc.). - cursuri externe - organizate şi coordonate de o altă organizaţie sau unitate, total separată de întreprinderea intervievată, chiar dacă locul de desfăşurare al cursurilor este situat în incinta întreprinderii respondente sau a centrului de pregătire pe care aceasta îl deţine. Alte forme de formare profesională continuă cuprind: perioade planificate de pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă care presupun pregătirea profesională practică (şi mai puţin teoretică) a angajaţilor pe parcursul unor perioade de timp determinate şi planificate în avans, utilizând uneltele, instrumentele sau echipamentele de muncă obişnuite, fie la locul de muncă, fie în imediata vecinătate a locului de muncă; pregătire planificată prin rotirea personalului la locuri de muncă diferite, prin schimb de experienţă, detaşare temporară pentru specializare - în această categorie se includ numai acţiunile care au fost planificate în avans şi au avut ca scop principal dezvoltarea sau îmbunătăţirea cunoştinţelor, îndemânărilor sau a deprinderilor practice şi teoretice ale angajaţilor implicaţi. Nu se includ transferurile obişnuite ale lucrătorilor de la un loc de muncă la altul, în funcţie de necesităţile apărute, deoarece nu constituie formare profesională continuă; 3 Sistemul Naţional de Educaţie este organizat pe niveluri care asigură coerenţa şi continuitatea instruirii şi educaţiei, având următoarea structură: preuniversitar învăţământ primar, secundar inferior (gimnazial), secundar superior liceal şi profesional, post secundar - neechivalent primului nivel universitar (şcoală postliceală de specialitate sau tehnică de maiştri); terţiar universitar de scurtă durată, ciclul I licenţă, ciclul II master, ciclul III doctorat, postdoctorat. 13

14 instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii al căror scop principal este formarea profesională a angajaţilor - participarea la aceste forme este calificată drept pregătire numai dacă scopul este acela de formare profesională a angajaţilor, respectiv de dobândire de noi cunoştinţe sau de îmbunătăţire a celor existente şi dacă au fost planificate în avans; participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a cunoştinţelor, cercuri de calitate - cercurile de pregătire sunt constituite din grupuri de salariaţi care se întâlnesc periodic, la intervale de timp prestabilite, cu scopul de a-şi însuşi sau îmbunătăţi cunoştinţele referitoare la cerinţele procedeelor de producţie, locului de muncă, modului de organizare a muncii etc. Este o formă de pregătire individuală în cadrul unui grup. Tot în această categorie intră şi cercurile de calitate formate din grupuri de lucru care au ca scop identificarea şi dezbaterea problemelor apărute fie în cadrul procesului de muncă, fie la locul de muncă şi respectiv căutarea sau sugerarea de soluţii pentru rezolvarea lor. Participanţii trebuie să fie integraţi în procedurile de control şi planificare ale întreprinderii. În mod obişnuit aceste cercuri se desfăşoară sub supravegherea unui coordonator. autoinstruire inclusiv prin mijloace electronice de învăţare - caracteristica acestui tip de pregătire este aceea că însăşi persoana instruită este cea care decide asupra modului în care să se facă această pregătire/instruire, asupra timpului dedicat acestei pregătiri precum şi asupra locului unde aceasta urmează să aibă loc (centru de pregătire, biblioteci sau secţiuni destinate exclusiv pregătirii). Nu se consideră FPC dacă autoinstruirea se face în scop personal şi nu este organizată şi finanţată (cel puţin parţial) de întreprindere. Formarea profesională iniţială (FPI): - se acordă persoanelor care se formează în cadrul sistemului naţional de educaţie unde perioadele de pregătire practică alternează cu cele de pregătire teoretică (nivel gimnazial, liceal şi postliceal ISCED 2-4) şi care nu au obţinut încă o calificare; - are ca scop obţinerea unui certificat/diplomă care să ateste calificarea pe o ocupaţie sau grupă de ocupaţii, după absolvirea cu succes a nivelului de instruire; - durata totală a programului (pregătire practică şi teoretică) este de minim 6 luni şi maxim 6 ani; - presupune existenţa unui acord/contract/convenţie de pregătire practică între participantul la formarea profesională şi întreprindere direct sau prin intermediul instituţiei de învăţământ; - participantul beneficiază de o formă de remunerare în bani sau în natură (salariu, indemnizaţie, bursă, primă, altă formă de remunerare). Participantul la formarea profesională continuă este acea persoană, angajată în unitatea respondentă care, în cursul anului de referinţă, a luat parte la unul sau mai multe cursuri de FPC (interne şi/sau externe) şi sau la una sau mai multe alte forme de FPC (altele decât cursurile). Participantul la alte forme de formare profesională continuă este acea persoană, angajată în unitatea respondentă, care în cursul anului de referinţă, a luat parte la una sau mai multe alte forme de FPC (altele decât cursurile). Deoarece o persoană putea să participe la mai mult de o formă de FPC (alta decât cursurile), informaţiile obţinute din anchetă se referă la structura participării pe alte forme de FPC şi nu la numărul participanţilor (care conţine dublă sau multiplă numărătoare şi nu se poate însuma). Participantul la cursuri de formare profesională continuă este acea persoană, angajată în unitatea repondentă, care în cursul anului de referinţă, a luat parte la unul sau mai multe cursuri de FPC (interne şi/sau externe). 14

15 Timpul petrecut în cadrul cursurilor de formare profesională continuă (T c-fpc ) reprezintă numărul total de ore pe care participanţii la cursuri l-au petrecut în cadrul cursurilor, pe parcursul anului de referinţă. Timpul din cadrul programului de lucru petrecut în cadrul cursurilor de formare profesională continuă (T c-fpc ) reprezintă numărul total de ore pe care participanţii la cursuri l-au petrecut în cadrul cursurilor desfăşurate în timpul programului de lucru, pe parcursul anului de referinţă. Costul cursurilor de formare profesională continuă (C c-fpc ) include: 1.Taxe şi plăţi către unităţile care au furnizat cursuri de FPC inclusiv taxa de curs, plata examinatorilor precum şi plata instructorilor externi care au susţinut cursurile interne Se cuprind: - costul cursurilor externe, respectiv plăţile/taxele către furnizorul de FPC; când cursul este organizat şi desfăşurat de altă unitate decât cea respondentă (curs extern); acesteia i se percepe o taxă de curs (pe persoană sau în sumă globală), indiferent de locul de desfăşurare al cursului (în incinta sau în afara întreprinderii intervievate); - plăţile efectuate instructorilor externi (care nu fac parte din personalul angajat al întreprinderii respondente) care au ţinut instruirile, indiferent de tipul cursului, intern sau extern; - plăţile efectuate consultanţilor, specialiştilor, examinatorilor externi (care nu fac parte din personalul angajat al întreprinderii respondente) şi care şi-au adus aportul, cât de mic, la organizarea, planificarea cursului sau la elaborarea materialului şi documentaţiei ce au constituit suportul de curs, indiferent de tipul cursului, intern sau extern; - orice plată efectuată de întreprindere pentru cursuri, interne sau externe, chiar dacă angajatul sau angajaţii au participat la cursurile respective exclusiv în timpul lor liber. Nu s-au inclus taxele pentru cursurile de pregătire destinate ucenicilor şi stagiarilor. 2. Plăţi efectuate pentru participanţi la cursurile de FPC pentru transport, diurnă şi cazare Se includ sumele aferente cursurilor de FPC (interne şi externe), respectiv: - plăţile suportate de întreprindere pentru plata transportului local al participanţilor la cursuri, pentru cursurile desfăşurate în localitate; - plăţile suportate de întreprindere pentru plata transportului între localităţi (în ţară sau în afara ţării) pentru cursurile desfăşurate în afara localităţii; - cazarea şi diurna aferente participanţilor la cursuri, suportate de întreprindere; - orice plăţi suplimentare suportate de întreprindere aferente călătoriei către şi de la locul de desfăşurare a cursurilor. 3. Costul forţei de muncă al instructorilor interni şi personalului propriu al centrului de pregătire, precum şi al altor persoane implicate exclusiv sau parţial în coordonarea şi susţinerea cursurilor de FPC Se includ plăţile efectuate personalului implicat exclusiv şi/sau parţial în planificarea, organizarea şi desfăşurarea cursurilor de FPC. Se cuprind următoarele categorii de personal: - instructorii interni (angajaţi ai întreprinderii) care au susţinut cursurile de FPC, indiferent dacă în această perioadă au desfăşurat sau nu o altă activitate profesională; - directorii sau alte cadre superioare de conducere care se ocupă de pregătirea şi elaborarea programelor de pregătire a personalului angajat; 15

16 - funcţionarii şi personalul administrativ care deservesc programele şi activităţile de pregătire a personalului întreprinderii. Tot aici se includ şi sumele luate în calculul costului forţei de muncă corespunzătoare managerului, liderului de sindicat şi altui tip de personal implicat parţial în activitatea de desfăşurare a FPC (în studierea şi aprobarea programului de FPC, al modului de desfăşurare etc.) care se estimează corespunzător timpului aproximat de lucru în acest domeniu. 4. Costul spaţiului de pregătire (sălile de curs), al echipamentelor şi materialelor didactice, inclusiv consumabilele folosite pentru cursurile de formare profesională continuă Se includ: - cheltuielile de funcţionare a spaţiului de pregătire (exclusiv costurile personalului angajat), inclusiv cheltuielile de întreţinere, folosit pentru desfăşurarea cursurilor de FPC; cheltuielile de întreţinere ale centrului de pregătire (apă, electricitate, serviciile de salubritate, reparaţii etc.); se include numai cota-parte aferentă cursurilor desfăşurate (de exemplu: una, două săli, 30% din spaţiul centrului etc.); - cheltuielile cu achiziţionarea echipamentelelor şi materialelor destinate exclusiv desfăşurării cursurilor de FPC; - cheltuielile materiale de utilizare exclusiv pentru desfăşurarea cursurilor de FPC a echipamentelor şi materialelor aflate în dotarea întreprinderii. Costul cursurilor de FPC este calculat atât în varianta dependentă de valoarea contribuţiilor şi încasărilor, cât şi independent de aceste două componente de cost. 5. Contribuţii la acorduri de finanţare colectivă (de exemplu: taxe, cotizaţii, contribuţii, subscripţii pentru cursurile de FPC) către diferite fonduri (de exemplu: naţionale, regionale) Se includ sumele corespunzătoare contribuţiilor la fondurile naţionale de finanţare (numai contribuţiile destinate în mod special pentru pregătirea FPC), prin intermediul Guvernului României şi organizaţiilor intermediare, pentru a permite o estimare corectă a costului total pentru acele întreprinderi care au organizat cursuri de pregătire pentru angajaţii lor. 6. Încasări de la diverse fonduri colective, (de exemplu: sponsorizări) pentru FPC, din alte surse Se includ sumele provenite din fondurile colective de finanţare, subvenţii şi asistenţă financiară, asistate prin Guvernul României şi cele provenite din alte surse de finanţare Indicatori derivaţi Costul mediu al cursurilor pe participant (C c-fpc ) reprezintă raportul dintre costul cursurilor de FPC şi numărul de participanţi la cursuri. C c-fpc = C c-fpc /N p-fpc unde: C c-fpc = costul mediu al cursurilor pe participant C c-fpc = costul cursurilor de FPC N p-fpc = numărul de participanţi la cursuri Costul mediu orar al cursurilor (C h-c-fpc ) reprezintă raportul dintre costul cursurilor de FPC şi numărul de ore petrecut în cadrul cursurilor de către participanţi. C h-c-fpc = C c-fpc /T c-fpc unde: C h-c-fpc = costul mediu orar al cursurilor C c-fpc = costul cursurilor de FPC 16

17 T c-fpc = numărul de ore petrecute la cursuri Costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri (C f.m-p ) reprezintă parte din suma investită de angajator pentru formarea profesională a angajaţilor şi se calculează ca raport între costul total al forţei de muncă şi numărul de ore lucrate, ponderat cu numărul de ore petrecute în cadrul cursurilor de FPC. C f.m-p = (C f.m /T l ) x T c-fpc unde: C f.m-p = costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri C f.m = costul total al forţei de muncă T l = numărul de ore lucrate T c-fpc = numărul de ore petrecute la cursuri Costul total al formării profesionale continue (C FPC ) include costul cursurilor de formare profesională şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri, corespunzător perioadei în care s-au desfăşurat cursurile de FPC. C FPC = C c-fpc + C f.m-p unde: C FPC = costul total al FPC C c-fpc = costul cursurilor de FPC C f.m-p = costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri Costul mediu al formării profesionale continue pe participant (C p-fpc ) reprezintă raportul dintre costul total al formării profesionale continue şi numărul de participanţi la cursuri de FPC. C p-fpc = C FPC / N p-fpc unde: C p-fpc = costul mediu al FPC pe participant C FPC = costul FPC N p-fpc = numărul de participanţi la cursuri Costul mediu al formării profesionale continue orar (C h-fpc ) reprezintă raportul dintre costul total al formării profesionale continue şi numărul de ore petrecute în cadrul cursurilor de FPC de către participanţi. C h-fpc = C FPC /T c-fpc unde: C h-fpc = costul mediu orar al FPC C FPC = costul FPC T c-fpc = numărul de ore petrecute la cursuri Rata globală de participare la cursurile de formare profesională continuă (R g.p_fpc ) reprezintă ponderea participanţilor la cursuri de FPC în total angajaţi din toate întreprinderile care au format obiectul anchetei. R g.p_fpc = (N p-fpc /N tot. într. ) x 100 unde: R g.p_fpc = rata globală de participare la cursurile de FPC N p-fpc = numărul de participanţi la cursuri de FPC N tot. într = numărul angajaţilor din toate întreprinderile 17

18 Rata de participare la cursurile de formare profesională continuă 4 (R p_fpc ) reprezintă ponderea participanţilor la cursuri de FPC în total angajaţi din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC. 8. Clasificări utilizate R p_fpc = (N p-fpc /N -FPC ) x 100 unde: R p_fpc = rata de participare la cursurile de FPC N p-fpc = numărul de participanţi la cursuri de FPC N -FPC = numărul angajaţilor din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC CAEN Rev.2 Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională, armonizată cu clasificarea europeană a activităţilor economice (NACE Rev.2), aprobată prin Ordin al Preşedintelui INS nr. 337/2007, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293/ Sunt prezentate secţiunile aferente sferei de cuprindere a anchetei: CAEN Rev.2 (nivel secţiune) B C D E F G H I J K L M N R S Denumirea secţiunii Industria extractivă Industria prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transport şi depozitare Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Alte activităţi de servicii 4 Rata de participare pe grupe de vârstă s-a calculat prin raportarea participanţilor la cursuri la numărul mediu al angajaţilor din întreprinderile care au oferit cursuri de FPC. 18

19 II. REZULTATELE ANCHETEI

20 Sinteză Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin ancheta privind formarea profesională în România (FORPRO) desfăşurată în întreprinderi pentru anul 2015 ca perioadă de referinţă. Principalul obiectiv al anchetei a fost acela de a capta informaţii privind programele elaborate de întreprinderi pentru formarea profesională continuă (FPC) a angajaţilor, volumul şi caracteristicile FPC şi dimensiunea formării profesionale iniţiale (FPI). Aceste informaţii vor fi evidenţiate cu prioritate în analiza ce urmează. Rezultatele detaliate sunt conţinute în tabelele de pe CD. Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori trebuie avute în vedere conceptele metodologice şi definiţiile expuse în prima parte a lucrării. În anul 2015, furnizarea de programe de formare profesională angajaţilor în scopul corelǎrii nivelului de educaţie şi calificare cu cerinţele pieţei muncii a constituit un obiectiv prioritar pentru peste 13 mii de întreprinderi. Faţă de numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de referinţă a cercetării statistice (51 mii), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă (FPC) angajaţilor a fost de 26,7%, înregistrându-se o creştere faţă de anul 2010 cu 2,6 puncte procentuale. În cazul celor 37 mii întreprinderi (73,3%) care nu au oferit nicio formă de pregătire angajaţilor, motivul invocat cel mai frecvent (de 83,5% din totalul întreprinderilor care nu au oferit FPC) a fost nivelul actual de calificări, aptitudini şi competenţe ale angajaţilor a corespuns nevoilor unităţii. Din totalul întreprinderilor care au furnizat FPC angajaţilor, 82,7% au optat să îşi instruiască angajaţii prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile), în timp ce 79,1% au furnizat cursuri (interne şi/sau externe) angajaţilor. Întreprinderile au apelat la modalităţi de pregătire a angajaţilor prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile), respectiv: perioade planificate de pregătire ghidată la locul de muncă, pregătire planificată prin rotirea personalului prin schimb de experienţă, participare la cercuri de pregătire, instruire la conferinţe, seminarii, prelegeri, autoinstruire. Peste 10 mii de întreprinderi au organizat instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor. Rata de participare la cursurile de FPC a fost în anul 2015 de 42,3%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul Ca şi în anul de referinţǎ precedent, femeile au participat la cursurile de FPC în grad mai mare decât bărbaţii (44,1% faţǎ de 41,1% în 2015, comparativ cu 42,6% faţǎ de 40,2% în 2010). Costul total al FPC (dependent de influenţa contribuţiilor şi încasărilor/subvenţiilor), compus din costul cursurilor de FPC şi costul forţei de muncă al participanţilor la cursuri, s-a ridicat la 1246,3 milioane lei, din care, partea corespunzătoare costului cursurilor de FPC a acoperit peste o treime (36,4%). Fără influenţa contribuţiilor la fondurile colective/mutuale destinate formării profesionale şi a subvenţiilor primite în scopul finanţării cursurilor, costul total al FPC s-a ridicat la 1246,3 milioane lei. Costul mediu al FPC ce revine pe participant, atât în varianta dependentă de influenţa contribuţiilor la fondurile colective/mutuale destinate formării profesionale şi a subvenţiilor primite în scopul finanţării cursurilor, cât şi în cea independentă de acestea, a fost de 1705 lei. Ora de FPC a costat în medie 43,4 lei, atât în varianta care ţine cont de contribuţii şi încasări, cât şi în cea fără influenţa celor două componente de cost. Costul mediu pe participant al cursurilor de FPC, atât în varianta dependentă de influenţa contribuţiilor la fondurile colective/mutuale destinate formării profesionale şi a subvenţiilor primite în scopul finanţării cursurilor, cât şi în cea independentă de acestea, a fost de 621 lei, în timp ce costul mediu orar al cursurilor de FPC a fost de 15,8 lei/oră. În anul 2015, dintre întreprinderile care au făcut obiectul cercetării statistice (51 mii), 4,0% (respectiv circa 2 mii întreprinderi) au oferit FPI, dintre acestea 81,5% au oferit şi FPC.

21 1. Oferta de formare profesională continuă În anul 2015, corelarea nivelului de educaţie şi calificare cu cerinţele pieţei muncii a constituit un obiectiv prioritar pentru circa 13,6 mii întreprinderi. Faţă de numărul total de întreprinderi care au reprezentat populaţia de referinţă a cercetării statistice (51 mii), ponderea celor care au oferit formare profesională continuă (FPC) angajaţilor a fost de 26,7%, înregistrându-se o creştere faţă de anul 2010, când 24,1% dintre întreprinderi implementaseră astfel de programe pentru angajaţii lor. Formarea profesională continuă oferită de întreprinderile din România, în cursul anului 2015, s-a axat mai mult pe instruirea personalului angajat prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile) de tipul: pregătire ghidată, instruire sau experienţă practică la locul de muncă; rotirea personalului la locuri de muncă diferite, prin schimb de experienţă, detaşare temporară pentru specializare; instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii, al căror scop principal este formarea profesională a angajaţilor; participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a cunoştinţelor, cercuri de calitate; autoinstruire inclusiv prin mijloace electronice de învăţare. Astfel, din totalul întreprinderilor care au furnizat FPC angajaţilor, 82,7% au optat să îşi instruiască angajaţii prin intermediul altor forme de FPC (altele decât cursurile), în timp ce 79,1% au furnizat cursuri de FPC (interne şi/sau externe) angajaţilor. Prin raportare la numărul total al întreprinderilor care au fǎcut obiectul anchetei, peste o cincime (22,1%) dintre acestea au furnizat alte forme de FPC, ponderea celor care au facilitat formarea profesionalǎ a angajaţilor prin intermediul cursurilor fiind uşor mai micǎ (21,1%). Pe activităţi economice, ponderi mai ridicate ale întreprinderilor care au oferit FPC (în total întreprinderi din fiecare activitate economică) au fost înregistrate în activităţile de: producţie şi furnizare de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat (51,4%), tranzacţii imobiliare (48,6%), intermedieri financiare şi asigurǎri (44,8%), alte activităţi de servicii (41,6%) şi informaţii şi comunicaţii (41,2%). Cea mai scăzută pondere s-a regăsit în hoteluri şi restaurante (12,9%). Tabelul 1. Repartizarea întreprinderilor după tipul ofertei de FPC şi pe activităţi economice, în anul 2015 Activităţi economice Total întreprinderi Întreprinderi care au oferit FPC cursuri de FPC alte forme de FPC în % faţă în % faţă în % faţă număr număr număr de total de total de total Total , , ,1 Industria extractivă , , ,8 Industria prelucrătoare , , ,5 Producţia şi furnizarea de energie electricǎ şi termicǎ, gaze, apǎ caldǎ şi aer condiţionat , , ,1 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activitǎţi de decontaminare , , ,2 Construcţii , , ,9 Comerţ cu ridicata şi cu amǎnuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor , , ,0 Transport şi depozitare , , ,4 Hoteluri şi restaurante , , ,3 Informaţii şi comunicaţii , , ,2 Intermedieri financiare şi asigurǎri , , ,7 Tranzacţii imobiliare , , ,4 Activitǎţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice , , ,9 23

22 Activităţi economice Caracteristici ale formării profesionale în întreprinderile Total întreprinderi Întreprinderi care au oferit FPC cursuri de FPC alte forme de FPC în % faţă în % faţă în % faţă număr număr număr de total de total de total Activitǎţi de servicii administrative şi activitǎţi de servicii suport , , ,7 Activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative , , ,3 Alte activitǎţi de servicii , , ,5 O analizǎ detaliată la nivelul industriei prelucrǎtoare evidenţiază că peste 50% din numărul întreprinderilor care au făcut obiectul anchetei au oferit FPC în activităţile de fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria metalurgică, fabricarea băuturilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice. Tabelul 2. Distribuţia întreprinderilor după oferta de FPC, pe clase de mărime, în anul 2015 Clase de mărime a întreprinderilor Total întreprinderi Întreprinderi care au oferit FPC număr în % faţă de total Total ,7 Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) ,7 Întreprinderi mijlocii ( angajaţi) ,0 Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) ,4 Investiţia în formare profesională s-a manifestat mai pregnant la nivelul întreprinderilor mari (67,4%). Peste o treime (38,0%) dintre întreprinderile de mărime mijlocie au oferit FPC angajaţilor în anul 2015, iar dintre întreprinderile mici, peste o cincime (21,7%) Cursurile de formare profesională continuă Din numărul total al întreprinderilor furnizoare de FPC în anul 2015, circa 10,7 mii au organizat instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor. Peste două treimi dintre aceste întreprinderi au optat pentru instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor externe, manifestându-se un interes mai ridicat comparativ cu cele interne (70,6% faţă de 59,5%), situaţie asemănătoare cu a anilor de referinţă precedenţi (72,1% faţă de 55,4% în anul 2010, respectiv 73,9% faţă de 49,2% în 2005). Numărul întreprinderilor care au oferit cursuri externe (7,6 mii întreprinderi) a fost mai mare faţă de al celor care şi-au instruit angajaţii prin cursuri interne (6,4 mii întreprinderi). În ceea ce priveşte numărul de ore petrecute de toţi participanţii la cele două tipuri de cursuri, raportul se inversează. Astfel, volumul de timp alocat de participanţi cursurilor interne a fost de 1,7 ori mai mare decât cel alocat cursurilor externe (18125 mii om-ore de cursuri interne faţă de mii om-ore de cursuri externe). Pe activitǎţi economice, circa o pătrime din totalul întreprinderilor care au asigurat instruirea angajaţilor prin intermediul cursurilor (interne şi/sau externe) au aparţinut industriei prelucrǎtoare (25,1%), urmată de comerţ (23,0%) şi construcţii (12,8%), în timp ce numai 0,6% din întreprinderi au asigurat instruirea prin cursuri în industria extractivă. La nivelul industriei prelucrǎtoare, din numărul total al întreprinderilor care au făcut obiectul anchetei au oferit cursuri în proporţie de peste 50% cele din activităţile de fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor. Pe clase de mărime, ponderea întreprinderilor mici în totalul întreprinderilor care au oferit FPC a fost de 55,8%, în timp ce întreprinderile mari au reprezentat doar 11,0%. 24

23 Cele aproximativ 10,7 mii întreprinderi care au furnizat cursuri de FPC s-au orientat cu precădere spre dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor tehnice şi practice sau specifice locului de muncă (7769 întreprinderi, dintre care 53,8% fiind întreprinderi mici), aptitudini de lucru în echipă (51,2% din numărul întreprinderilor) şi cele de soluţionarea problemelor (47,0% din numărul întreprinderilor) (5049 unitǎţi, dintre care 58,1% fiind unitǎţi mici). Orientarea spre aptitudinile tehnice, practice sau specifice locului de muncă a reprezentat o caracteristică în rândul tuturor claselor de mărime, dar în proporţii aproape egale în rândul întreprinderilor mari (75,6%) şi mijlocii (75,5%). Întreprinderile mici s-au orientat cu preponderenţă tot spre aceste aptitudini, într-o proporţie uşor mai scăzută (69,7%). Tabelul 3. Distribuţia întreprinderilor după aptitudinile şi competenţele spre care s-au orientat cursurile de FPC, pe clase de mărime, în anul 2015 Categorii de aptitudini şi competenţe Total întreprinderi care au oferit cursuri de FPC Întreprinderi mici (10-49 angajaţi) Întreprinderi mijlocii ( angajaţi) Întreprinderi mari (250 angajaţi şi peste) Total din care în % pe categorii IT generale 13,3 13,0 13,4 14,7 IT profesionale 19,4 20,6 17,8 18,2 organizare 32,4 29,1 37,4 33,9 lucru în echipă 51,2 51,4 50,5 52,8 comunicare cu clienţii 33,0 34,1 31,9 30,3 soluţionarea problemelor 47,0 48,8 45,1 43,3 administrative, muncă de birou 14,9 17,3 12,6 9,1 limbi străine 7,7 5,9 9,0 13,4 tehnice, practice sau specifice locului de muncă 72,3 69,7 75,5 75,6 comunicare orală sau în scris 4,7 4,1 5,4 5,4 aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 0, ,3 Altele 1,4 2,0 0,4 1,0 Întreprinderile mari au manifestat interes şi pentru dezvoltarea aptitudinilor de lucru în echipă (52,8%), respectiv pentru cele de soluţionarea problemelor (43,3%). La nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, accentul a fost pus pe furnizarea aceloraşi tipuri de cursuri de FPC, în proporţii uşor diferite, astfel: dezvoltarea aptitudinilor de lucru în echipă (51,4% din întreprinderile mici şi 50,5% din cele mijlocii), respectiv pentru cele de soluţionarea problemelor (48,8% din întreprinderile mici şi 45,1% din cele mijlocii). Principalii furnizori ai cursurilor externe au fost unităţile private de pregătire (81,4% din întreprinderi au beneficiat de serviciile acestora), respectiv unităţi furnizoare de echipamente (54,9% din întreprinderi au beneficiat de serviciile acestora). La polul opus s-au situat uniunile sindicale sau profesionale care au furnizat cursuri externe doar pentru 8,9% din întreprinderi. Pentru cursurile externe s-a apelat în proporţie de peste 90% la unităţile private de pregătire în tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, respectiv în întreprinderile mari. Analiza la nivelul industriei prelucrǎtoare a arătat că peste 90% din întreprinderi au beneficiat de cursurile externe oferite de unităţile private de pregătire, respectiv de unităţile furnizoare de echipamente în activităţile: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria metalurgică, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea produselor din tutun, 25