Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ
|
|
- Μαργαρίτες Βονόρτας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ 1.1. Principiul lucrării În cadrul aplicaţiei se vor studia principiile de funcţionare ale unor traductoare de temperatură având ca elemente sensibile termocupluri şi termorezistenţe, cu adaptorul având semnalul de ieşire unificat de curent continuu în gama 4 20 ma Termocuplul Termocuplul este un element sensibil de tip generator. Principiul de funcţionare al termocuplului se bazează pe efectul termoelectric (Seeback) şi anume apariţia unei tensiunii electromotoare într-un circuit format din două metale diferite, atunci când între joncţiunile acestora apare o diferenţă de temperatură. Constructiv, termocuplul este alcătuit din două fire (termoelectrozi) din metale sau aliaje diferite, sudate între ele la unul din capete, astfel încât să constituie o joncţiune de măsurare, respectiv o joncţiune de referinţă obţinută la capetele libere (fig.1.1). Firele de legătură sunt alcătuite fie din acelaşi material din care sunt alcătuiţi Fig.1.1. Termocuplul; reprezentare principială şi conectare în circuitul de măsurare a temperaturii termoelectrozii, fie dintr-un material cu tensiune de contact identică pe domeniul maxim de variaţie a temperaturii mediului în care se află joncţiunea de referinţă, având rolul de a prelungi joncţiunea de referinţă în zone cu temperatură joasă, sau până la
2 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 11 placa de borne a adaptorului, unde este mai uşor de a fi menţinută constantă, sau se poate face compensarea acestor variaţii prin metode electrice/electronice. Pentru protejarea termocuplurilor împotriva acţiunilor fizico-chimice şi mecanice se folosesc diverse tipuri de învelişuri protectoare, teci, carcase etc. Tensiunea termoelectromotoare E TC generată de termocuplu este în limitele unei erori de neliniaritate acceptate - proporţională cu diferenţa între temperatura θ a joncţiunii de măsurare şi temperatura θ 0 a joncţiunii de referinţă: E TC = KTC ( θ θ0) (1.1) unde prin K TC s-a notat sensibilitatea termocuplului exprimată în [mv/ 0 C], care depinde de natura celor doi termoelectrozi. Datorită inerţiei termice a învelişurilor de protecţie, în regim dinamic termocuplurile se comportă ca elemente de întârziere. În cazul unui singur înveliş de protecţie, aplicând transformata Laplace ecuaţiei diferenţiale de regim dinamic, se poate scrie: E TC KTC s θ() s Ts +1 Δ (1.2) unde E TC (s) şi Δθ(s) sunt transformatele Laplace ale ieşirii E TC şi intrării Δθ=θ-θ 0, iar T este constanta de timp a termocuplului (dată în principal de învelişul de protecţie). Metalele cele mai des utilizate pentru construirea termoelectrozilor sunt: - Cromel - Alumel (care sunt aliaje având în compoziţie 90% Ni şi 10% Cr, respectiv 95% Ni şi 5% AL+Mg) folosit în gama 0 C C (1200 C), cunoscut sub denumirea de termocuplu tip K. - Fier - Constantan folosit în gama 0 C C, cunoscut ca termocuplu de tip J. - Platină-Rhodiu - Platină folosit în gama 0 C C (1400 C), cunoscut ca termocuplu de tip S. În tabelul de mai jos sunt date, comparativ, caracteristicile termocuplurilor Fier-Constantan, Cromel-Alumel, (Platină-Rhodiu 10%) Platină: Caracteristica Fier-Constantan Cromel-Alumel Platină-Rhodiu (10%) Platină Domeniu de utilizare C C C Precizie Medie medie Medie Stabilitate chimică Slabă bună foarte bună Termorezistenţa Termorezistenţa este un element sensibil de tip parametric al cărui principiu de funcţionare se bazează pe fenomenul variaţiei rezistenţei electrice a unui fir metalic
3 12 I.1. Traductoare de temperatură în funcţie de temperatura sa. Legea generală de variaţie a rezistenţei cu temperatura este de forma: Rθ = R θ 2 3 ( θ θ ) + β( ) + γ( ) + K 0 θ θ0 θ θ0 1+ α (1.3) 0 unde: - θ 0 este temperatura de referinţă la care termorezistenţa are valoarea cunoscută Rθ 0. - α, β, γ, sunt coeficienţii ce caracterizează modul de variaţie al rezistenţei în funcţie de diferenţa între temperatura θ şi cea de referinţă θ 0. De regulă se neglijează coeficienţii β, γ, pe lângă α (de exemplu pentru platină α = 3,85 10 grd, β = 5,8 10 grd ), astfel încât caracteristica (1.3) se consideră aproximativ liniară. Termorezistenţele se caracterizează prin aceea că au coeficient de variaţie cu dr temperatura pozitiv > 0. Spre deosebire de acestea, termistoarele care sunt dθ rezistenţe realizate prin sinterizarea unor pulberi semiconductoare, au un coeficient de dr variaţie cu temperatura a rezistenţei negativ < 0. dθ Fig.1.2. Termorezistenţa; reprezentare principială şi conectare în circuitul de măsurare În fig.1.2 este reprezentată schematic o termorezistenţă şi conexiunile sale la schema de măsurare, la care semnificaţia elementelor este următoarea: R θ - termorezistenţa construită din firul metalic bobinat pe un suport izolant din material ceramic sau sticlă şi care este introdusă în tuburi de protecţie similare cu cele menţionate la termocupluri; C 1 - conector ce reprezintă bornele de ieşire A, B, b ale termorezistenţei; C 2 - conector ce reprezintă bornele de intrare A, B, b în aparatul de măsurat; CL - cablu de legătură; R e - rezistenţă de echilibrare; SM - schemă de măsurare.
4 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 13 Legătura bb se utilizează la schema de conectare în punte a termorezistenţei, sc hemă ce compensează influenţa temperaturii asupra conductoarelor de legătură (conexiunea cu trei conductoare) fig.1.3 la care: Fig.1.3. Schema de conectare a termorezistenţei la puntea de măsurare în conexiunea cu 3 fire E - sursă de alimentare a punţii; R 1, R 2, R 3 - rezistenţe din punte; U d - tensiunea de dezechilibru a punţii (puntea funcţionează în regim dezechilibrat); R c1, R c2 - rezistenţele firelor de legătură; ele apar în braţe adiacente ale punţii şi din această cauză modificările lor cu temperatura se compensează. Fig.1.4. Dependenţa rezistenţei electrice cu temperatura la principalele tipuri de termorezistenţe Termorezistenţele se construiesc atât din metale nobile (Pt) cât şi din metale comune (Cu, Ni, Fe). În fig.1.4 sunt trasate curbele de variaţie a rezistenţei electrice cu temperatura pentru principalele tipuri de termorezistenţe (R 0 reprezintă rezistenţa la 0 C, R θ rezistenţa la temperatura θ).
5 14 I.1. Traductoare de temperatură În tabelul 1.1 sunt date comparativ caracteristicile termorezistenţelor din Pt, Cu şi Ni. Tabelul 1.1 Caracteristici Pt Cu Ni Liniaritate foarte bună foarte bună slabă Sensibilitate acceptabilă bună mare Domenii de utilizare -200 C C 0 C C 0 C C Stabilitate chimică foarte bună instabil bună În regim dinamic datorită masei termice a învelişului de protecţie, termorezistenţele se comportă, pe zonele de liniaritate, ca elemente de întâr ziere şi, în maniera în care s-a dedus relaţia (1.2), rezultă: R K Ts + 1 Tc () s = Δθ() s (1.4) în condiţiile neglijării masei termice a suportului Adaptoare pentru elemente sensibile de tip termocuplu şi termorezistenţă În scopul unificării aparaturii de măsurare industrială a temperaturii, adaptoarele pentru termocupluri şi termorezistenţe au structuri similare cu cea reprezentată în fig.1.5. Elementul sensibil (termorezistenţa sau termocuplul) se introduc într-o schemă de măsurare SM care preia variaţiile acestuia (de rezistenţă sau de tensiune) şi le transformă în variaţii de tensiune continuă. Pentru ca acelaşi adaptor să poată fi utilizat cu elemente sensibile care sunt construite pentru domenii de lucru diferite, în schema de măsurare se prevede un bloc d e gamă prin care se fixează gama de lucru a adaptorului. Fig.1.5. Schema funcţională a adaptorului pentru termocuplu/termorezistenţă în conexiunea cu 4 fire (2 fire pentru alimentare şi 2 fire pentru semnalul de ieşire)
6 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 15 Semnalul de la ieşirea schemei de măsurare este - în continuare - amplificat (având în vedere că variaţiile sunt mici) de către amplificatorul de curent continuu ACC (realizat fie discret pe principiul amplificatorului cu modulare - demodulare, fie integrat la adaptoarele de construcţie mai recentă), apoi este aplicat etajului final EF, care reprezintă un convertor de tensiune continuă - curent continuu, aşa încât la ieşirea acestuia rezultă semnalul unificat de curent continuu I e. Pentru mărirea stabilităţii schemei, rejecţiei perturbaţiilor şi liniarizarea caracteristicii statice a ansamblului element sensibil + adaptor se utilizează blocul de reacţie şi liniarizare BRL. Blocul de gamă, aflat în componenţa schemei de măsurare SM, este realizat sub forma unei punţi Wheatstone de rezistenţe alimentate de la sursa de curent continuu, cu factor mare de stabilitate, SCC, pe diagonala de alimentare. Adaptorul este alimentat de la 220 V, 50 Hz prin intermediul unui bloc de redresare şi alimentare cu tensiuni continue stabilizate BA, necesare funcţionării tuturor părţilor sale componente. În cazul termorezistenţelor, SM este o schemă de măsurare de tip punte Wheatstone funcţionând în regim dezechilibrat (fig.1.3), tensiunea de dezechilibru fiind dependentă de R θ (şi deci de θ). În cazul termocuplurilor se utilizează o SM cu o structură asemănătoare de punte Wheatstone, dar cu rol doar de compensare a variaţiei tensiunii E Tc în funcţie de modificarea temperaturii capetelor libere fig.1.6; astfel, dacă etalonarea termocuplului s-a făcut la θ 0 şi temperatura reală de referinţă este θ 0 =θ0+δθ, apare o Fig.1.6. Schema de măsurare pentru termocuplu eroare ΔE Tc = KTc Δθ0. Această eroare este compensată de tensiunea U d a punţii care este calculată să varieze la fel ca ΔE Tc, dar cu polaritate opusă: Ud = -ΔE Tc. O situaţie frecvent întâlnită în adaptoarele actuale pentru termocupluri/termorezistenţe este construcţia acestora în conexiunea pe două fire (aceleaşi fire sunt folosite atât pentru alimentarea adaptorului cât şi pentru culegerea semnalului unificat de ieşire). În principiu se evidenţiază o structură de două surse de curent fig.1.7 una debitând curentul constant de la limita inferioară a domeniului
7 16 I.1. Traductoare de temperatură (4mA) şi cealaltă un curent proporţional cu temperatura θ din intrare variind în limite standardizate (0...16mA). Aşadar, în circuitul de intrare CI din fig.1.7 sunt cuprinse toate circuitele necesare pentru a asigura comanda sursei variabile de curent sub forma unei tensiuni proporţionale cu temperatura de măsurat. Dioda D din structura adaptorului are rolul de protecţie la conectarea sursei de alimentare - accidentală cu polaritatea inversată. Astfel de adaptoare au o formă constructivă adecvată montării în cutia de borne a termocuplului/termorezistenţei, în consecinţă nu mai necesită compensarea firelor de legătură (în cazul termorezistenţelor) şi prelungirea capetelor libere ale termocuplurilor, conexiunile externe fiind conforme montajului din fig.1.7. Tc Tr CI D + - U alim SA mA 4mA R s I e Fig.1.7. Schema principială a adaptorului de termocuplu/termorezistenţă în conexiunea pe două fire şi modalitatea de folosire în circuitul de măsurare 1.2. Chestiuni de studiat 2.1. Determinarea caracteristicii statice a termocuplului Determinarea caracteristicii statice a traductorului de temperatură cu termocuplu Determinarea experimentală a sensibilităţii termocuplului Determinarea erorii de neliniaritate pentru termocuplu şi trasarea curbei erorilor Determinarea caracteristicii statice a termorezistenţei Determinarea caracteristicii statice a traductorului de temperatură cu termorezistenţă Determinarea experimentală a sensibilităţii termorezistenţei Determinarea erorii de neliniaritate pentru termorezistenţă şi trasarea curbei erorilor Determinarea caracteristicilor dinamice în timp pentru traductorul cu termocuplu Determinarea caracteristicilor dinamice în timp pentru traductorul cu termorezistenţă Determinarea performanţelor de regim dinamic: constanta de timp T, timpul de creştere t c, timpul de stabilizare t s pentru cele două traductoare Schema de montaj şi modul de lucru
8 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 17 Pentru efectuarea experimentelor, în vederea obţinerii rezultatelor conform punctelor , se foloseşte montajul din fig.1.8, în care: CE este un cuptor electric capabil să producă o creştere a temperaturii între Fig.1.8. Schema de montaj pentru studiul traductoarelor de temperatură cu termocuplu şi termorezistenţă C; alimentarea acestuia se face de la reţeaua de 220 V curent alternativ 50 H z; atât curentul cât şi tensiunea care asigură alimentarea rezistenţei de încălzire fiind indicate de aparatele montate pe panoul cuptorului (A,V); pentru reglarea curentului de încălzire se acţionează asupra manetei reostatului de reglaj aflată în stânga panoului cuptorului; Tc - termocuplu de tip Cromel-Alumel (tip K), având domeniul de funcţionare C; Tr - termorezistenţă Pt 100 cu domeniul C (rezistenţa este din Platină şi are 100 Ω la 0 C), prevăzută, în cutia de borne, cu 3 legături notate cu A, B, b în vederea cuplării acesteia utilizând conexiunea cu 3 fire; termorezistenţa este introdusă într-o teacă de protecţie realizată din oţel inoxidabil; ATc - adaptor pentru termocuplu realizat în conexiunea cu 2 fire; ATr - adaptor pentru termorezistenţă realizat în conexiunea cu 2 fire; ATc şi ATr au următoarele caracteristici: semnalul de ieşire 4 20 ma c.c. rezistenţă de sarcină Ω, precizie de 0,2 %; alimentarea cu energie electrică se face diferit: de la 220 V c.a. 50 Hz pentru ATc (acesta are în carcasă transformator, redresor şi stabilizator de tensiune), respectiv de la sursa de c.c. SA cu tensiunea de 24 V pentru ATr; INTc - indicator numeric de temperatură (cu blocul de gamă special construit pentru termocuplul Cromel-Alumel); INTc este montat în aceeaşi carcasă cu
9 18 I.1. Traductoare de temperatură ATc, primind alimentarea cu energie de la aceeaşi sursă (acest aspect este evidenţiat în fig.1.8 prin linia punctată care înconjoară cele două elemente); VN - multimetru numeric, cu rezoluţie 3 1 / 2 digiţi, folosit ca voltmetru pentru măsurarea t.t.e.m. generate de termocuplul Tc; ΩN - multimetru numeric, cu rezoluţie 3 1 / 2 digiţi, folosit ca ohmetru; INTr indicator numeric pentru termorezistenţă (valoarea indicată corespunde temperaturii în 0 C măsurate de termorezistenţă); INcc indicatoare numerice pentru semnal unificat de curent continuu (primesc la intrare curentul unificat în plaja de variaţie 4 20 ma şi dau o indicaţie numerică între 0 şi 1000); ma - miliampermetre de c.c. clasă 0,2; R s - rezistenţe de sarcină Ω (de multe ori se preferă conectarea miliampermetrelor direct la ieşirea adaptoarelor); PCTr placă de comutare a termorezistenţei la intrarea unuia din cele 3 elemente figurate în montaj (termorezistenţa fiind un element sensibil de tip parametric nu poate fi conectată decât la un singur circuit de intrare, de aceea se foloseşte un comutator montat pe această placă). Punctele 2.1, 2.2, 2.5, 2.6 se efectuează simultan în felul următor: comutatorul de pe placa PCTr se fixează pe poziţia Ind., deci termorezistenţa se conectează la intrarea indicatorului numeric INTr; se conectează aparatele la reţea CE, SA, INTc+ATc, INTr, ΩN, Incc, VN cu observaţia că maneta reostatului de reglaj al curentului de alimentare pentru rezistenţa de încălzire a cuptorului electric se pune pe poziţia de minim; înainte de a introduce termocuplul Tc în cuptor se citeşte pe indicatorul INTc valoarea temperaturii mediului ambiant (această valoare - θ 0 [ 0 C] - se notează, fiind ulterior necesară la corectarea valorilor obţinute); citirea este corectă dacă indicaţia voltmetrului numeric VN este 0,00mV (joncţiunile de măsurare şi referinţă sunt la aceeaşi temperatură). se creşte progresiv curentul de alimentare al cuptorului electric prin acţionarea manetei până când ampermetrul arată 2,5-3 A Pentru studiului traductorului de temperatură cu termocuplu se notează din 5 C în 5 C, pe domeniul C (conform indicaţiilor date de INTc) tensiunea termo-electromotoare a termocuplului, indicată de VN şi curentul de ieşire din adaptorul ATc, dat de ma şi INcc. NOTĂ: Adaptorul ATc este etalonat pentru domeniul C, iar indicatorul INcc primeşte la intrare curentul unificat în gama 4 20 ma şi afişează rezultatul între 0 şi 1000; în consecinţă, pentru a afla valoarea curentului de ieşire din indicaţia INcc, trebuie făcută conversia conform relaţiei I e [ma] = 4mA + 0,016[mA/ 0 C] INcc[ 0 C] (1.5) Rezultatele se trec într-un tabel de forma: INTc [ C] VN [mv] ma(t c) [ma] INcc(T c) [ 0 C] 100
10 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE Pentru studiul traductorului de temperatură cu termorez istenţă com utatorul de pe placa PCTr va sta în poziţia Ind, iar la atingerea unei valori de temperatură (indicată de INTr), pentru care se doreşte citirea curentului din adaptor şi a rezistenţei termorezistenţei, se trece rapid comutatorul pe poziţia Adap., respectiv pe poziţia Ω, notându-se valoarea indicată de ma(tr), respectiv valoarea rezistenţei pe VΩ. După efectuarea celor două citiri, se trece din nou comutatorul pe poziţia Ind aşteptându-se atingerea următoarei valori prestabilite. Rezultatele se trec într-un tabel de forma: INTr [ C] VΩ [Ω] ma(t r) [ma] 0 INcc(Tr) [ C] NOTĂ. Simi lar ca la termocuplu, în cazul indicatorului numeric pentru ter morezistenţă se va aplica aceeaşi relaţie de conversie, cu observaţia că adaptorul este calibrat pentru domeniul 0 0 C C Se reprezintă grafic dependeţele din tabelele de mai sus: E TC(θ), I e(tc) (θ), R(θ), I e(tr) (θ), ţinând seama de următoarele precizări: În cazul termocuplului se procedează mai întâi - la corecţia indicaţiilor t.t.e.m. generate de termocuplul Tc; în acest scop, din ANEXA C Tabelul 2 se găseşte valoarea corespunzătoare temperaturii θ 0[ 0 C], care se adună la fiecare indicaţie obţinută la VN (de exemplu, dacă mediul ambiant a avut temperatura de 25 0 C, atunci atunci la fiecare valoare citită la VN se va adăuga 1,000mV, la 28 0 C... 1,122mV etc). Valorile astfel obţinute reprezintă caracteristica statică o experimentală ETC(θ) a termocuplului pe intervalul 25 C o C. Curentul de ieşire din adaptorul de termocuplu I e(tc) (θ) rezultă din indicaţiile INcc(Tc) cărora li se aplică transformarea pusă în evidenţă prin relaţia (1.5). În cazul termorezistenţei, caracteristica statică experimentală R(θ) reprezintă chiar indicaţia VΩ [Ω], în timp ce curentul de ieşire din adaptorul de termorezistenţă I e(tr) (θ) se obţine din indicaţiile INcc(Tr) aplicând transformarea exprimată prin relaţia (1.5) Pentru punctele 2.3 şi 2.7 se consideră caracteristicile statice experimentale E TC (θ), respectiv R(θ) şi se calculează sensibilitatea relativă definită prin relaţiile: ΔETC ΔR TC S ( ) = E r TC şi S ( ) = R r TR (1.6) Δθ Δθ θ θ θ max θ min θ max θ min 3 în punctele θ min,,, ( θ max θ min), θ max, pentru Δθ = 10 C
11 20 I.1. Traductoare de temperatură 3.5. Pentru punctele 2.4. şi 2.8. se consideră, de asemenea, caracteristicile statice experimentale E TC(θ), respectiv R(θ), iar erorile de neliniaritate se calculează cu formulele (1.7) şi (1.8): ε nel(tc) [%] = E TC max ΔETC( θ ) ( θ ) E TC min 100 ( θ ) (1.7) în care ΔE TC(θ) = ETC(exp) - E TC(id), unde E TC(exp) este valoarea de pe caracteristica statică experimentală, iar E TC(id) valoarea de pe caracteristica statică ideală obţinută din ANEXA C Tabelul 2; punctele extreme sunt E TC(max) - valoarea maximă de la C, respectiv E minimă de la 25 0 TC(min) - valoarea C considerate pe caracteristica statică experimentală. ε nel(tr) [%] = unde ΔR ( θ) = R max Re xp θ Rid ΔR( θ) ( θ) R ( θ) 100 min θ (1.8), cu R exp (θ) obţinută din caracteristica statică experimentală, iar R id (θ) obţinută din ANEXA D Valorile termorezistenţei de Pt 100 cu α = 0,00385; valorile extreme se consideră similar ca la termocuplu (pe caracteristica statică experimentală). Rezultatele obţinute din prelucrarea datelor conform precizărilor anterioare se trec într-un tabel de forma: θ[ C] ε nel(tc) ε nel(tr) Se trasează apoi curbele de erori ε nel(tc) (θ), ε nel(tr) (θ) Pentru punctele 2.9, 2.10 şi 2.11 se procedează în modul următor: - se scot termocuplul şi termorezistenţa din cuptor (cuptorul având temperatura de aproximativ 100 C) şi se răcesc în aer, până când indicatoarele INTc şi INTr arată temperatura mediului ambiant (aproximativ); se trece apoi comutatorul de pe placă pe poziţia Adap.. - se roteşte cursorul de la reostatul de reglaj al curentului de încălzire spre stânga până când curentul devine zero; cuptorul, având inerţie termică mare, va men ţine un timp suficient pentru experiment o temperatură constantă. - se introduc simultan - termocuplul şi termorezistenţa în cuptor şi se citesc indicaţiile INcc(Tc), INcc(Tr) din 20 de secunde în 20 de secunde, până când, timp de 60 de secunde, indicaţiile la ambele aparate rămân aceleaşi. Rezultatele se trec într-un tabel de forma: t [s] INcc(Tc) [ 0 C] 0 INcc(Tr) [ C]
12 TRADUCTOARE PENTRU APLICAŢII INDUSTRIALE 21 Valori calculate i e(tc) [ma] i e(tr) [ma] NOTĂ: Valorile calculate i e(tc) (t), i e(tr) (t) se obţin din INcc(Tc), respectiv INcc(Tr), aplicând transformarea exprimată prin relaţia (1.5). Pe baza rezultatelor din tabelul de mai sus se reprezintã caracteristicile dinamice în timp i e(tc) (t), ie( TR) (t), care au aspectele din fig.1.9, unde prin y s s-a notat valoarea de regim staţionar. Pe fiecare din cele două grafice trasate experimental, se pun în evidenţă indicatorii specificaţi la punctul Fig.1.9. Indicatorii dinamici puşi în evidenţă pe caracteristica dinamică din domeniul timpului 1.4. Observaţii, concluzii, chestionar 4.1. Pe baza rezultatelor experimentale şi a prelucrării datelor se vor face aprecieri asupra sensibilităţii şi liniarităţii termocuplului, termorezistenţei, precum şi a traductoarelor cu termocuplu şi termorezistenţă Comparaţi sensibilitatea locală cu sensibilitatea globală (de pe caracteristica experimentală) pentru caracteristicile statice determinate E TC (θ), R(θ) Cum poate fi influenţată caracteristica dinamică a unui termocuplu sau a unei termorezistenţe? 4.4. Indicaţi care sunt sursele de neliniaritate în cazul traductoarelor de temperatură cu termocuplu şi în cazul traductoarelor de temperatură cu termorezistenţă Ce calităţi trebuie să aibă amplificatoarele utilizate în adaptoarele pentru traductoarele percizate? 4.6. La ce tip de funcţie de intrare corespund caracteristicile dinamice ridicate? Ce condiţie trebuie îndeplinită ca să se apropie de cazul ideal? 4.7. Care sunt neliniarităţile specifice ale traductoarelor studiate?
Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ
Aplicaţia I.1 STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ 1.1. Principiul lucrării În cadrul aplicaţiei se vor studia principiile de funcţionare ale unor traductoare de temperatură având ca elemente sensibile
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραMĂSURAREA TEMPERATURII
MĂSURAREA TEMPERATURII 2.. Traductoare termoelectrice (termocuplele) Termocuplul reprezintă un mijloc de măsurare a temperaturii cu o largă răspândire datorită avantajelor pe care le oferă faţă de alte
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραGENERALITATI CONECTAREA IN CIRCUIT
TRANSMITERE 4...20 ma GENERALITATI Transmiterul este un tip de traductor al carui iesire este un semnal standardizat. El converteste variabilile fizice in semnal de iesire conditionat si standardizat.
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραL.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραCARACTERISTICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR. Caracteristicile statice şi indicatori de calitate deduşi din caracteristicile statice
ENZORI ŞI TRADUCTOARE note de curs - Eugenie Posdărăscu CARACTERITICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR tudiul traductoarelor prin prisma sistemelor automate impune un studiu al comportamentelor acestora atât
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE
CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Definiţia şi clasificarea traductoarelor electronice Traductoarele electronice transformă mărimea fizică de măsurat într-o mărime electrică, utilizând tehnici electronice.
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLucrare de laborator N-6. Potentiometru automat cu echilibrare prin urmarire. KSP-4 Scopul lucrarii:
Lucrare de laborator N-6. Potentiometru automat cu echilibrare prin urmarire. KSP-4 1. Scopul lucrarii: A face cunostinta cu destinatia, constructia, datele tehnice si cu metoda de verificare metrologica.
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραTest de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραL7. REDRESOARE MONOFAZATE
L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραTraductoare Traductoare cu reacţie
Traductoare Prin traductor se înţelege un dispozitiv care realizează transformarea unei mărimi întro altă mărime de care diferă calitativ sau cantitativ, funcţionarea sa bazându-se pe o lege fizică. Rolul
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU
LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale
Διαβάστε περισσότεραProcesul de măsurare
Procesul de măsurare Măsurări directe - Înseamnă compararea unei mărimi necunoscute (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată ca unitate X=mx Măsurările indirecte sunt măsurările în care mărimea necunoscută
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότερα