Programa a fost aprobată prin ordin al ministrului nr / MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Programa a fost aprobată prin ordin al ministrului nr / MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM"

Transcript

1 Programa a fost aprobată prin ordin al ministrului nr / MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM LIMBA NEOGREACĂ Clasele a X-a a XII-a

2 NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul şcolar de limba neogreacă pentru clasele a X-a a XII-a, se adresează filierei teoretice specializarea filologie şi conţine două programe şcolare: 1. Programa A: limba modernă 3, anii II IV de studiu trei ore pe săptămână, trunchi comun; 2. Programa B: limba modernă 3, anii II IV de studiu cinci ore pe săptămână, clase cu program intensiv de studiere a limbii moderne. Cele două programe şcolare au fost elaborate avându-se în vedere: - nivelul atins la sfârşitul clasei a IX-a; - necesitatea avansării unui răspuns mult mai aplicat cerinţelor sociale, exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la terminarea liceului. În aceste condiţii, proiectarea curriculară a pornit de la două puncte de reper pentru fiecare an de studiu: programa de clasă anterioară şi cadrul european comun de referinţă pentru învăţarea limbilor străine, publicat de Consiliul Europei în Din această perspectivă, programele şcolare pentru clasele a X-a a XII-a construiesc, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul clasei a IX-a, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european. Noutatea abordării constă în delimitarea parcursului de învăţare pe baza unui model care îmbină competenţe şi conţinuturi. Structura programelor şcolare este următoarea: Competenţe generale (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe durata liceului); Valori şi atitudini (ce urmează a fi formate pe parcursul liceului); (deduse din competenţele generale şi formate pe durata unui an de studiu) corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor. Sugestii metodologice (oferite ca sprijin pentru demersul didactic). Competenţele generale precum şi valorile şi atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe. La nivelul ciclurilor curriculare anterioare, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi reproducerea de mesaje orale şi scrise; în clasele a X-a a XII-a, celor două competenţe generale care continuă acest parcurs, li se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară în condiţiile în care comunicarea reală implică, în majoritatea cazurilor, un receptor şi un emiţător în cadrul unei relaţii parteneriale. În cazul medierii şi transferului mesajelor avem de a face cu o competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la nivel verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de comunicare (vorbire directă vorbire indirectă şi invers). Corelarea competenţelor specifice cu forme de prezentare a conţinuturilor, la nivelul fiecărui an de studiu, constituie pivotul noilor programe şcolare, accentuându-le latura pragmatică. Devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales, de ce anume se învaţă anumite conţinuturi. În cadrul sugestiilor metodologice, temele, actele de vorbire şi elementele de construcţie a comunicării sunt recomandate pentru fiecare an de studiu. Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a 2

3 COMPETENŢE GENERALE 1. Receptarea unei varietăţi de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare 2. Producerea unei varietăţi de mesaje orale sau scrise adecvate contextului de comunicare 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă şi orală 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise în situaţii variate de comunicare VALORI ŞI ATITUDINI Conştientizarea contribuţiei limbii greceşti la vehicularea culturii europene Raportarea critică la altă civilizaţie, acceptarea diferenţelor şi manifestarea toleranţei Conştientizarea stereotipurilor culturale şi combaterea acestora Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi reflexive prin receptarea unei varietăţi de texte în limba greacă Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a 3

4 Limba modernă 3, Programa A (trunchi comun - 3 ore pe săptămână) CLASA a X-a (anul II de studiu) COMPETENŢE SPECIFICE 1. Receptarea unei varietăţi de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare 1.1 Citirea fluentă a unui text cunoscut 1.2 Desprinderea unei idei principale dintr-un mesaj simplu articulat şi rar 1.3 Sesizarea ordinii evenimentelor dintr-o relatare orală sau scrisă Povestire orală Dialoguri simple 2. Producerea unei varietăţi de mesaje orale sau scrise adecvate contextului de comunicare 2.1 Descrierea unor persoane/locuri, relatarea simplă a unor evenimente pe baza unor întrebări ajutătoare sau a unor imagini de sprijin Citirea fluentă a unui text cunoscut 2.2 Construirea unui mesaj oral sau a unui text scurt format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes Scrisoare, felicitare, cerere Descriere simplă 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă şi orală 3.1 Realizarea unor instrucţiuni simple, în contexte funcţionale, dacă acestea sunt completate şi de imagini sau scheme 3.2 Participarea la conversaţii scurte, în contexte obişnuite şi pe teme de interes Dialog Conversaţie 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise în situaţii variate de comunicare 4.1 Transferul unor sintagme simple dintr-o limbă în alta 4.2 Traducerea unor texte simple dintr-o limbă în alta Dialoguri (înregistrate sau interpretate) Fragmente/texte de informare generală SUGESTII METODOLOGICE 1. Teme: Viaţa cotidiană (aniversări, prietenie, familie, locuinţă, mâncăruri/băuturi, mediu ambiant) Hobby (muzică, turism şi călătorie, oraşe sport, reviste) 2. Acte de vorbire 1. a cere permisiunea 2. a da şi a accepta sugestii 3. a exprima opinii personale 4. a solicita şi a da informaţii de interes general 5. a exprima acordul/ dezacordul 6. a face o urare, a felicita 7. a redacta o carte poştală, o felicitare, o scrisoare, o cerere Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (trunchi comun) 4

5 3. Elemente de construcţie a comunicării Lexic: de cuvinte şi structuri noi, corespunzătoare temelor şi temelor specificate. Fonetica: - valorile lui ν final Morfo-sintaxă: - Substantivul: gen, număr, caz (sistematizare) - Adjectivul: - adjective clasa I (sistematizare) - adjective clasa a II-a - gradele de comparaţie - Pronumele: - pronumele personal (sistematizare) - pronumele posesiv (forma perifrastică) - pronumele de întărire - pronumele de identitate - pronumele demonstrativ (sistematizare) - pronumele interogativ (sistematizare) - pronumele nehotărât (forme uzuale) - Numeralul: - cardinal ( ) - ordinal (sistematizare) - multiplicativ - Verbul: - diateza activă: conjunctivul momentan, participiul prezent - diateza pasivă conjugările I şi II: indicativ prezent, conjunctiv prezent - Adverbul: - relativ, de cantitate, de afirmaţie/negaţie - gradele de comparaţie - Prepoziţia: - regimul cazual al prepoziţiilor - Conjuncţia: - conjuncţii coordonatoare - conjuncţii subordonatoare (οτι, γιατι) - Interjecţia: - interjecţia (sistematizare) - Propoziţia: - propoziţia principală, subordonată competivă directă Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (trunchi comun) 5

6 Clasa a XI-a (Anul III de studiu) COMPETENŢE SPECIFICE 1. Receptarea unei varietăţi de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei generale ale unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard 1.2. Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare 1.3. Desprinderea de informaţii factuale din texte pe subiecte de interes, având la dispoziţie dicţionarul Povestire orală şi în scris Rezumare Dialoguri simple 2. Producerea unei varietăţi de mesaje orale sau scrise adecvate contextului de comunicare 2.1. Descrierea unor persoane / locuri după un plan simplu de idei 2.2. Redactarea unui text simplu pornind de la informaţiile dintr-o schemă/ diagramă/ tabel 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă şi orală 3.1. Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie formală sau informală 3.2. Formularea de sugestii şi solicitarea unor instrucţiuni în cadrul activităţii de grup 3.3. Redactarea unei scrisori personale după model Paragrafe simple Rezumare Descriere simplă Dialog/dezbatere Conversaţii Texte funcţionale (scrisoare, felicitare) 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise în situaţii variate de comunicare 4.1 Transferul unor sintagme simple dintr-o limbă în alta 4.2 Traducerea unor texte simple dintr-o limbă în alta SUGESTII METODOLOGICE Dialoguri (înregistrate sau interpretate) Fragmente/texte de informare generală 1. Teme: Elemente de cultură şi civilizaţie din spaţiul grec, datini şi obiceiuri, viaţa cotidiană, trecutul şi prezentul Probleme ale tinerilor, forme de violenţă, droguri Probleme de educaţie (civică, bunele maniere) 2. Acte de vorbire 1. a descrie obiecte/ persoane 2. a solicita şi a da informaţii 3. a compara obiecte / persoane, stabilind ierarhii 4. a cere părerea cuiva 5. a exprima acordul/dezacordul 6. a exprima opinii personale 7. a da/ a accepta sugestii 8. a iniţia / a încheia un dialog/ o conversaţie 9. a iniţia / a încheia o scrisoare, o felicitare Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (trunchi comun) 6

7 3. Elemente de construcţie a comunicării Lexic: de cuvinte şi structuri noi, corespunzătoare temelor specificate - derivarea şi compunerea Morfo-sintaxă: - Substantivul: - substantive anomale - Adjectivul: - adjectivele anomale - gradele de comparaţie - Pronumele: - pronumele relative - pronumele nehotărâte - Verbul: - diateza pasivă: indicativ, imperfect, aorist, viitor aorist, participiu perfect - Propoziţia: - părţile de propoziţie: subiect, predicat, atribut, complement direct - propoziţia subiectivă - propoziţia predicativă - propoziţia atributivă - propoziţia completivă directă Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (trunchi comun) 7

8 Clasa a XII-a (anul IV de studiu) COMPETENŢE SPECIFICE 1. Receptarea unei varietăţi de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a două-trei informaţii de detaliu din înregistrări audio pe subiecte de interes, când mesajul este clar articulat 1.2. Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/prezentare orală din domeniul profesional 1.3. Selectarea informaţiilor simple şi a informaţiilor relevante din diferite texte în vederea îndeplinirii unei sarcini Povestire orală şi în scris Conversaţii Articole de ziar Dialoguri simple Texte de informare generală şi din domeniul specialităţii Texte literare 2. Producerea unei varietăţi de mesaje orale sau scrise adecvate contextului de comunicare 2.1. Prezentarea unei activităţi desfăşurate în grup, pe baza unui plan de idei 2.2. Prezentarea unor evenimente / activităţi, pe baza unui plan dat 2.3. Redactarea unui text simplu pornind de la informaţiile dintr-o schemă/ diagramă/ tabel 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă şi orală 3.1. Prezentarea unei activităţi desfăşurate în grup, pe baza unui plan de idei 3.2. Comentarea pe scurt a unei informaţii/ păreri vehiculate de interlocutor 3.3. Reformularea unor instrucţiuni la cererea interlocutorului Invitaţie, telegramă Bilet Descriere simplă Povestire Curriculum vitae Dialog/dezbatere Conversaţii Texte funcţionale (scrisoare/ felicitare, cerere) 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise în situaţii variate de comunicare 4.1 Transferarea informaţiilor din scheme, diagrame, tabele într-un text simplu explicativ 4.2 Traducerea dintr-o limbă în alta a unor texte literare de lungime şi dificultate medie Texte literare de lungime şi dificultate medie SUGESTII METODOLOGICE 1. Teme: Elemente de cultură şi civilizaţie din spaţiul grecesc Viaţa cotidiană (comunităţi, prietenie, familie, lumea satului şi a oraşului, mediul ambiant) Probleme de ecologie şi ale mediului înconjurător Viaţa profesională (profesii, meserii, omul şi tehnica) 2. Acte de vorbire: 1. a cere permisiunea 2. a da sugestii 3. a argumenta Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (trunchi comun) 8

9 4. a ordona argumente 5. a exprima acordul/dezacordul 6. a exprima opinii personale 7. a solicita şi a da informaţii 8. a comenta părerea altora 9. a completa diverse tipuri de formulare 2. Elemente de construcţie a comunicării Lexic: de cuvinte şi structuri noi, corespunzătoare temelor specificate - familia de cuvinte - pronumele corelative Morfo-sintaxă: - Pronumele: - pronumele corelative - Verbul: - diateza activă: optativ - diateza pasivă: imperativ, timpuri compuse (perfect compus, mai mult ca perfect, viitor II) - Sintaxa propoziţiei: - complementul indirect - compementul circumstanţial: de loc, timp, mod - Sintaxa frazei: - propoziţia completivă indirectă - propoziţia circumstanţială: loc, timp, şi mod - propoziţia cauzală, concesivă, consecutivă NOTĂ: Se recomandă viitorilor autori de manuale folosirea unei game cât mai variate de texte autentice şi funcţionale: dialoguri situaţionale, reclame, texte literare, tabele, foileton, ghicitori, extrase din ziare, reviste, ghiduri, prospecte/instrucţiuni şi alte texte de specialitate. Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (trunchi comun) 9

10 Limba modernă 3, Programa B (intensiv - 5 ore pe săptămână) CLASA a X-a (anul II de studiu) COMPETENŢE SPECIFICE 1. Receptarea unei varietăţi de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare 1.1 Citirea fluentă a unui text cunoscut 1.2 Desprinderea unei idei principale dintr-un mesaj simplu articulat şi rar 1.3 Identificarea de informaţii specifice în materiale simple, broşuri de informare, articole de ziar, reviste 1.4 Sesizarea ordinii evenimentelor dintr-un mesaj simplu articulat şi rar Forme de prezentare a conţinuturilor Povestire orală Articole de ziar Publicitate Dialoguri simple 2. Producerea unei varietăţi de mesaje orale sau scrise adecvate contextului de comunicare 2.1 Descrierea simplă a unor persoane/ locuri, relatarea unor evenimente, pe baza unor întrebări ajutătoare sau a unor imagini de sprijin 2.2 Construirea unui mesaj oral sau a unui text scurt, format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes 2.3 Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare, în situaţii în care nu poate avea loc o interacţiune verbală orală directă 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă şi orală 3.1. Exprimarea unei opinii asupra unei teme în discuţie, cu sprijin în formularea acesteia 3.2. Realizarea unor instrucţiuni simple, în contexte funcţionale, dacă acestea sunt completate şi de imagini sau scheme 3.3. Participarea la conversaţii scurte, în contexte obişnuite şi pe teme de interes 3.4. Orientarea în spaţiu pe baza unui set de instrucţiuni simple articulate clar şi rar Descriere simplă Paragrafe simple Invitaţie, telegramă, anunţ publicitar, bilet Dialoguri situaţionale Dialog/dezbatere/interviu Instrucţiuni Conversaţii 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise în situaţii variate de comunicare 4.1 Transferul unor sintagme simple dintr-o limbă în alta 4.2 Traducerea unor texte simple dintr-o limbă în alta 4.3 Reformularea unor texte scurte prin contragere/ reducere Fragmente/texte de informare generală Opinii, comentarii (înregistrări audio şi video) Dialoguri (înregistrate sau interpretate) Texte literare scurte Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (intensiv) 10

11 SUGESTII METODOLOGICE 1. Teme: Viaţa cotidiană (aniversări, prietenie, familie, locuinţă, mâncăruri/băuturi, mediu ambiant) Hobby (muzică, turism şi călătorie, oraşe, sport, reviste) 2. Acte de vorbire: 1. a cere permisiunea 2. a da şi a accepta sugestii 3. a exprima opinii personale 4. a solicita şi a da informaţii 5. a exprima acordul/dezacordul 6. a face o urare, a felicita 7. a solicita părerea cuiva 8. a iniţia un dialog, o conversaţie 9. a argumenta 10. a ordona argumente 11. a formula o cerere 12. a redacta o carte poştală, o felicitare, o scrisoare, o cerere 3. Elemente de construcţie a comunicării Lexic: de cuvinte şi structuri noi, corespunzătoare temelor specificate Fonetică: - valorile lui ν final Morfo-sintaxă: - Substantivul: - gen, număr, caz (sistematizare) - substantive imparisilabice - Adjectivul: - adjective clasa I (sistematizare) - adjective clasa a II-a - adjective anomale - gradele de comparaţie - Pronumele: - pronumele personal (sistematizare) - pronumele posesiv (sistematizare) - pronumele reflexiv - pronumele de întărire - pronumele de identitate - pronumele demonstrativ (sistematizare) - pronumele relativ (sistematizare) - pronumele interogativ (sistematizare) - pronumele nehotărât - Numeralul: - cardinal (sistematizare) - ordinal, multiplicativ, distributiv - Verbul: - diateza activă (sistematizare) - diateza pasivă (conjugările I şi II): indicativ imperfect, aorist, viitor, imperativ, participiu perfect; Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (intensiv) 11

12 - Adverbul: - adverbe de timp, loc, mod (sistematizare) - adverbe de cantitate, de afirmaţie/negaţie, corelative, locuţiuni adverbiale - Prepoziţia: - regimul cazual al prepoziţiilor - Conjuncţia: - conjuncţii coordonatoare - conjuncţii subordonatoare - Interjecţia: (sistematizare) - Propoziţia: - subiectul, predicatul, atributul şi complementul direct - propoziţia principală, directă, indirectă, atributivă, finală Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (intensiv) 12

13 Clasa a XI-a (anul III de studiu) COMPETENŢE SPECIFICE 1. Receptarea unei varietăţi de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea semnificaţiei generale ale unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard 1.2. Desprinderea unor informaţii de detaliu dintr-un mesaj pe teme cunoscute, articulat clar în limba standard 1.3. Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare 1.4. Desprinderea de informaţii factuale din texte pe subiecte de interes, având la dispoziţie dicţionarul Forme de prezentare a conţinuturilor Povestire orală şi în scris Texte de informare Publicitate Rezumare Dialoguri simple Conversaţii Texte literare autentice, neadaptate 2. Producerea unei varietăţi de mesaje orale sau scrise adecvate contextului de comunicare 2.1. Descrierea unor persoane / locuri după un plan simplu de idei 2.2. Redactarea unui text simplu pornind de la informaţiile dintr-o schemă/ diagramă/ tabel 2.3. Prezentarea unui eveniment/ a unei experienţe, după un plan simplu de idei (locuri, întâmplări, momentul, protagoniţtii, deznodământul) 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă şi orală 3.1. Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie formală sau informală 3.2. Formularea de sugestii şi solicitarea unor instrucţiuni în cadrul activităţii de grup 3.3. Formularea de răspunsuri simple în cadrul unui interviu 3.4. Redactarea unei scrisori personale după model Paragrafe simple Rezumare Descriere simplă Dialog/dezbatere/interviu Conversaţii Texte funcţionale (scrisoare/ felicitare, cerere/ invitaţie, telegramă) Reclamă Anunţ 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise în situaţii variate de comunicare 4.1 Transferarea informaţiilor dintr-un text în scheme, diafragme, tabele, având la dispoziţie dicţionarul Transferul unor sintagme simple dintro limbă în alta 4.2 Traducerea dintr-o limbă în alta a unor secvenţe dintr-un articol de ziar 4.3 Trecerea unor texte simple din vorbire directă în vorbire indirectă Fragmente de informare generală Opinii, comentarii Dialoguri simple (înregistrate sau interpretate) Texte literare scurte SUGESTII METODOLOGICE 1. Teme: Elemente de cultură şi civilizaţie din spaţiul grec, datini şi obiceiuri, viaţa cotidiană, trecutul şi prezentul Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (intensiv) 13

14 Probleme ale tinerilor, forme de violenţă, droguri, conflicte între generaţii, mass-media Probleme de educaţie (civică, bunele maniere) Aspecte legate de domeniul de specialitate 2. Acte de vorbire: 1. a cere părerea cuiva 2. a exprima acordul/dezacordul 3. a compara obiecte / persoane / circumstanţe, stabilind ierarhii 4. a exprima opinii personale 5. a solicita şi a da informaţii 6. a cere confirmarea/infirmarea de informaţii 7. a iniţia un dialog/o conversaţie 8. a încheia un dialog/o conversaţie 9. a da/accepta sugestii 10. a relata un eveniment 11. a argumenta/ a ordona argumente într-un şir logic 12. a iniţia / a încheia o scrisoare personală/ o invitaţie 13. a iniţia / a încheia o cerere 3. Elemente de construcţie a comunicării Lexic: de cuvinte şi structuri noi, corespunzătoare temelor specificate - structuri lexicale - derivarea şi compunerea - familia de cuvinte Morfo-sintaxă: - Substantivul: - substantive anomale - Adjectivul: - gradele de comparaţie ale adjectivelor anomale - Pronumele: - pronume corelative - Verbul: - timpurile compuse: perfectul compus, mai mult ca perfectul, viitor II - modul optativ - Propoziţia: - subiectivă - predicativă - indirectă - circumstanţială: de mod, de timp, de loc - concesivă - consecutivă. Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (intensiv) 14

15 Clasa a XII-a (anul IV de studiu) COMPETENŢE SPECIFICE 1. Receptarea unei varietăţi de mesaje transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare 1.1. Desprinderea ideilor generale (mai importante) dintr-o discuţie între vorbitori nativi, pe subiecte cunoscute 1.2. Desprinderea semnificaţiei globale şi a două-trei informaţii de detaliu, din înregistrări audio pe subiecte de interes, când mesajul este clar articulat 1.3. Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/prezentare orală din domeniul profesional 1.4. Selectarea informaţiilor simple şi a informaţiilor relevante din diferite texte, în vederea îndeplinirii unei sarcini 1.5. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute Forme de prezentare a conţinuturilor Povestire orală şi în scris Articole de ziar Publicitate Conversaţii Dialoguri simple Texte literare Texte argumentative Rezumate 2. Producerea unei varietăţi de mesaje orale sau scrise adecvate contextului de comunicare 3.1. Prezentarea unei activităţi desfăşurate în grup, pe baza unui plan de idei 3.2. Prezentarea unor evenimente / activităţi, pe baza unui plan dat 3.3. Redactarea unei pagini de jurnal, în propoziţii scurte care redau esenţa întâmplărilor 3.4. Argumentarea unui punct de vedere Invitaţie, telegramă, anunţ publicitar, bilet Descriere simplă Povestire Jurnal Text argumentativ Curriculum vitae 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă şi orală 3.1. Comentarea pe scurt a unei informaţii/ păreri vehiculate de interlocutor 3.2. Reformularea unor instrucţiuni la cererea interlocutorului 3.3. Participarea la o dezbatere pe o temă de interes Dialog/dezbatere/interviu Dialoguri situaţionale Texte funcţionale (scrisoare/ felicitare, cerere) 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise în situaţii variate de comunicare 4.1 Transferarea informaţiilor din scheme, diagrame, tabele într-un text simplu explicativ 4.2 Traducerea dintr-o limbă în alta a unor texte literare de lungime şi dificultate medie 4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicării (informare neutră, persuasiune etc.) Opinii, comentarii Dialoguri Texte literare de lungime şi dificultate medie Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (intensiv) 15

16 SUGESTII METODOLOGICE 1. Teme: Elemente de cultură şi civilizaţie din spaţiul grecesc Viaţa cotidiană (comunităţi, prietenie, familie, locuinţă, lumea satului şi a oraşului, mediul ambiant, probleme sociale) Probleme de ecologie şi ale mediului înconjurător Hobby (turism şi călătorie, reviste, lumea radio şi TV, Internet) Viaţa profesională (profesii, meserii, omul şi tehnica, lumea viitorului) 2. Acte de vorbire: 1. a cere permisiunea 2. a da sugestii 3. a argumenta 4. a ordona argumente 5. a exprima acordul/dezacordul 6. a exprima opinii personale 7. a solicita şi a da informaţii 8. a comenta părerea altora 9. a angaja/continua/termina o conversaţie 10. a face o expunere pe o temă dată 11. a redacta un cv, o scrisoare administrativă (de invitare/ de acceptare/ de refuz/ de scuze/ de mulţumire) 12. a completa diverse tipuri de formulare 3. Elemente de construcţie a comunicării Lexic: de cuvinte şi structuri noi, corespunzătoare temelor specificate - familia de cuvinte (sistematizare) - probleme de semantică Morfo-sintaxă: - sintaxa propoziţiei (sistematizare) - propoziţia subiectivă, predicativă, indirectă, circumstanţială de timp, mod şi loc, concesivă, consecutivă (sistematizare); - propoziţia cauzală, condiţională. NOTĂ: Se recomandă viitorilor autori de manuale folosirea unei game cât mai variate de texte autentice şi funcţionale: dialoguri situaţionale, reclame, texte literare, tabele, foileton, ghicitori, extrase din ziare, reviste, ghiduri, prospecte/instrucţiuni şi alte texte de specialitate. Limba neogreacă - clasele a X-a a XII-a (intensiv) 16

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT DE EVALUARE la finalul clasei pregătitoare ANUL ŞCOLAR...

RAPORT DE EVALUARE la finalul clasei pregătitoare ANUL ŞCOLAR... CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE JUDEŢUL... UNITATEA DE INVĂŢĂMÂNT...... NR..../... RAPORT DE EVALUARE la finalul clasei pregătitoare ANUL ŞCOLAR... 1 Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ NEOGREACĂ

Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ NEOGREACĂ Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393 / 28.02.20177 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Programa şcolară pentru disciplina LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ NEOGREACĂ Clasele a V-a a VIII-a

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Programa școlară pentru disciplina. LIMBA ȘI LITERATURA MATERNĂ NEOGREACĂ CLASELE a III-a - a IV-a

Programa școlară pentru disciplina. LIMBA ȘI LITERATURA MATERNĂ NEOGREACĂ CLASELE a III-a - a IV-a Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA MATERNĂ NEOGREACĂ CLASELE a III-a - a

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Câmp de probabilitate II

Câmp de probabilitate II 1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ministerul Educaţiei şi Cercetării Direcţia Generală Învaţământ în Limbile Minorităţilor Buletinul* informativ Învăţământul pentru rromi nr. 21 / din 13 octombrie 2005 Buletinul este structurat de consilierul

Διαβάστε περισσότερα

DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII

DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII Nr.25645 / 19.01. 2011 AVIZAT. DIRECTOR GENERAL, Liliana PREOTEASA APROB. SECRETAR DE STAT, Iulia Adriana Oana BADEA PRECIZĂRI privind desfăşurarea

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

(Curriculum la decizia școlii, clasele a IX-a a XII-a)

(Curriculum la decizia școlii, clasele a IX-a a XII-a) Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3180/ 13.02.2013 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ LIMBA NEOELENĂ ŞI GRECIA TURISTICĂ pentru filiera

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα - Adresa Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα Formatul românesc de adresă: Strada, numărul străzii, eventual blocul, scara şi numărul apartamentului

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă. Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna. Συγχαρητήρια. Σας ευχόμαστε όλη την ευτυχία του κόσμου. Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna. Συγχαρητήρια. Σας ευχόμαστε όλη την ευτυχία του κόσμου. Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit - Nuntă Συγχαρητήρια. Σας ευχόμαστε όλη την ευτυχία του κόσμου. Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit Θερμά συγχαρητήρια για τους δυο σας αυτήν την ημέρα του γάμου σας. Pentru a felicita un cuplu

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1 2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu, Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu, Iaşi Repere metodice ale predării asemănării în gimnaziu

Διαβάστε περισσότερα

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI CLASA A XI-A 1

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI CLASA A XI-A 1 Anexa 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3252/ 13.02.2006 M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICĂ - PROGRAMA 2

MATEMATICĂ - PROGRAMA 2 Programa şcolară a fost aprobată prin ordinul ministrului nr. 3252/ 13.02.2006 (Anexa 2) MATEMATICĂ - PROGRAMA 2 Filiera teoretică, profil real, specializarea ştiinţe ale naturii: 3 ore / săpt. (TC + CD)

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară - General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15 MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICĂ - PROGRAMA 3

MATEMATICĂ - PROGRAMA 3 MATEMATICĂ - PROGRAMA 3 Filiera vocaţională, profil artistic Specializările : 2 ore/săpt. (CD) Aprobată prin ordin al ministrului nr. 5099/09.09.2009 NOTĂ DE PREZENTARE În structura învăţământului preuniversitar,

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale 3. Locuri geometrice 3.. Locuri geometrice uzuale oţiunea de loc geometric în plan care se găseşte şi în ELEETELE LUI EUCLID se pare că a fost folosită încă de PLATO (47-347) şi ARISTOTEL(383-3). Locurile

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin

Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin INFORMAŢII PERSONALE ANTOHI VALENTIN MARIAN Str. N. Bălcescu nr. 59-61, Galaţi, Cod 800001, România (+40) 336 13 02 42 (+40) 731 221 001 valentin _antohi@yahoo.com Sexul: Bărbătesc Data naşterii : 01.06.1976

Διαβάστε περισσότερα

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα