Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ"

Transcript

1 Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ 1.1. Principiul lucrării În cadrul aplicaţiei se vor studia principiile de funcţionare ale unor traductoare de temperatură având ca elemente sensibile termocupluri şi termorezistenţe, cu adaptorul având semnalul de ieşire unificat de curent continuu în gama 4 20 ma Termocuplul Termocuplul este un element sensibil de tip generator. Principiul de funcţionare al termocuplului se bazează pe efectul termoelectric (Seeback) şi anume apariţia unei tensiunii electromotoare într-un circuit format din două metale diferite, atunci când între joncţiunile acestora apare o diferenţă de temperatură. Constructiv, termocuplul este alcătuit din două fire (termoelectrozi) din metale sau aliaje diferite, sudate între ele la unul din capete, astfel încât să constituie o joncţiune de măsurare, respectiv o joncţiune de referinţă obţinută la capetele libere (fig.1.1). Firele de legătură sunt alcătuite fie din acelaşi material din care sunt alcătuiţi Fig.1.1. Termocuplul; reprezentare principială şi conectare în circuitul de măsurare a temperaturii termoelectrozii, fie dintr-un material cu tensiune de contact identică pe domeniul maxim de variaţie a temperaturii mediului în care se află joncţiunea de referinţă, având rolul de a prelungi joncţiunea de referinţă în zone cu temperatură joasă, sau până la

2 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 11 placa de borne a adaptorului, unde este mai uşor de a fi menţinută constantă, sau se poate face compensarea acestor variaţii prin metode electrice/electronice. Pentru protejarea termocuplurilor împotriva acţiunilor fizico-chimice şi mecanice se folosesc diverse tipuri de învelişuri protectoare, teci, carcase etc. Tensiunea termoelectromotoare E TC generată de termocuplu este în limitele unei erori de neliniaritate acceptate - proporţională cu diferenţa între temperatura θ a joncţiunii de măsurare şi temperatura θ 0 a joncţiunii de referinţă: ( θ θ0) E TC = KTC (1.1) unde prin K TC s-a notat sensibilitatea termocuplului exprimată în [mv/ 0 C], care depinde de natura celor doi termoelectrozi. Datorită inerţiei termice a învelişurilor de protecţie, în regim dinamic termocuplurile se comportă ca elemente de întârziere. În cazul unui singur înveliş de protecţie, aplicând transformata Laplace ecuaţiei diferenţiale de regim dinamic, se poate scrie: E TC KTC s θ() s Ts +1 Δ (1.2) unde E TC (s) şi Δθ(s) sunt transformatele Laplace ale ieşirii E TC şi intrării Δθ=θ-θ 0, iar T este constanta de timp a termocuplului (dată în principal de învelişul de protecţie). Metalele cele mai des utilizate pentru construirea termoelectrozilor sunt: - Cromel - Alumel (care sunt aliaje având în compoziţie 90% Ni şi 10% Cr, respectiv 95% Ni şi 5% AL+Mg) folosit în gama 0 C C (1200 C), cunoscut sub denumirea de termocuplu tip K. - Fier - Constantan folosit în gama 0 C C, cunoscut ca termocuplu de tip J. - Platină-Rhodiu - Platină folosit în gama 0 C C (1400 C), cunoscut ca termocuplu de tip S. În tabelul de mai jos sunt date, comparativ, caracteristicile termocuplurilor Fier-Constantan, Cromel-Alumel, (Platină-Rhodiu 10%) Platină: Caracteristica Fier-Constantan Cromel-Alumel Platină-Rhodiu (10%) Platină Domeniu de utilizare C C C Precizie Medie medie Medie Stabilitate chimică Slabă bună foarte bună Termorezistenţa Termorezistenţa este un element sensibil de tip parametric al cărui principiu de funcţionare se bazează pe fenomenul variaţiei rezistenţei electrice a unui fir metalic

3 12 I.1. Traductoare de temperatură în funcţie de temperatura sa. Legea generală de variaţie a rezistenţei cu temperatura este de forma: θ ( θ θ0) + β( θ θ0) + γ( θ θ0) + R θ = R 1+ α K (1.3) unde: - θ 0 este temperatura de referinţă la care termorezistenţa are valoarea cunoscută Rθ 0. - α, β, γ, sunt coeficienţii ce caracterizează modul de variaţie al rezistenţei în funcţie de diferenţa între temperatura θ şi cea de referinţă θ 0. De regulă se neglijează coeficienţii β, γ, pe lângă α (de exemplu pentru platină α = 3,85 10 grd, β = 5,8 10 grd ), astfel încât caracteristica (1.3) se consideră aproximativ liniară. Termorezistenţele se caracterizează prin aceea că au coeficient de variaţie cu dr temperatura pozitiv > 0. Spre deosebire de acestea, termistoarele care sunt dθ rezistenţe realizate prin sinterizarea unor pulberi semiconductoare, au un coeficient de dr variaţie cu temperatura a rezistenţei negativ < 0. dθ Fig.1.2. Termorezistenţa; reprezentare principială şi conectare în circuitul de măsurare În fig.1.2 este reprezentată schematic o termorezistenţă şi conexiunile sale la schema de măsurare, la care semnificaţia elementelor este următoarea: R θ - termorezistenţa construită din firul metalic bobinat pe un suport izolant din material ceramic sau sticlă şi care este introdusă în tuburi de protecţie similare cu cele menţionate la termocupluri; C 1 - conector ce reprezintă bornele de ieşire A, B, b ale termorezistenţei; C 2 - conector ce reprezintă bornele de intrare A, B, b în aparatul de măsurat; CL - cablu de legătură; R e - rezistenţă de echilibrare; SM - schemă de măsurare.

4 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 13 Legătura bb se utilizează la schema de conectare în punte a termorezistenţei, schemă ce compensează influenţa temperaturii asupra conductoarelor de legătură (conexiunea cu trei conductoare) fig.1.3 la care: Fig.1.3. Schema de conectare a termorezistenţei la puntea de măsurare în conexiunea cu 3 fire E - sursă de alimentare a punţii; R 1, R 2, R 3 - rezistenţe din punte; U d - tensiunea de dezechilibru a punţii (puntea funcţionează în regim dezechilibrat); R c1, R c2 - rezistenţele firelor de legătură; ele apar în braţe adiacente ale punţii şi din această cauză modificările lor cu temperatura se compensează. Fig.1.4. Dependenţa rezistenţei electrice cu temperatura la principalele tipuri de termorezistenţe Termorezistenţele se construiesc atât din metale nobile (Pt) cât şi din metale comune (Cu, Ni, Fe). În fig.1.4 sunt trasate curbele de variaţie a rezistenţei electrice cu temperatura pentru principalele tipuri de termorezistenţe (R 0 reprezintă rezistenţa la 0 C, R θ rezistenţa la temperatura θ).

5 14 I.1. Traductoare de temperatură În tabelul 1.1 sunt date comparativ caracteristicile termorezistenţelor din Pt, Cu şi Ni. Tabelul 1.1 Caracteristici Pt Cu Ni Liniaritate foarte bună foarte bună slabă Sensibilitate acceptabilă bună mare Domenii de utilizare -200 C C 0 C C 0 C C Stabilitate chimică foarte bună instabil bună În regim dinamic datorită masei termice a învelişului de protecţie, termorezistenţele se comportă, pe zonele de liniaritate, ca elemente de întârziere şi, în maniera în care s-a dedus relaţia (1.2), rezultă: R K = Ts +1 Δθ (1.4) Tc () s () s în condiţiile neglijării masei termice a suportului Adaptoare pentru elemente sensibile de tip termocuplu şi termorezistenţă În scopul unificării aparaturii de măsurare industrială a temperaturii, adaptoarele pentru termocupluri şi termorezistenţe au structuri similare cu cea reprezentată în fig.1.5. Elementul sensibil (termorezistenţa sau termocuplul) se introduc într-o schemă de măsurare SM care preia variaţiile acestuia (de rezistenţă sau de tensiune) şi le transformă în variaţii de tensiune continuă. Pentru ca acelaşi adaptor să poată fi utilizat cu elemente sensibile care sunt construite pentru domenii de lucru diferite, în schema de măsurare se prevede un bloc de gamă prin care se fixează gama de lucru a adaptorului. Fig.1.5. Schema funcţională a adaptorului pentru termocuplu/termorezistenţă în conexiunea cu 4 fire (2 fire pentru alimentare şi 2 fire pentru semnalul de ieşire)

6 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 15 Semnalul de la ieşirea schemei de măsurare este - în continuare - amplificat (având în vedere că variaţiile sunt mici) de către amplificatorul de curent continuu ACC (realizat fie discret pe principiul amplificatorului cu modulare - demodulare, fie integrat la adaptoarele de construcţie mai recentă), apoi este aplicat etajului final EF, care reprezintă un convertor de tensiune continuă - curent continuu, aşa încât la ieşirea acestuia rezultă semnalul unificat de curent continuu I e. Pentru mărirea stabilităţii schemei, rejecţiei perturbaţiilor şi liniarizarea caracteristicii statice a ansamblului element sensibil + adaptor se utilizează blocul de reacţie şi liniarizare BRL. Blocul de gamă, aflat în componenţa schemei de măsurare SM, este realizat sub forma unei punţi Wheatstone de rezistenţe alimentate de la sursa de curent continuu, cu factor mare de stabilitate, SCC, pe diagonala de alimentare. Adaptorul este alimentat de la 220 V, 50 Hz prin intermediul unui bloc de redresare şi alimentare cu tensiuni continue stabilizate BA, necesare funcţionării tuturor părţilor sale componente. În cazul termorezistenţelor, SM este o schemă de măsurare de tip punte Wheatstone funcţionând în regim dezechilibrat (fig.1.3), tensiunea de dezechilibru fiind dependentă de R θ (şi deci de θ). În cazul termocuplurilor se utilizează o SM cu o structură asemănătoare de punte Wheatstone, dar cu rol doar de compensare a variaţiei tensiunii E Tc în funcţie de modificarea temperaturii capetelor libere fig.1.6; astfel, dacă etalonarea termocuplului s-a făcut la θ 0 şi temperatura reală de referinţă este θ 0 =θ 0 +Δθ, apare o eroare ΔETc = KTc Δθ0. Această eroare este compensată de tensiunea Ud a punţii care este calculată să varieze la fel ca ΔE Tc, dar cu polaritate opusă: U d = -ΔE Tc. Fig.1.6. Schema de măsurare pentru termocuplu O situaţie frecvent întâlnită în adaptoarele actuale pentru termocupluri/termorezistenţe este construcţia acestora în conexiunea pe două fire (aceleaşi fire sunt folosite atât pentru alimentarea adaptorului cât şi pentru culegerea semnalului unificat de ieşire). În principiu se evidenţiază o structură de două surse de curent fig.1.7 una debitând curentul constant de la limita inferioară a domeniului (4mA) şi cealaltă un curent proporţional cu temperatura θ din intrare variind în limite standardizate (0...16mA). Aşadar, în circuitul de intrare CI din fig.1.7 sunt cuprinse toate circuitele necesare pentru a asigura comanda sursei variabile de curent sub forma

7 16 I.1. Traductoare de temperatură unei tensiuni proporţionale cu temperatura de măsurat. Dioda D din structura adaptorului are rolul de protecţie la conectarea sursei de alimentare - accidentală cu polaritatea inversată. Astfel de adaptoare au o formă constructivă adecvată montării în cutia de borne a termocuplului/termorezistenţei, în consecinţă nu mai necesită compensarea firelor de legătură (în cazul termorezistenţelor) şi prelungirea capetelor libere ale termocuplurilor, conexiunile externe fiind conforme montajului din fig.1.7. Fig.1.7. Schema principială a adaptorului de termocuplu/termorezistenţă în conexiunea pe două fire şi modalitatea de folosire în circuitul de măsurare Protocolul de comunicație HART Protocolul HART (Highway Addressable Remote Transducer) este în prezent - cel mai folosit protocol de comunicație cu traductoare inteligente utilizate în automatizare, în monitorizarea proceselor industriale și în instrumentație. Protocolul HART continuă să crească în popularitate fiind recunoscut în industrie ca un standard global pentru instrumentație inteligentă. Protocolul este ușor de folosit dând posibilitatea comunicării bidirecționale în mod digital, simultan cu semnalul analogic 4-20 ma utilizat de echipamentele și traductoarele tradiționale. Soluția de comunicație oferită de protocolul HART este importantă pentru că păstrează cablarea existentă întrun anumit sistem clasic, înlocuind traductoarele și instrumentația clasică cu traductoare și instrumentație inteligentă capabile să comunice prin semnal digital. Astfel, se obține un sistem performant, capabil să comunice cu calculatoare aflate la distanță, permițând reconfigurare, diagnosticare, citire date etc. Protocolul de comunicație HART permite transmiterea până la patru măsurări într-un singur mesaj. În plus, dacă se utilizează numai comunicația digitală, se pot cupla pe aceeași linie - în paralel - mai multe dispozitive inteligente, în configurația multidrop. În acest caz semnalul analogic este setat la valoarea minimă pentru toate dispozitivele (4 ma). Protocolul HART a fost dezvoltat de firma Rosemount (în anul 1980), iar ulterior a fost făcut public și declarat complet deschis, toate drepturile aparținând organizației independente HART Communication Foundation (HCF), care întreține protocolul și eventualele dezvoltări ulterioare. Există astăzi peste 100 de membri HCF, majoritatea având produse care respectă protocolul de comunicație HART și care acoperă o gamă largă de măsurări.

8 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 17 Traductoarele dotate cu comunicația HART pot achiziționa date și pot face transmisia acestora atât sub formă analogică cât și digitală pe un singur canal (o singură linie) fig.1.8. Fig Comunicația HART HART este un protocol pentru comunicație digitală care se bazează pe adăugarea unui semnal digital modulat peste semnalul analogic unificat 4-20 ma. Semnalul digital este modulat în frecvență astfel: 0 logic cu o frecveță de 1200 Hz, iar 1 logic cu o frecvență de 2200 Hz fig.1.9. Întrucât semnalul modulat HART are valoare mică și are forma de unda sinusoidală, valoarea lui medie este nulă și nu afectează semnificativ valoarea semnalului unificat, acesta (semnalul analogic) putând fi utilizat în continuare. Protocolul HART permite deci extinderea funcțiilor sistemelor actuale permitând comunicația simultană în semnal unificat și în semnal digital. Fig Semnalul digital suprapus peste semnalul analogic la protocolul de comunicație HART

9 18 I.1. Traductoare de temperatură Pentru a înțelege cum funcționează protocolul HART este prezentată în continuare structura mesajelor de tip HART: Fig Structura mesajelor de tip HART Câmpul PREAMBLE, între 5 și 20 bytes are rolul de a ajuta receptorul să se sincronizeze pe șirul de caractere recepționat. Caracterul de START poate avea diferite valori indicând tipul de mesaj: master to slave, slave to master, sau burst mesaj burst de la slave, precum și formatul adresei: scurt sau lung. Câmpul ADDR include adresa master-ului și adresa slave-ului. În format scurt adresa slave-ului este pe 4 biți, iar în format lung de 38 biți. Caracterele din câmpul COM conțin comenzi HART de tip: - Universal Practice Specifice perifericelor Caracterul BCNT conține numărul de cuvinte al mesajului. Receptorul utilizează această valoare pentru a ști dacă mesajul este gata. (Nu există un caracter special pentru Sfârsit mesaj ). Câmpul STATUS este format din două caractere, fiind prezent doar în răspunsul slave-ului. Câmpul conține informații despre erorile survenite în transmisia mesajului, starea comenzii primite, starea unității respective. Câmpul DATA poate sau nu să fie prezent în funcția de comandă. Se recomandă o lungime maximă de 25 de caractere pentru a păstra o durată rezonabilă a timpului de transmisie a unui mesaj. Cuvântul CHK conține valoarea expresiei sau exclusiv între toți octeții transmiși anterior. Din această valoare, împreună cu bitul de paritate atașat, se poate determina dacă a avut loc o eroare de comunicație.

10 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE Traductor de temperatură cu protocol HART În cadrul lucrării se folosește traductorul de temperatură SITRANS TH 300 fabricație Siemens (fig.1.11) montat pe un suport ca în fig Acesta permite preluarea semnalelor de la termocupluri sau termorezistențe, în montaj simplu sau diferențial (semnal diferență dintre două termocupluri, respectiv două termorezistențe). Semnalul de ieșire este în curent continuu 4-20 ma în conformitate cu caracteristica elementului sensibil, peste care se suprapune semnalul digital HART. Fig SITRANS TH 300 Siemens Fig Traductorul SITRANS TH 300 montat pe suportul de lucru Pentru efectuarea lucrării se utilizează două traductoare SITRANS TH 300, la intrarea unuia fiind conectat un termocuplu, iar la intrarea celuilalt o termorezistență. În fig.1.13 se prezintă modalitatea conectării unui termocuplu (similar se realizează montajul pentru o termorezistență). Fig Diagrama plăcii traductorului SITRANS TH 300 Configurarea inițială a traductorului SITRANS TH 300 se poate face folosind un comunicator portabil sau - mai convenabil - cu un modem HART și software-ul de parametrizare SIMATIC PDM. Datele de configurare sunt apoi stocate permanent în memoria non-volatilă (EEPROM). După conectarea corectă a elementului sensibil și a sursei de alimentare, traductorul SITRANS TH 300 dă în ieșire un semnal de curent continuu proporțional

11 20 I.1. Traductoare de temperatură cu temperatura, iar LED-ul de diagnoză afișează o lumină verde. În caz de scurtcircuit, LED-ul afișează o lumină roșie intermitentă, iar în situația unei defecțiuni a dispozitivului culoarea roșie a LED-ului de diagnoză este permanentă Chestiuni de studiat 2.1. Determinarea caracteristicii statice a termocuplului Determinarea caracteristicii statice a traductorului de temperatură cu termocuplu Determinarea experimentală a sensibilităţii termocuplului Determinarea erorii de neliniaritate pentru termocuplu şi trasarea curbei erorilor Determinarea caracteristicii statice a termorezistenţei Determinarea caracteristicii statice a traductorului de temperatură cu termorezistenţă Determinarea experimentală a sensibilităţii termorezistenţei Determinarea erorii de neliniaritate pentru termorezistenţă şi trasarea curbei erorilor Determinarea caracteristicilor dinamice în timp pentru traductorul cu termocuplu Determinarea caracteristicilor dinamice în timp pentru traductorul cu termorezistenţă Determinarea performanţelor de regim dinamic: constanta de timp T, timpul de creştere t c, timpul de stabilizare t s pentru cele două traductoare Schema de montaj şi modul de lucru Pentru studiul traductoarelor de temperatură cu termocuplu și termorezistență se folosește montajul din fig.1.14, la care elementele din schemă au următoarea semnificație: IT este o incintă termostatată capabilă să producă o creştere a temperaturii între temperatura ambiantă (pozitivă) și +400 C; alimentarea acesteia se face de la reţeaua de 220 V curent alternativ 50 Hz; pentru fixarea temperaturii de încălzire se acţionează asupra butoanelor de reglaj aflate deasupra incintei termostatate; Tc - termocuplu tip Cromel-Alumel (tip K), având domeniul de funcţionare C; Tr - termorezistenţă Pt 100 cu domeniul C (rezistenţa este din platină şi are 100 Ω la 0 C), prevăzută, în cutia de borne, cu 3 legături notate cu A, B, b în vederea cuplării acesteia la adaptorul TH 300 folosind conexiunea cu 3 fire; INT - indicator de temperatură al incintei termostatate (valoarea indicată corespunde temperaturii în C și poate fi citită direct de pe display-ul aflat pe incinta termostatată);

12 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 21 Fig Schema de montaj pentru studiul traductoarelor de temperatură cu termocuplu şi termorezistenţă VN - multimetru numeric, cu rezoluţie 3½ digiţi, folosit ca voltmetru pentru măsurarea t.e.m. generate de termocuplul Tc; ΩN - multimetru numeric, cu rezoluţie 3½ digiţi, folosit ca ohmetru; Punctele 2.1, 2.2, 2.5, 2.6 se efectuează simultan în felul următor: Se conectează cablurile USB de la modemurile HART la calculator; Se identifică porturile COM pentru fiecare modem astfel: click dreapta pe Computer/ Properties/ Device Manager/ Ports (COM & LPT); în fig.1.15 se prezintă o captură a imaginii de pe ecranul calculatorului.

13 22 I.1. Traductoare de temperatură Fig Fereastra Device Manager Ports Se lansează în execuție programul PACTware 4.1 aflat pe Desktop. În fereastra Project se identifică câmpul Device tag/ HOST PC (fig.1.16). Fig Fereastra Project a programului PACTware 4.1

14 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 23 Se face click dreapta pe HOST PC și se selectează Add device. În noua fereastră, se selectează câmpul Protocol/HART/Driver/HART Communication, după care se apasă butonul OK. Se observă că sub campul HOST PC s-a adaugat o ramură asociată tipului de comunicație pe un anume port COM. Se face click dreapta pe câmpul COM și se selectează Parameter. În noua fereastră se alege tipul interfeței de comunicație HART modem și tipul interfeței seriale - portul COM asociat unuia dintre modemurile HART identificate la pasul 2 asociat termocuplului/termorezistenței; de asemenea, se deselectează check box-ul Multimaster and Burst mode support, după care se apasă butonul Apply și respectiv OK. Se observă modificarea câmpului COM cu cel selectat. Se face click dreapta pe această ramură, se selectează Add device. În noua fereastră, se selectează câmpul Protocol/All Devices/HART/Device/Generic HART DTM, după care se apasă butonul OK. Se observă apariția câmpului GENERIC. Se face click dreapta pe acesta și se selectează Connect. După conectarea dispozitivului, se face din nou click dreapta și se selectează Load from device. Din nou click dreapta și se selectează Measured value/ Measured Values Display. După selectare se va deschide o fereastră cu valori masurate exemplificată în fig Valorile care ne interesează sunt (marcate cu galben în fig.1.17): o PV Primary variable în grade Celsius; o Current Primary variable în ma. Fig Fereastra cu valorile măsurate ale programului PACTwere 4.1 Se procedează similar pentru cel de-al doilea port COM identificat la pasul 2 asociat termocuplului/termorezistenței.

15 24 I.1. Traductoare de temperatură Înainte de a introduce termocuplul Tc în incinta termostatată se citeşte pe indicatorul INT de pe incinta termostatată valoarea temperaturii mediului ambiant (această valoare θ 0 [ C] - se notează, fiind ulterior necesară la corectarea valorilor obţinute); citirea este corectă dacă indicaţia voltmetrului numeric VN este 0,00mV (joncţiunile de măsurare şi referinţă sunt la aceeaşi temperatură) Pentru studiului traductorului de temperatură cu termocuplu se notează din 5 C în 5 C, pe domeniul 35 C C (conform indicaţiilor date de INT) tensiunea termo-electromotoare a termocuplului, indicată de VN, curentul de ieşire (Current) în ma și temperatura în C (PV) indicate în fereastra PACTware. Rezultatele se trec într-un tabel de forma: INT [ C] VN [mv] Curent(Tc) [ma] PV(Tc) [ 0 C] 3.2. Similar, pentru studiul traductorului de temperatură cu termorezistenţă se notează din 5 C în 5 C, pe domeniul 35 C C (conform indicaţiilor date de INT) valoarea rezinstenței termorezistenței, indicată de ΩN, curentul de ieşire (Current) în ma și temperatura în C (PV) indicate în fereastra PACTware. Rezultatele se trec într-un tabel de forma: INT [ C] ΩN [Ω] Current(Tr) [ma] PV(Tr) [ 0 C] 3.3. Se reprezintă grafic dependeţele din tabelele de mai sus: E TC (θ), I e(tc) (θ), R(θ), I e(tr) (θ), ţinând seama de următoarele precizări: În cazul termocuplului se procedează mai întâi - la corecţia indicaţiilor t.t.e.m. generate de termocuplul Tc; în acest scop, din ANEXA C Tabelul 2 se găseşte valoarea corespunzătoare temperaturii θ 0 [ 0 C], care se adună la fiecare indicaţie obţinută la VN (de exemplu, dacă mediul ambiant a avut temperatura de 25 0 C, atunci atunci la fiecare valoare citită la VN se va adăuga 1,000mV, la 28 0 C... 1,122mV etc). Valorile astfel obţinute reprezintă caracteristica statică experimentală E TC (θ) a termocuplului pe intervalul 35 o C o C. Curentul de ieşire din adaptorul de termocuplu I e(tc) (θ) este cel citit prin programul PACTwere, notat Current (Tc) [ma].

16 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 25 În cazul termorezistenţei, caracteristica statică experimentală R(θ) reprezintă chiar indicaţia ΩN [Ω], în timp ce curentul de ieşire din adaptorul de termorezistenţă I e(tr) (θ) este cel citit prin programul PACTwere, notat Current (Tr) [ma] Pentru punctele 2.3 şi 2.7 se consideră caracteristicile statice experimentale E TC (θ), respectiv R(θ) şi se calculează sensibilitatea relativă definită prin relaţiile: ΔETC ΔR TC S r( TC) = E şi S ( ) = R r TR (1.5) Δθ Δθ θ θ θ max θ min θ max θ min 3 în punctele θ min,,, ( θ max θ min), θ max, pentru Δθ = 10 C Pentru punctele 2.4. şi 2.8. se consideră, de asemenea, caracteristicile statice experimentale E TC (θ), respectiv R(θ), iar erorile de neliniaritate se calculează cu formulele (1.6) şi (1.7): ΔETC( θ ) ε nel(tc) [%] = 100 ETC max( θ ) ETC min( θ ) (1.6) în care ΔE TC (θ) = E TC(exp) - E TC(id), unde E TC(exp) este valoarea de pe caracteristica statică experimentală, iar E TC(id) valoarea de pe caracteristica statică ideală obţinută din ANEXA C Tabelul 2; punctele extreme sunt E TC(max) - valoarea maximă de la C, respectiv E TC(min) - valoarea minimă de la 35 0 C considerate pe caracteristica statică experimentală. ε nel(tr) [%] = ΔR θ = ΔR( θ) ( θ) ( θ) 100 R max R min Re θ R unde ( ) xp id θ (1.7), cu R exp (θ) obţinută din caracteristica statică experimentală, iar R id (θ) obţinută din ANEXA D Valorile termorezistenţei de Pt 100 cu α = 0,00385; valorile extreme se consideră similar ca la termocuplu (pe caracteristica statică experimentală). Rezultatele obţinute din prelucrarea datelor conform precizărilor anterioare se trec într-un tabel de forma: θ[ C] ε nel(tc) ε nel(tr) Se trasează apoi curbele de erori ε nel(tc) (θ), ε nel(tr) (θ) Pentru punctele 2.9, 2.10 şi 2.11 se procedează în modul următor:

17 26 I.1. Traductoare de temperatură - se scot termocuplul şi termorezistenţa (cele conectate prin modem HART la PC) din incinta termostatată (incinta având temperatura de aproximativ 100 C) şi se răcesc în aer, până când indicațiile din ferestrele PACTwere arată cu aproximație - temperatura mediului ambiant. - incinta termostatată, având fixată temperatura de 100 C, va menţine un timp suficient pentru experiment o temperatură constantă. - se introduc simultan - termocuplul şi termorezistenţa în incinta termostatată şi se citesc indicațiile PV(Tc) și PV(Tr), din 20 de secunde în 20 de secunde, până când, timp de 60 de secunde, ambele indicaţii rămân aceleaşi. Rezultatele se trec într-un tabel de forma: t [s] PV(Tc) [ 0 C] PV(Tr) [ 0 C] Valori citite din PACTware Current (Tc) [ma] Current (Tr) [ma] NOTĂ: Valorile citite Current(Tc)(t), Curent(Tr)(t) sunt valorile notate din PACTware la punctul 3.1., respectiv 3.2. Pe baza rezultatelor din tabelul de mai sus se reprezintã caracteristicile dinamice în timp Current(Tc)(t), Current(TR)(t), care au aspectele din fig.1.18, unde prin y s s-a notat valoarea de regim staţionar. Pe fiecare din cele două grafice trasate experimental, se pun în evidenţă indicatorii specificaţi la punctul Fig Indicatorii dinamici puşi în evidenţă pe caracteristica dinamică din domeniul timpului

18 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE Observaţii, concluzii, chestionar 4.1. Pe baza rezultatelor experimentale şi a prelucrării datelor se vor face aprecieri asupra sensibilităţii şi liniarităţii termocuplului, termorezistenţei, precum şi a traductoarelor cu termocuplu şi termorezistenţă Comparaţi sensibilitatea locală cu sensibilitatea globală (de pe caracteristica experimentală) pentru caracteristicile statice determinate E TC (θ), R(θ) Cum poate fi influenţată caracteristica dinamică a unui termocuplu sau a unei termorezistenţe? 4.4. Indicaţi care sunt sursele de neliniaritate în cazul traductoarelor de temperatură cu termocuplu şi în cazul traductoarelor de temperatură cu termorezistenţă La ce tip de funcţie de intrare corespund caracteristicile dinamice ridicate? Ce condiţie trebuie îndeplinită ca să se apropie de cazul ideal? 4.6. Care sunt neliniarităţile specifice ale traductoarelor studiate?

Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ

Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ 1.1. Principiul lucrării În cadrul aplicaţiei se vor studia principiile de funcţionare ale unor traductoare de temperatură având ca elemente sensibile

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

MĂSURAREA TEMPERATURII

MĂSURAREA TEMPERATURII MĂSURAREA TEMPERATURII 2.. Traductoare termoelectrice (termocuplele) Termocuplul reprezintă un mijloc de măsurare a temperaturii cu o largă răspândire datorită avantajelor pe care le oferă faţă de alte

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

GENERALITATI CONECTAREA IN CIRCUIT

GENERALITATI CONECTAREA IN CIRCUIT TRANSMITERE 4...20 ma GENERALITATI Transmiterul este un tip de traductor al carui iesire este un semnal standardizat. El converteste variabilile fizice in semnal de iesire conditionat si standardizat.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n'; ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);

Διαβάστε περισσότερα

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

CARACTERISTICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR. Caracteristicile statice şi indicatori de calitate deduşi din caracteristicile statice

CARACTERISTICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR. Caracteristicile statice şi indicatori de calitate deduşi din caracteristicile statice ENZORI ŞI TRADUCTOARE note de curs - Eugenie Posdărăscu CARACTERITICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR tudiul traductoarelor prin prisma sistemelor automate impune un studiu al comportamentelor acestora atât

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Definiţia şi clasificarea traductoarelor electronice Traductoarele electronice transformă mărimea fizică de măsurat într-o mărime electrică, utilizând tehnici electronice.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU

LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Procesul de măsurare

Procesul de măsurare Procesul de măsurare Măsurări directe - Înseamnă compararea unei mărimi necunoscute (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată ca unitate X=mx Măsurările indirecte sunt măsurările în care mărimea necunoscută

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7. Manual de utilizare ROUTER 4 în 1 - ΩMEGA O31 - Router Wireless N 150M. Vă mulțumim pentru achiziționarea routerului ΩMEGA Wireless. Am făcut toate eforturile pentru a se asigura că dispozitivul îndeplinește

Διαβάστε περισσότερα

Lucrare de laborator N-6. Potentiometru automat cu echilibrare prin urmarire. KSP-4 Scopul lucrarii:

Lucrare de laborator N-6. Potentiometru automat cu echilibrare prin urmarire. KSP-4 Scopul lucrarii: Lucrare de laborator N-6. Potentiometru automat cu echilibrare prin urmarire. KSP-4 1. Scopul lucrarii: A face cunostinta cu destinatia, constructia, datele tehnice si cu metoda de verificare metrologica.

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţia I.2 STUDIUL UNUI TRADUCTOR DE PRESIUNE CU ELEMENT SENSIBIL PIEZOREZISTIV

Aplicaţia I.2 STUDIUL UNUI TRADUCTOR DE PRESIUNE CU ELEMENT SENSIBIL PIEZOREZISTIV Aplicaţia I.2 STUDIUL UNUI TRADUCTOR DE PRESIUNE CU ELEMENT SENSIBIL PIEZOREZISTIV 2.1. Principiul lucrării În lucrare se studiază construcţia şi funcţionarea unui traductor de presiune relativă SITRANS

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα