Aspecte metodologice privind utilizarea datelor colectate prin intermediul Anchetei structurii câştigurilor salariale

Transcript

1 ANEXE

2 ANEXA 1 Aspecte metodologice privind utilizarea datelor colectate prin intermediul Anchetei structurii câştigurilor salariale Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC) se desfăşoară în întreprinderi, cu o periodicitate de 4 ani, având ca perioadă de referinţă luna octombrie. Cele mai recente date colectate prin intermediul acestei anchete au ca referinţă luna octombrie a anului Institutul Naţional de Statistică este responsabil de proiectarea şi implementarea acestei anchete. Proiectarea instrumentarului anchetei se realizează în conformitate cu recomandările şi standardele Uniunii Europene prevăzute în Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 530/1999 privind statisticile structurii câştigului şi costului forţei de muncă şi Regulamentul Comisiei Europene nr.1738/2005 de amendare a Regulamentului Comisiei Europene nr.1916/2000 cu privire la definiţiile şi formatul de transmitere a datelor referitoare la structura câştigurilor salariale. Obiectivul principal al anchetei îl constituie colectarea de informaţii cu privire la numărul mediu de salariaţi, câştigurile salariale medii orare, lunare şi anuale, timpul de lucru. Indicatorii obţinuţi din anchetă sunt disponibili în diferite forme de agregare, după caracteristici demo-economice: sexe, grupe de vârstă, activităţi economice, clase de mărime ale întreprinderilor, forme de proprietate, forme juridice, grupe de ocupaţii, niveluri de educaţie, vechime în întreprindere, durată şi tipuri ale programului de lucru. Unitatea de observare şi de selecţie este întreprinderea cu personalitate juridică, iar informaţiile colectate prin anchetă se referă la categoria salariaţilor, adică persoanele angajate în baza unui contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de tipul programului de lucru (complet sau parţial). În Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC) nu sunt cuprinse forţele armate şi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.). Populaţia statistică de referinţă cuprinde totalitatea întreprinderilor cu 10 salariaţi şi peste, fără restricţii de formă de proprietate, active într-unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2). Unităţile economice sunt selectate din întreaga ţară, din toate judeţele, atât din mediul urban, cât şi din cel rural, gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei fiind asigurat la nivel de total ţară. Eşantionul extras asigură reprezentativitatea datelor atât la nivelul economiei naţionale, cât şi la nivelul fiecărei activităţi codificate la nivel de diviziune (2 cifre), conform CAEN Rev.2. Unitatea de selecţie primară este întreprinderea, iar unitatea de selecţie secundară a este salariatul întreprinderii. Planul de sondaj al anchetei se realizează în două trepte, urmărindu-se ca eşantionul de salariaţi să fie reprezentativ la nivel de întreprindere după programul de lucru (complet/parţial) şi gradul de dispersie geografică (salariaţi din toate unităţile locale): În prima treaptă sunt selectate întreprinderile printr-o procedură de stratificare simplă aleatoare, prin încrucişarea activităţii principale a întreprinderii codificată la nivel de diviziune 2 cifre conform CAEN Rev.2 cu 5 clase de mărime în funcţie de numărul de salariaţi (10 49; ; ; ; 1000 salariaţi şi peste). Întreprinderile cu 250 salariaţi şi peste au fost incluse exhaustiv în cercetare. 2

3 În cea de a doua treaptă, sunt extraşi salariaţii printr-o procedură similară, variabilele de stratificare fiind sexul şi ocupaţia la nivel de grupă majoră (1 cifră) conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR 2008). În vederea extinderii rezultatelor culese la nivelul populaţiei statistice de referinţă au fost calculaţi coeficienţi de extindere atât pentru unităţile primare (întreprinderi), cât şi pentru unităţile secundare (salariaţi). La înregistrarea informaţiilor în chestionarul anchetei, s-a utilizat metoda autoînregistrării. Metoda presupune completarea informaţiilor în chestionarul anchetei de către întreprindere, pe baza informaţiilor din evidenţele primare. Chestionarul anchetei este structurat în două părţi: Partea A care conţine informaţii referitoare la întreprindere; Partea B care conţine informaţii referitoare la nivel de salariat (informaţii asupra caracteristicilor demo-socio-economice ale salariaţilor din eşantion; informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute aferente lunii Octombrie; informaţii despre timpul de lucru şi sumele brute aferente întregului an de referinţă). Prelucrarea şi procesarea datelor Prelucrarea şi procesarea microdatelor a fost realizată prin utilizarea softului specializat SPSS (Statistical Package for the Social Sciences). Astfel, pentru a răspunde obiectivelor analizei microdatelor, a fost necesară pregătirea bazelor de date prin efectuarea unor operaţiuni de postcodificare şi de recodificare (modificarea categoriilor de valori pe care le poate lua o anumită variabilă din baza de date sau restrângerea valorilor într-un număr mai mic de categorii relevante care să faciliteze analiza). Analiza s-a realizat la nivelul a două grupe de salariaţi, comparativ între cei 2 ani de referinţă, 2010 şi 2014: Salariaţi din întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi în luna octombrie 2010 şi respectiv 2014 care au înregistrat un câştig salarial brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată; Salariaţi din întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi în luna octombrie 2010 şi respectiv 2014 care au înregistrat un câştig salarial brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată. Întrucât microdatele provenind din Ancheta structurii câştigurilor salariale puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică nu conţin informaţii referitoare la salariul de bază, aproximarea salariului de bază brut s-a realizat prin scăderea din câştigul brut lunar aferent lunii octombrie (variabila 4.2) a sumelor obţinute din plata orelor suplimentare (variabila 4.2.1) sau pentru lucrul în schimburi (variabila 4.2.2). Câştigul brut lunar astfel obţinut a fost echivalat la nivelul unei norme întregi de lucru, având în vedere că printre salariaţi se află şi persoane cu contracte de lucru în timp parţial. Nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în luna octombrie 2010 a fost în valoare de 600 de lei lunar conform H.G nr din , iar în luna octombrie 2014 a fost în valoare de 900 lei lunar conform H.G. nr. 871 din 14 noiembrie În vederea selecţiei şi profilării salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată au fost construite decile de venit pe baza câştigului brut lunar (din care s-au scăzut sumele obţinute din plata orelor suplimentare şi pentru lucrul în schimburi) echivalat la nivelul unei norme întregi de lucru. Procesul de rulare a microdatelor culese prin Ancheta structurii câştigurilor salariale(asc) în vederea selecţiei şi 3

4 profilării salariaţilor cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată a condus la următoarele concluzii: la nivelul lunii octombrie a anului 2010, salariaţii cu câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată se regăsesc în decila inferioară (decila 1) distribuţiei veniturilor tuturor salariaţilor, reprezentând 54,3% din totalul salariaţilor aflaţi în decila inferioară; la nivelul lunii octombrie a anului 2014, salariaţii cu câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată reprezintă 13,2% din totalul salariaţilor. Din aceste considerente, în vederea profilării salariaţilor cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată au fost selectaţi salariaţii cu câştiguri brute lunare care se regăsesc în decila inferioară distribuţiei veniturilor tuturor salariaţilor (decila 1-10% din totalul salariaţilor având cele mai mici câştiguri brute lunare echivalent normă întreagă) pentru anul 2010, iar pentru anul 2014 au fost selectaţi salariaţii care se regăsesc în decilele inferioare 1 şi 2 ale distribuţiei veniturilor tuturor salariaţilor (20% din totalul salariaţilor având cele mai mici câştiguri brute lunare echivalent normă întreagă). Pentru caracteristica vârstă care este exprimată în anul naşterii în microdatele provenind din ASC puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, au fost definite următoarele grupe de vârstă utilizate în procesarea şi analiza datelor: ani, ani, ani, ani, ani, peste 64 ani. În cadrul anchetei au fost avute în vedere următoarele caracteristici ale locului de muncă: Domeniul de activitate al firmei angajatoare definită şi codificată conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN Rev.2) 2 digiți. Au fost incluse în analiză activitățile economice specifice clasificării naționale (CAEN Rev.2), corespunzătoare diviziunilor Grupa ocupațională a salariaților la 2 digiți definită şi codificată conform Clasificării Ocupaţiilor din România 2008 (COR 2008); Clasa de mărime a firmelor după numărul de salariați (10-49 salariaţi, salariaţi, salariaţi, salariaţi, 1000 de salariați şi peste); Tipul contractului colectiv de muncă (la nivel național, la nivel de ramură, la nivel de grup de unități/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip de contract, fără contract colectiv de muncă); Tipul (contract de muncă/raport de serviciu pe durată nedeterminată și contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată) și felul (program de lucru în timp complet și program de lucru în timp parțial) contractului de muncă; Vechimea la locul de muncă actual (sub 1 an, între 1-5 ani, între 6-9 ani, între10-14 ani, între ani, între ani, 30 ani și peste); Forma de proprietate (proprietate integrală de stat, proprietate majoritară de stat, proprietate publică de interes național și local și proprietate majoritar privată). Pentru profilarea salariaților remunerați la salariul minim și în apropierea acestuia, s-au analizat datele din perspectiva distribuției teritoriale ale unităților economice pe cele patru macroregiuni de dezvoltare a României. Macroregiunile avute în vedere au fost: 4

5 Macroregiunea 1 (M 1) Macroregiunea 2 (M 2) Macroregiunea 3 (M 3) Macroregiunea 4 (M 4) Regiunea Nord-Vest (NV) Regiunea (CENTRU) Centru Regiunea Nord-Est (NE) Regiunea Sud-Est (SE) Regiunea Sud- Muntenia (S) Regiunea București- Ilfov (BI) Regiunea Sud-Vest Oltenia (SV) Regiunea Vest (V) Județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj Județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu Județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui Județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea Județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman Municipiul București, județul Ilfov Județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea Județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș Limitele cercetării: Ancheta s-a adresat unităţilor cu 10 sau mai mulţi salariaţi. Nu sunt incluse în anchetă microîntreprinderile (întreprinderi cu mai puţin de 10 salariaţi) în condiţiile în care, potrivit statisticilor oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, acestea reprezentau 89,1% în 2010 şi respectiv 88,6% din totalul întreprinderilor active din România 1. Gradul de reprezentativitate al rezultatelor anchetei este asigurat la nivel de total ţară. Prin urmare, datele analizate la nivel de macroregiune trebuie privite sub rezerva faptului că nu sunt reprezentative pentru salariaţii de la nivelul fiecărei macroregiuni. Microdatele Anchetelor structurii câştigurilor salariale disponibile utilizatorilor nu conţin informaţii referitoare la salariul de bază, aceasta neconstituind o variabilă cerută a fi colectată prin Regulamentul Comisiei Europene. În acest context, aproximarea salariului de bază brut s-a realizat prin scăderea din câştigul brut lunar aferent lunii octombrie (variabila 4.2) a sumelor obţinute din plata orelor suplimentare (variabila 4.2.1) sau pentru lucrul în schimburi (variabila 4.2.2). Suma rezultată include însă, pe lângă salariul de bază, şi alte sume precum diferite sporuri (vechime, nocivitate, lucrul în schimburi/noaptea etc.) şi indemnizaţii, sume plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, de studii, sărbători legale, evenimente familiale deosebite, etc.), indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, etc. Nivelul educaţional al salariaţilor este înregistrat după clasificări diferite în cele două baze de date aferente anilor 2010 şi 2014, singura modalitate de a asigura o comparabilitate a datelor între cei doi ani de referinţă fiind de a clasifica nivelul educaţional după cele 3 grupe mari, respectiv nivel educaţional scăzut (fără şcoală, primar, gimnazial), nivel educaţional mediu (profesional, liceal, postliceal, tehnic de maiştri) şi nivel educaţional ridicat/superior (universitar de scurtă şi lungă durată, postuniversitar, postdoctorat). 1 Sursa datelor: INS, Tempo-online, cod de date INT101O. 5

6 1. Caracteristici socio-demografice 1.1. Profilul socio-demografic al salariaţilor având un câştig salarial brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată Dacă în luna octombrie a anului 2010 femeile dețineau o pondere de peste 56% în rândul salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, patru ani mai târziu, bărbații erau de această dată majoritari printre salariații din grupul de analiză, procentul înregistrat de aceştia fiind de 59%. Structura per total salariați surprinde prevalența bărbaților în structura totală, procentul înregistrat pentru ei în octombrie 2010 fiind de peste 52%, iar în octombrie 2014 de peste 53%. Dinamica ponderii bărbaților având câștig brut lunar echivalent salariului minim brut exprimă o majorare cu 15,6 pp față de situația existentă la nivelului anului octombrie Structura pe sexe în total salariați nu prezintă variații semnificative, situațiile înregistrate în cele două momente de măsurare fiind aproximativ similare. În iunie 2016, conform datelor înregistrate de CNPP (Casa Naţională de Pensii Publice), tot bărbații sunt cei care sunt majoritari printre salariații având un câștig brut salarial la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, procentul înregistrat de femei fiind de 39,2%. Salariații care au aveau un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată se concentrau atât în 2010, cât și în 2014 în intervalul de ani cu un vârf procentual în grupa de vârstă de ani. Față de octombrie 2010, salariații cu vârsta cuprinsă între de ani, atât din grupul de analiză, cât și din grupul total de salariați înregistrează ușoare creșteri în 2014, în vreme ce salariații sub 24 de ani înregistrează o ușoară scădere raportat la același orizont temporal de analiză. Nivelul educațional reprezintă variabila care diferențiază structura grupului țintă prin comparație cu totalul salariaților cel mai mult: dacă salariații având un câştig brut unar echivalent salariului minim brut garantat în plată erau majoritar cu nivele educaționale medii și scăzute (96,6%), situația înregistrată pentru total salariați arată că majoritatea salariaților aveau nivele educaționale medii și superioare (93,1%) în Patru ani mai târziu trendul se menține cu ușoare modificări, iar categoria dominantă din punct de vedere al nivelului educațional rămâne, ca și în 2010, nivelul mediu de educație. Distribuția teritorială produce și ea unele modificări în structurile grupurilor analizate, salariaţi având câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată și total salariați. În 2010, salariații ce aveau un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată din Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) înregistrau cel mai ridicat procent în structura grupului țintă, în condițiile în care structura tuturor salariaților pe macroregiuni arăta faptul că cei mai mulți salariați se înregistrau în Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov). În 2014, în schimb, procentele cele mai ridicate atât din grupul țintă, cât și raportat la total salariați le regăsim în Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov). Tabel 1. Structura salariaţilor (%) după sexe, grupe de vârstă, nivel educațional şi macroregiune, comparativ octombrie 2010 şi octombrie Diferenţa % Salariaţi având câştig brut lunar câştig Total salariaţi Salariaţi având câştig echivalent salariului Total salariaţi Salariaţi având câştig brut lunar Total salariaţi 6

7 echivalent salariului minim brut garantat în plată minim brut garantat în plată echivalent salariului minim brut garantat în plată SEXE Feminin 56,6 47,1 41,0 46,8-15,6-0,3 Masculin 43,4 52,9 59,0 53,2 +15,6 +0,3 GRUPE DE VÂRSTĂ ani 8,1 5,7 7,7 4,6-0,4-1, ani 24,4 23,1 24,8 22,1 +0, ani 34,8 34,7 31,6 31,1-3,2-3, ani 23,0 25,9 25,3 28,3 +2,3 +2, ani 8,3 10,3 10,0 13,5 +1,7 +3,2 peste 64 ani 1,4 0,3 0,6 0,5-0,8 +0,2 NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 25,7 6,9 15,9 7,7-9,8 +0,8 Mediu 70, ,6 60,6 +7,7-3,4 Ridicat 3,4 29,1 5,5 31,7 +2,1 +2,6 MACROREGIUNE Macroregiunea 1 23,4 24,5 22,6 25,7-0,8 +1,2 Macroregiunea 2 29,0 20,9 25,3 19,9-3,7-1 Macroregiunea 3 26,1 37,1 32,8 37,8 +6,7 +0,7 Macroregiunea 4 21,5 17,5 19,2 16,5-2,3-1 Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Cum a evoluat din punct de vedere cantitativ grupul salariaților având un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată? Datele statistice din Ancheta structurii câștigurilor salariale din 2010 și 2014 realizată de INS arată o creştere a numărului acestora de la în anul 2010 (5,4% din totalul salariaţilor cuprinşi în anchetă), la (13,2% din totalul salariaţilor) în anul Ca pondere în total salariaţi, în 2010 femeile care aveau un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată reprezentau 6,5% în totalul femeilor salariate din anul 2010 şi respectiv 11,6% în totalul femeilor salariate din anul 2014 (în creştere cu 5,1 pp). Ponderea bărbaților salariați având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din 2014 a crescut cu 10,1 pp față de anul Prin raportare la grupa de vârstă, datele statistice arată că ponderea salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor a crescut la majoritatea grupelor de vârstă, creșterea procentuală cea mai ridicată fiind înregistrată în cazul salariaților tineri, sub 24 de ani: în anul 2014, 22,1% din rândul salariaţilor din grupa de vârstă de ani (în creştere cu 14,1 pp faţă de anul 2010) au înregistrat câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată. Doar în cazul salariaților cu vârste peste 64 de ani se înregistrează o scădere a ponderii salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor din grupa de vârstă peste 64 de ani. Un trend crescător al ponderii salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor se înregistrează și atunci 7

8 când analiza este realizată după variabila nivel educațional indiferent de nivelul educaţional al salariaţilor. Cei mai afectaţi salariaţii cu nivel educaţional mediu, în anul 2014, 17,1% din rândul salariaţilor cu studii medii având câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată, în creştere cu 11,1 pp faţă de anul Tabel 2. Ponderea salariaţilor cu câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor, după sexe, grupe de vârstă, nivel educaţional şi macroregiune, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 SEXE % Diferenţa Feminin 6,5 11,6 +5,1 Masculin 4,5 14,6 +10,1 GRUPE DE VÂRSTĂ ani 7,7 22,1 +14, ani 5,7 14,8 +9, ani 5,4 13, ani 4,8 11, ani 4,3 9,8 +5,5 peste 64 ani 24,6 16,1-8,5 NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 20,3 27,0 +6,7 Mediu 6,0 17,1 +11,1 Ridicat 0,6 2,3 +1,7 MACROREGIUNE Macroregiunea 1 5,2 11,6 +6,4 Macroregiunea 2 7,5 16,7 +9,2 Macroregiunea 3 3,8 11,4 +7,6 Macroregiunea 4 6,7 15,3 +8,6 Total 5,4 13,2 +7,8 Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Structura înregistrată la nivel național după variabila sex pune în evidență același trend și la nivelul celor patru macroregiuni analizate: procente majoritare ale femeilor în grupul salariaților având câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată la nivelul lunii octombrie 2010 și procente majoritate ale bărbaților la nivelul lunii octombrie În octombrie 2010 ponderea cea mai ridicată a femeilor se înregistra la nivelul Macroregiunii 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est), în vreme în octombrie 2014 ponderea cea mai ridicată a bărbaților se înregistra la nivelul Macroregiunii 1 (regiunile Nord - Vest și Centru). Ca și în cazul situației înregistrate la nivel național, salariații având câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată se concentrau în cazul tuturor macroregiunilor analizate atât în 2010, cât și în 2014 în intervalul de ani cu un vârf procentual în grupa de vârstă de ani. În octombrie 2010 ponderea cea mai ridicată a salariaților din grupa de vârstă de ani se înregistra la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov), în vreme în octombrie 2014 ponderea cea mai ridicată a salariaților din 8

9 grupa de vârstă de ani se înregistra la nivelul Macroregiunii 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest). Categoria dominantă din punct de vedere al nivelului educațional rămâne în cazul tuturor macroregiunilor analizate, atât în octombrie 2010, cât și în octombrie 2014 nivelul mediu de educație (similar situației înregistrate la nivel național). Exceptând Macroregiunea 1 (regiunile Nord - Vest și Centru), în intervalul octombrie octombrie 2014 toate celelalte trei macroregiuni înregistrează o creștere a ponderii salariaților cu studii superioare în total salariați care aveau un câştig echivalent salariului minim brut garantat în plată de la nivelul fiecărei macroregiuni. Scăderea ponderii salariaților cu studii scăzute în total salariați având câştig echivalent salariului minim brut garantat se înregistrează la nivelul tuturor macroregiunilor, similar trendului înregistrat la nivel național. Tabel 3. Structura pe macroregiuni a salariaţilor (%) cu câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată, după sexe, grupe de vârstă, nivel educațional, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 SEXE % MACROREGIUNEA 1 MACROREGIUNEA 2 MACROREGIUNEA 3 MACROREGIUNEA Feminin 56,4 38,2 57,8 43,0 55,9 40,1 55,8 43,2 Masculin 43,6 61,8 42,2 57,0 44,1 59,9 44,2 56,8 GRUPE DE VÂRSTĂ ani 9,8 8,5 6,3 7,5 9,3 8,6 7,3 5, ani 24,0 25,6 23,5 23,6 23,6 26,2 27,1 23, ani 32,9 30,8 35,7 30,3 37,3 32,3 32,5 32, ani 22,8 24,7 24,2 26,2 21,3 23,8 23,7 27, ani 9,0 9,7 8,8 11,7 7,5 8,6 7,7 10,7 peste 64 ani 1,5 0,7 1,6 0,6 1,1 0,5 1,7 0,5 NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 23,1 15,9 28,4 18,2 27,9 15,1 22,4 14,0 Mediu 71,9 79,2 68,6 77,0 68,7 78,2 75,6 81,0 Ridicat 5,0 4,8 3,1 4,8 3,4 6,7 2,0 5,0 Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Cine sunt cei care se regăsesc în procentul cel mai ridicat în structura salariaţilor care aveau un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată? La nivelul lunii octombrie a anului 2010 datele statistice arată că vorbim despre femei cu vârste cuprinse între de ani, cu nivel educațional mediu (15,8%) și bărbați din aceiași grupă de vârstă și cu același profil educațional (10,2%). Urmează apoi femeile cu vârste cuprinse între de ani, nivel educațional mediu și cele cu vârsta cuprinsă între de ani, cu același profil educațional (9,5%). La nivelul lunii octombrie a anului 2014, cele mai ridicate procente în structura salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim pe ţară garantat în plată le regăsim în cazul bărbaților din grupele de vârstă de ani și de ani cu nivel educațional mediu: 14,7%, respectiv, 12,5%. Urmează apoi bărbații cu 9

10 vârste cuprinse între de ani, nivel educațional mediu (11%) și femeile cu vârsta cuprinsă între de ani, cu același profil educațional (10,3%). Tabel.4. Distribuţia naţională a salariaţilor ce înregistrau un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 GRUPE DE VÂRSTĂ ani NIVEL EDUCAŢIONAL SEX (%) Feminin Masculin Feminin Masculin Scăzut 0,6 1,4 0,2 0,7 Mediu 2,8 3,1 2,4 3,9 Ridicat 0,1 0,1 0,3 0, ani Scăzut 2,4 2,7 0,9 2,2 Mediu 9,7 8,4 7,2 12,5 Ridicat 0,6 0,7 1,1 0, ani Scăzut 4,4 3,3 2,2 2,7 Mediu 15,8 10,2 10,3 14,7 Ridicat 0,6 0,4 0,9 0, ani Scăzut 4,5 2,3 2,3 2,2 Mediu 9,5 6,2 8,8 11,0 Ridicat 0,2 0,3 0,4 0, ani Scăzut 2,0 1,3 1,2 1,0 Mediu 2,3 2,3 2,4 5,0 Ridicat 0,1 0,2 0,1 0,3 peste 64 ani Scăzut 0,6 0,2 0,1 0,1 Mediu 0,4 0,2 0,1 0,2 Ridicat 0,0 0,1 0,0 0,0 Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Există diferențe în profilul dominant al salariaților având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată între macroregiunile României? Analiza comparativă la nivelul lunii octombrie a anului 2010 între cele patru macroregiuni arată că procentul cel mai ridicat în structura salariaţilor care aveau un câştig brut lunar echivalent cu salariul minim pe ţară garantat în plată este identificat tot în rândul femeilor salariate cu vârste cuprinse între de ani, cu nivel educațional mediu și al bărbaților salariați din aceiași grupă de vârstă, cu același profil educațional, similar situației înregistrate la nivel național. La momentul octombrie 2010 ponderea cea mai ridicată a femeilor se înregistra la nivelul Macroregiunii 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est), iar cea mai scăzută la nivelul Macroregiunii 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest). În octombrie 2014 situația înregistrată în 2010 se inversează, procentul cel mai ridicat al bărbaților din grupa de vârstă de ani având câştig brut lunar echivalent cu salariul minim pe ţară garantat în 10

11 plată se înregistra la nivelul Macroregiunii 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest), iar procentul cel mai scăzut la nivelul Macroregiunii 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est). În octombrie 2010, femeile salariate cu vârste cuprinse între de ani, nivel educațional mediu și cele cu vârsta cuprinsă între de ani, cu același profil educațional, categorii identificate la nivel național ca având procentele imediat următoare ca valoare descendentă după femeile salariate cu vârste cuprinse între de ani, nivel educațional mediu și bărbații salariați din aceiași grupă de vârstă, același profil educațional, le regăsim în procentele cele mai ridicate în Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) pentru prima categorie și în Macroregiunea 1(regiunile Nord - Vest și Centru), pentru cea de a doua categorie. La momentul octombrie 2014 bărbații salariați cu vârste cuprinse între de ani, nivel educațional mediu și femeile salariate cu vârsta cuprinsă între de ani, cu același profil educațional, categorii identificate la nivel național ca având procentele imediat următoare ca valoare descendentă după bărbații din grupele de vârstă de ani și de ani cu nivel educațional mediu le regăsim în procentele cele mai ridicate în Macroregiunea 4 în cazul ambelor categorii nominalizate (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest). Tabel 5. Distribuţia la nivel de macroregiune a salariaţilor cu câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 MACROREGIUNE 1 MACROREGIUNE 2 MACROREGIUNE 3 MACROREGIUNE 4 GRUPE DE VÂRSTĂ NIVEL EDUCAŢIONAL SEX (%) F M F M F M F M F M F M F M F M 0,4 1,8 0,1 0,9 0,6 0,9 0,3 0,8 1,0 1,8 0,2 0,7 0,5 1,1 0,1 0, ani Scăzut Mediu 3,8 3,6 2,6 4,4 2,4 2,1 2,3 3,7 2,7 3,6 2,6 4,3 2,3 3,4 1,8 3,0 Ridicat 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 0,4 0,3 0,0 0,0 0,1 0, ani Scăzut 1,8 3,0 0,8 2,9 2,7 2,9 1,0 1,7 2,8 3,0 0,9 2,4 2,2 1,6 0,8 1,4 Mediu 9,5 8,0 6,2 13,9 10,1 6,3 7,2 11,9 9,0 8,0 7,7 12,7 10,3 12,1 7,8 11,3 Ridicat 0,7 0,9 1,0 0,8 0,5 1,0 1,0 0,8 0,6 0,2 1,3 1,2 0,4 0,6 1,0 0, ani Scăzut 3,3 2,6 1,8 3,2 4,7 3,8 2,8 2,8 5,3 4,4 2,2 2,8 4,3 2,0 2,0 2,1 Mediu 15,7 10,0 9,4 15,1 16,4 10,2 10,2 13,1 15,7 10,4 10,4 15,1 15,2 10,5 11,6 15,6 Ridicat 0,6 0,7 0,8 0,6 0,3 0,3 0,7 0,8 1,0 0,6 1,1 0,8 0,3 0,1 0,8 0, ani Scăzut 4,2 2,0 1,9 2,1 4,8 2,9 3,4 2,5 4,2 2,0 1,9 2,3 4,9 2,1 2,2 2,0 Mediu 10,1 5,5 9,1 10,7 9,1 6,8 8,3 11,2 9,2 5,5 8,1 10,6 9,6 6,8 10,5 11,6 Ridicat 0,2 0,7 0,5 0,5 0,2 0,3 0,4 0,4 0,3 0,1 0,4 0,7 0,1 0,2 0,4 0, ani Scăzut 2,2 1,0 1,2 1,0 2,3 1,8 1,6 1,0 1,6 1,4 0,8 0,9 2,0 0,9 1,5 1,2 11

12 Mediu 2,5 2,4 2,4 4,9 2,6 2,0 3,3 5,5 1,7 2,6 1,9 4,6 2,3 2,4 2,4 5,3 Ridicat 0,1 0,8 0,0 0,1 0,0 0,1 0,1 0,3 0,2 0,0 0,1 0,4 0,1 0,1 0,1 0,3 Peste 64 ani Scăzut 0,6 0,1 0,1 0,1 0,6 0,4 0,1 0,1 0,4 0,1 0,1 0,1 0,7 0,1 0,1 0,1 Mediu 0,5 0,2 0,2 0,3 0,4 0,1 0,1 0,2 0,2 0,3 0,1 0,2 0,5 0,3 0,0 0,2 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 Ridicat Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Profilul socio-demografic al salariaţilor având un câştig salarial brut situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată Înainte de a intra în profunzimea analizei privind profilul socio-demografic al salariaţilor având câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată, trebuie remarcat faptul că numărul acestor salariaţi a înregistrat o creştere numerică semnificativă în anul 2014 faţă de anul 2010, potrivit datelor statistice colectate prin Ancheta structurii câștigurilor salariale realizată de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, dacă în luna octombrie 2010 un număr de de salariaţi au înregistrat câştiguri brute situate în vecinătatea salariului minim (decila 1 în distribuţia veniturilor tuturor salariaţilor), în luna octombrie 2014 numărul salariaţilor cu câştiguri brute aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată (decilele 1 şi 2 în distribuţia veniturilor tuturor salariaţilor) s-a dublat, ajungând la salariaţi. Salariaţii cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată erau majoritar de sex feminin la momentul octombrie 2010 (53,8%), deşi raportul este inversat în structura tuturor salariaţilor de la acel moment unde majoritari sunt bărbaţii (52,9%). De remarcat este şi faptul că în luna octombrie 2014 salariaţii cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată (decilele 1 şi 2 de venit) sunt majoritar de sex masculin (58,6%), prevalenţa bărbaţilor regăsindu-se şi în structura tuturor salariaţilor din anul de referinţă (53,2%). Salariații care au înregistrat un câştig situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată se regăsesc în ambele perioade analizate majoritar în intervalul de vârstă de ani, cu un vârf procentual în grupa de vârstă de ani. Distribuţia după grupe de vârstă a salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată nu se diferenţiază semnificativ faţă de distribuţia întregului eşantion de salariaţi. Urmărind evoluţia structurii salariaţilor după vârstă în octombrie 2014 faţă de octombrie 2010, se poate observa o creştere uşoară a ponderii salariaţilor aflaţi în grupele de vârstă de ani şi de ani, atât la nivelul grupului de salariaţi din decilele inferioare de venit, cât şi la nivelul întregii populaţii de salariaţi. În schimb, se remarcă o uşoară scădere a ponderii salariaţilor tineri (15-24 de ani) în 2014 faţă de 2010 la nivelul ambelor grupuri de salariaţi analizaţi (salariaţii din decilele inferioare şi totalul salariaţilor). Din rândul variabilelor socio-demografice, cea care se evidenţiază în mod deosebit este variabila nivel educaţional atunci când comparăm structura salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în decilele inferioare cu structura veniturilor tuturor salariaţilor. Astfel, în grupul salariaţilor cu câştiguri brute lunare în decilele inferioare de venit, majoritari sunt salariaţii cu un nivel educaţional scăzut sau mediu, în vreme ce ponderea salariaţilor cu nivel educaţional ridicat este semnificativ mai mare în totalul salariaţilor, atât la nivelul anului 2010 cât şi la 12

13 nivelul anului De remarcat şi faptul că ponderea salariaţilor cu nivel educaţional scăzut în grupul salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim a scăzut cu aproximativ 8 puncte procentuale în 2014 (14,7%) faţă de 2010 (22,6%), în vreme ce ponderea salariaţilor cu nivel educaţional ridicat a înregistrat o uşoară creştere în 2014 (6,3%) faţă de 2010 (4%). Raportat la cele 4 macroregiuni din România, se observă faptul că în structura grupului de salariaţi cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată ponderea cea mai crescută (28%) o înregistrează salariaţii din Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est), structura fiind diferită în ceea ce priveşte grupul tuturor salariaţilor unde Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) deţine ponderea cea mai crescută raportat la numărul total de salariaţi (37,1%) în anul Comparativ cu anul 2010, în anul 2014, se remarcă unele modificări de structură a salariaţilor pe macroregiuni, ponderea cea mai ridicată fiind înregistrată la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) atât în cazul salariaţilor aflaţi în decilele inferioare de venit cât şi în cazul grupului reprezentând totalul salariaţilor. SEXE Tabel 6. Structura salariaţilor (%) după sexe, grupe de vârstă, nivel educaţional şi macroregiune, comparativ octombrie 2010 şi octombrie Diferenţa % Salariaţi din decila 1de venit Total salariaţi Salariaţi din decilele 1 şi 2 de venit Total salariaţi Salariaţi din decilele inferioare de venit Total salariaţi Feminin 53,8 47,1 41,4 46,8-12,4-0,3 Masculin 46,2 52,9 58,6 53,2 +12,4 +0,3 GRUPE DE VÂRSTĂ ani 8,1 5,7 7,5 4,6-0,6-1, ani 24,4 23,1 24,8 22,1 +0,4-1, ani 34,3 34,7 31,9 31,1-2,4-3, ani 24,3 25,9 25,1 28,3 +0,8 +2, ani 8,0 10,3 10,3 13,5 +2,3 +3,2 peste 64 ani 0,9 0,3 0,5 0,5-0,4 +0,2 NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 22,6 6,9 14,7 7,7-7,9 +0,8 Mediu 73,4 64,0 79,0 60,6 +5,6-3,4 Ridicat 4,0 29,1 6,3 31,7 +2,3 +2,6 MACROREGIUNE Macroregiunea 1 25,3 24,5 24,7 25,7-0,6 +1,2 Macroregiunea 2 28,0 20,9 25,4 19,9-2,6-1,0 Macroregiunea 3 26,3 37,1 32,2 37,8 +5,9 +0,7 Macroregiunea 4 20,4 17,5 17,8 16,5-2,6-1,0 Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Tabelul 7 prezintă ponderea salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor, după cele 3 variabile socio- 13

14 demografice precum şi după cele 4 macroregiuni. Astfel, se remarcă faptul că femeile cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut pe ţară garantat în plată reprezentau 11,4% în totalul salariaţilor de sex feminin din anul 2010 şi respectiv 18% în totalul salariaţilor de sex feminin în anul 2014 (în creştere cu 6,6 pp). Ponderea bărbaților salariați cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din octombrie 2014 a crescut semnificativ față de octombrie 2010 (de la 8,7% în anul 2010 la 22,3% în anul 2014). Din rândul populaţiei în vârstă de muncă, salariaţii tineri par să fie mai expuşi înregistrării unui câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată la nivelul anului 2010, iar la nivelul anului 2014 tendinţa se accentuează. Astfel, în octombrie 2014, 32,7% din rândul salariaţilor din grupa de vârstă de ani şi 22,8% din rândul salariaţilor din grupa de vârstă de ani au înregistrat câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată. Tabel 7. Ponderea salariaţilor din decilele inferioare de venit în totalul salariaţilor, după sexe, grupe de vârstă, nivel educaţional şi macroregiune, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 Diferenţa % SEXE Feminin 11,4 18,0 +6,6 Masculin 8,7 22,3 +13,6 GRUPE DE VÂRSTĂ ani 14,1 32,7 +18, ani 10,5 22,8 +12, ani 9,9 20,8 +10, ani 9,4 18,0 +8, ani 7,8 15,5 +7,7 peste 64 ani 28,8 21,9-6,9 NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 32,8 38,4 +5,6 Mediu 11,5 26,5 +15,0 Ridicat 1,4 4,1 +2,7 MACROREGIUNE Macroregiunea 1 10,4 19,5 +9,1 Macroregiunea 2 13,4 25,8 +12,4 Macroregiunea 3 7,1 17,3 +10,2 Macroregiunea 4 11,6 21,8 +10,2 Total Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Tendinţa de creştere a ponderii salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în octombrie 2014 faţă de octombrie 2010 se remarcă indiferent de nivelul educaţional al salariaţilor, însă cei mai expuşi sunt salariaţii cu nivel educaţional mediu (Tabel 7). Astfel, dacă în octombrie 2010 doar 11,5% dintre salariaţii cu nivel educaţional mediu înregistrau câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului 14

15 minim brut garantat în plată, în octombrie 2014 ponderea acestora a crescut la 26,5% în totalul salariaţilor cu nivel educaţional mediu (creştere de 15 pp în 2014 comparativ cu 2010). Analiza la nivel macro-regional evidenţiază în mod special Macroregiunea 3 (care cuprinde regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov). Astfel, dacă în octombrie 2010 numai 7,1% dintre salariaţii acestei macroregiuni înregistrau câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim garantat în plată, în octombrie 2014 ponderea acestor salariaţi a crescut la 17,3% în totalul salariaţilor acestei macroregiuni. Revenind la structura salariaţilor cu câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată după cele 3 variabile socio-demografice raportat la numărul total de salariaţi, se remarcă faptul că la nivel macroregional se menţine aceeaşi structură de la nivel naţional: femeile sunt majoritare în grupul salariaților având câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2010, în vreme ce bărbații sunt majoritari la nivelul lunii octombrie În octombrie 2010 se remarcă Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) şi Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) cu ponderea cea mai ridicată înregistrată de femei în totalul salariaţilor din macroregiune care aveau câştiguri brute lunare apropiate de salariul minim brut garantat în plată, iar în octombrie 2014 Macroregiunea 1 (regiunile Nord - Vest și Centru) şi Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) înregistrau ponderile cele mai ridicate în rândul bărbaţilor. Similar situației înregistrate la nivel național, salariații având câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată se concentrau în cazul tuturor macroregiunilor în intervalul de ani cu un vârf procentual în grupa de vârstă de ani, atât în 2010, cât și în Urmărind evoluţia structurii salariaţilor după vârstă în octombrie 2014 faţă de octombrie 2010 în plan macroregional, se observă aceeaşi tendinţă de la nivel naţional în ceea ce priveşte salariaţii cu câştig brut lunar în vecinătatea salariului minim garantat în plată: o creştere a ponderii salariaţilor aflaţi în grupele de vârstă de ani şi de ani (în special în cazul Macroregiunii 4 cuprinzând regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest); o scădere a ponderii salariaţilor tineri (15-24 de ani) în 2014 faţă de 2010, excepţie făcând Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) unde a scăzut ponderea salariaţilor tineri în totalul salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în 2014 faţă de Raportat la variabila socio-demografică nivel de educaţie, analiza în plan macroregional arată că se menţin majoritari salariaţii cu nivel educaţional mediu în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim garantat în plată, atât la nivelul anului 2010 cât şi la nivelul anului Similar situaţiei înregistrată la nivel naţional, se remarcă faptul că ponderea salariaţilor cu nivel educaţional scăzut în grupul salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim a scăzut în 2014 faţă de 2010, scăderea cea mai accentuată înregistrându-se la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) - de 11,4 pp. De asemenea, ponderea salariaţilor cu nivel educaţional ridicat a înregistrat creşteri în 2014 faţă de 2010 în toate cele 4 macroregiuni, creşterea cea mai pronunţată înregistrându-se la nivelul Macroregiunii 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) 2,7 pp, iar creşterea cea mai puţin semnificativă înregistrându-se la nivelul Macroregiunii 1 (regiunile Nord - Vest și Centru) 1,5 pp. 15

16 Tabel 8. Structura pe macroregiuni a salariaţilor (%) din decilele inferioare de venit, după sexe, grupe de vârstă şi nivel educaţional la nivel de macroregiune, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 SEXE % MACROREGIUNEA 1 MACROREGIUNEA 2 MACROREGIUNEA 3 MACROREGIUNEA Feminin 53,4 40,3 54,4 42,2 53,0 40,3 54,4 43,8 Masculin 46,6 59,7 45,6 57,8 47,0 59,7 45,6 56,2 GRUPE DE VÂRSTĂ ani 9,3 7,9 6,2 7,1 8,8 8,2 7,9 6, ani 25,3 25,5 22,7 24,1 24,3 25,7 25,5 23, ani 31,6 30,6 35,3 30,7 36,4 33,4 33,7 32, ani 24,4 25,0 26,0 26,0 22,7 23,2 24,1 27, ani 8,3 10,5 8,9 11,6 7,2 9,1 7,7 10,2 peste 64 ani 1,0 0,5 1,0 0,5 0,7 0,5 1,0 0,4 NIVEL EDUCAŢIONAL Scăzut 20,1 15,4 25,4 16,0 25,5 14,1 18,1 12,7 Mediu 75,4 78,6 71,2 78,2 69,9 78,5 78,6 81,6 Ridicat 4,5 6,0 3,5 5,7 4,6 7,3 3,2 5,7 Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Intersectând toate cele 3 variabile socio-demografice (sex, vârstă şi nivel educaţional) se observă care este contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată. Astfel, la nivelul lunii octombrie a anului 2010, datele statistice arată că femeile cu vârste cuprinse între de ani având un nivel educațional mediu (15,3%) și bărbații din aceeași grupă de vârstă și cu același nivel de educaţie (11,1%) formează contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim garantat în plată. Pe locul următor se plasează femeile din grupa de vârstă de ani şi nivel educațional mediu (10,3%) și bărbaţii cu vârsta cuprinsă între de ani având același profil educațional (9,3%). La nivelul lunii octombrie a anului 2014, contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştiguri brute lunare aflate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată era format de bărbații din grupele de vârstă de ani și de ani cu nivel educațional mediu: 14,8%, respectiv 12,2%. Urmează apoi bărbații cu vârste cuprinse între de ani şi nivel educațional mediu (11,3%) și femeile din grupa de vârstă de ani cu același nivel educațional (10,4%). Tabel 9. Distribuţia naţională a salariaţilor din decilele inferioare, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 GRUPE DE VÂRSTĂ ani NIVEL EDUCAŢIONAL SEX (%) Feminin Masculin Feminin Masculin Scăzut 0,6 1,3 0,2 0,6 Mediu 2,6 3,3 2,4 3,6 Ridicat 0,1 0,1 0,3 0,2 16

17 25-34 ani Scăzut 2,0 2,6 0,9 2,0 Mediu 9,0 9,3 7,4 12,2 Ridicat 0,8 0,7 1,3 1, ani Scăzut 3,6 3,1 2,1 2,6 Mediu 15,3 11,1 10,4 14,8 Ridicat 0,8 0,5 1,1 0, ani Scăzut 3,9 2,3 2,1 1,9 Mediu 10,3 7,2 8,8 11,3 Ridicat 0,3 0,3 0,5 0, ani Scăzut 1,6 1,2 1,1 1,0 Mediu 2,2 2,7 2,5 5,3 Ridicat 0,1 0,2 0,1 0,3 peste 64 ani Scăzut 0,3 0,1 0,1 0,1 Mediu 0,3 0,2 0,1 0,2 Ridicat 0,0 0,0 0,0 0,0 Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Analiza comparativă la nivelul lunii octombrie a anului 2010 între cele patru macroregiuni ale ţării arată că cel mai numeros contingent în totalul salariaţilor cu câştig brut lunar aflat în vecinătatea salariului minim garantat în plată este identificat, similar situaţiei înregistrată la nivel naţional,tot în rândul femeilor salariate cu vârste cuprinse între de ani şi nivel educațional mediu, al bărbaților salariați din aceeași grupă de vârstă şi cu același nivel educațional, precum şi al femeilor din grupa de vârstă de ani cu nivel educaţional mediu. La momentul octombrie 2010, se remarcă cu ponderi mai ridicate faţă de media naţională Macroregiunea 1 (regiunile Nord - Vest și Centru) şi Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) în ceea ce priveşte bărbaţii cu nivel educaţional mediu şi aflaţi în grupa de vârstă de ani. Modificările de structură a numărului de salariaţi după sexe înregistrate la nivel naţional în 2014 faţă de 2010 sunt reproduse şi la nivelul celor 4 macroregiuni ale ţării. Astfel, în octombrie 2014 bărbații cu nivel educaţional mediu şi aparţinând grupelor de vârstă de ani, de ani şi de ani reprezintă contingentul cel mai numeros în totalul salariaţilor cu câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în interiorul fiecărei macroregiuni. La momentul octombrie 2014, se remarcă cu ponderi mai ridicate faţă de media naţională Macroregiunea 3 (regiunile Sud - Muntenia și București - Ilfov) şi Macroregiunea 4 (regiunile Sud Vest - Oltenia și Vest) în ceea ce priveşte bărbaţii cu nivel educaţional mediu şi aflaţi în grupa de vârstă de ani, în vreme ce Macroregiunea 2 (regiunile Nord - Est și Sud - Est) se remarcă printr-o pondere mai scăzută a bărbaţilor cu acelaşi profil educaţional şi aparţinând aceleiaşi grupe de vârstă. 17

18 Tabel 10. Distribuţia la nivel de macroregiune a salariaţilor din decilele inferioare, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel educațional, comparativ octombrie 2010 şi octombrie 2014 GRUPE DE VÂRSTĂ NIVEL EDUCAŢIONAL MACROREGIUNE1 MACROREGIUNE2 MACROREGIUNE 3 MACROREGIUNE SEX (%) F M F M F M F M F M F M F M F M ani Scăzut 0,6 1,3 0,2 0,8 0,5 0,9 0,3 0,7 0,7 2,1 0,3 0,6 0,3 0,9 0,2 0,4 Mediu 3,2 3,9 2,5 3,9 2,3 2,3 2,2 3,5 2,3 3,4 2,8 3,8 2,8 3,8 2,1 3,2 Ridicat 0,1 0,1 0,4 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,3 0,4 0,3 0,1 0,1 0,1 0, ani Scăzut 1,6 2,6 0,8 2,7 2,1 2,6 1,1 1,6 2,2 3,4 1,0 2,2 1,8 1,5 0,9 1,3 Mediu 9,4 10,1 6,9 12,9 8,7 7,7 7,4 12,0 8,5 8,9 7,7 12,2 9,6 11,2 7,9 11,3 Ridicat 1,0 0,7 1,3 0,9 0,6 0,9 1,1 0,9 0,7 0,5 1,5 1,2 0,8 0,7 1,1 0, ani Scăzut 2,6 2,4 1,8 2,8 3,9 3,8 2,3 2,7 4,5 3,7 2,2 2,7 3,3 2,1 1,8 1,9 Mediu 15,0 10,4 9,7 14,5 15,3 11,3 10,2 13,6 15,3 10,9 10,4 15,9 15,6 11,8 11,6 15,1 Ridicat 0,6 0,6 1,1 0,8 0,6 0,3 1,0 0,9 1,3 0,8 1,2 1,0 0,6 0,3 1,1 0, ani Scăzut 3,7 2,3 1,9 2,1 4,5 2,7 2,8 2,1 3,9 2,1 1,7 1,8 3,4 1,9 2,0 1,8 Mediu 10,8 6,9 9,1 10,9 10,3 7,8 8,5 11,7 9,4 6,6 7,8 10,8 11,0 7,4 10,6 12,2 Ridicat 0,2 0,5 0,6 0,5 0,3 0,3 0,5 0,5 0,5 0,2 0,4 0,7 0,3 0,2 0,4 0, ani Scăzut 1,5 1,1 1,2 1,1 2,0 1,6 1,3 1,0 1,4 1,2 0,8 0,9 1,6 0,8 1,2 1,0 Mediu 2,2 2,9 2,6 5,3 2,4 2,7 3,1 5,8 1,8 2,5 2,0 4,9 2,3 2,7 2,5 5,0 Ridicat 0,1 0,4 0,2 0,2 0,0 0,1 0,1 0,3 0,2 0,1 0,1 0,4 0,2 0,1 0,2 0,3 Peste 64 ani Scăzut 0,3 0,1 0,1 0,1 0,4 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,0 0,1 0,4 0,1 0,1 0,1 Mediu 0,3 0,2 0,1 0,3 0,2 0,1 0,1 0,2 0,1 0,2 0,1 0,2 0,3 0,2 0,0 0,2 Ridicat 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 Total (N) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor ASC, 2010, Caracteristici economice ale locului de muncă 2.1.Caracteristici economice ale locului de muncă pentru salariații având un câştig salarial brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată Domeniul de activitate CAEN 2 digiţi 18

19 Potrivit datelor de anchetă culese în luna octombrie 2010, salariații remunerați la nivelul salariului minim brut lunar garantat în plată se poziționau preponderent în firme ce activau în domeniul CAEN 2 digiți Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (34,3%).Aceştia erau urmaţi de salariații din organizațiile ce activau în domeniile 10 - Industria alimentară și 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor. Aceste domenii de activitate CAEN 2 digiți se păstrează și atunci când ne raportăm la toată populația de salariaţi investigată, dar apar și alte sectoare economice în care erau concentrați salariații remunerați la salariul minim brut garantat în plată: 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (7,7%), 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (5,8%), 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (5,3%), 49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte (3,6%). Cea mai mare concentrare a salariaților pentru același an se prezintă în firmele ce activau în domeniul de activitate 85 - Învățământ(9,4%). În cazul anchetei derulate în octombrie 2014, domeniile de activitate ce concentrau majoritatea salariaților remunerați la nivelul salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2010, continuuă să concentreze cea mai mare parte a salariaților, cu singura mențiune că ponderile sunt mai echilibrate între salariaţii din domeniile de activitate 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (9,3%), 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (8,8%), 10 - Industria alimentară (7,1%). Pentru ansamblul salariaților aceluiași an, concentrările sunt prezente în 85 - Învățământ (8,4%), 84 - Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (6%), 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (6,7%). Tabel 11. Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după domeniile de activitate CAEN 2 digiţi în care îşi derulau preponderent activitatea în octombrie 2010, respectiv octombrie 2014 Denumirea domeniului de activitate CAEN 2 digiţi Număr salariați Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public , Industria alimentară , Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor , Activități de asistență socială, fără cazare , Activități de investigații și protecție , Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete , Construcții de clădiri , Învățământ , Restaurante și alte activități de servicii de alimentație , Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite , Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri , Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte , Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor , Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public , Industria alimentară , Construcții de clădiri , Activități de investigații și protecție ,9 % 19