Convertorul coborâtor ( buck converter )
|
|
- Ερατώ Βούλγαρης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Laboraor: lecronică Indusrială Lucrarea nr: 9 lecronică de Puere Converorul coborâor ( buck converer ) 1. Inroducere Circuiele de conversie c.c. c.c (eng. dc dc) au fos redenumie choppere odaă cu apariţia comuaoarelor pe siliciu (irisoare, riace), în engleza SRC (Silicon Conrolled Recifiers). În prezen, irisoarele sun rareori folosie în converoarele c.c. c.c., dar se folosesc pe scară largă ranzisoarele bipolare de puere, ranzisoarele MOSFT, şi acese converoare sun numie surse de puere în comuaţie. Sursele în comuaţie po fi de unul din urmăoarele ipuri: surse în comuaţie de ip coborâor. Tensiunea nesabilizaă de la inrare ese micşoraa penru a produce o ensiune coninua sabilizaă la ieşire. Cunoscue cu numele Buck Converer sau SepDown SMPS. chopper ridicăor. Tensiunea nesabilizaă de la inrare ese crescuă penru a produce o ensiune coninuă sabilizaă la ieşire. Cunoscue cu numele de BOOST Converer sau SepUp SMPS. converorul flyback. converorul mix. Tensiunea nesabilizaă de la inrare ese crescuă sau micşoraa penru a produce o ensiune coninua sabilizaa la ieşire. converoare rezonane. Aplicaţii ipice în care se folosesc surse de puere în comuaţie, chopperele, sun: mooare în c.c. încărcăoare penru baerie. surse de puere Vcc. La converoarele c.c. c.c. în comuaţie exisa câeva pariculariăţi penru inducanţele uilizae, care vor conduce un curen mare la frecvene înale. r fi uilizae fire liţae în locul celor răsucie la frecvenţe mai mari de 50 KHz, cu miezuri magneice de caliae penru reducerea pierderilor în miez. De asemenea şi condensaoarele sun soliciae. Acesea lucrează la frecvene înale, cu supracurenţi periodici. Trebuie verificae limiele de curen ale acesora înaine de a fi uilizae. Deci se va arage o aenţie mare asupra paramerilor de lucru ale inducanţelor şi capaciăţilor uilizae. În majoriaea circuielor de puere, diodele joacă un rol crucial. O dioda de puere normala ese proiecaă penru a lucra la 400 de Hz sau mai puţin. În majoriaea inveroarelor şi converoarelor c.c. c.c. lucrează la frecvenţe mul mai înale şi deci acese circuie necesiă diode care sa comue închis şi deschis rapid. În plus, ese de dori ca diodele să nu inroducă efec de regim ransien la comuaţie. De aceea ese foare imporana alegerea corecă a diodelor. 2.Converorul Buck(coborâor) descrierea funcionarii se un circui elecronic care are rolul să furnizeze la ieşire o ensiune consană şi de valoare mai mică decâ ensiunea de alimenare(v alim ). Regulaorul în comuaţie ese uiliza în locul regulaoarelor liniare de ensiune la pueri mari ale sarcinii(la curenţi mari).odaă ce 1
2 Laboraor: lecronică Indusrială Lucrarea nr: 9 lecronică de Puere dispoziivele de puere care lucrează în regulaoarele liniare disipă o pare mare din puerea sursei, acesea au nevoie de o răcire adecvaa şi duc la scăderea randamenului regulaorului. Să considerăm circuiul din Fig. 1, care conţine un comuaor cu două poziţii: Swich: A K Poziia comuaorului Vin B R V 0 Poz B Fig.1 Penru circuiul de mai sus, ensiunea de ieşire ese egală cu cea de la inrare când comuaorul ese pe poziţia A şi ese zero când comuaorul ese pe poziţia B. La varierea duraei penru care cheia ese pe poziţia A sau B, se va modifica ensiunea medie pe rezisenţă. Dar ensiunea de ieşire nu ese chiar coninuă. Tensiunea de ieşire ese compusă dinro ensiune coninuă şi o formă de undă drepunghiulară cu ensiunea medie nulă, ca în Fig. 2. Deci, prinro filrare adecvaă, se va obţine o ensiune coninuă pe sarcină, cu un riplu câ mai mic. La creşerea facorului de umplere, D, ensiunea medie (componena coninuă) va creşe, şi invers. Asfel,ensiunea coninuă de pe sarcina va puea fi reglaă prin searea facorului de umplere corec. V 0 D<1 D D (1D) Fig. 2 Descompunerea formei de unda a ensiunii de iesire Circuiul din Fig. 1 poae fi modifica după cum se vede in Fig. 3 prin adăugarea unui inducor în serie cu rezisena de sarcina. Inducorul va reduce riplul de curen care rece prin el, care va fi egal cu cel de pe rezisenţa de sarcina. Când comuaorul ese pe poziţia A, curenul prin inducor creşe, asfel creşe energia socaă în inducanţă. Când comuaorul ese pe poziţia B, inducorul lucrează ca o sursa şi menţine curenul pe rezisena de sarcină. Pe duraa acesui inerval, energia socaă în inducanţa descreşe şi curenul prin ea scade. se 2
3 Laboraor: lecronică Indusrială Lucrarea nr: 9 lecronică de Puere imporan de menţiona că în aces circui avem o conducţie coninuă pe rezisenţa de sarcina, adică curenul ese în acelaşi sens pe oaă duraa de funcţionare. Swich A L 1 2 Poziia comuaorului Vin B R V 0 Poz B Fig.3: fecul adus de o inducanã Urmăorul pas în evoluţia proiecării converorului Buck ese adăugarea unui capacior pese rezisenţa de sarcina, cum se vede în Fig. 4. capaciaea reduce mărimea riplului de ensiune, în imp ce inducorul neezeşe curenul prin el. Acţiunea combinaă a filrului LC reduce foare mul riplul ensiunii pe sarcină. Fig.4:Circui cu filru LC pe poziţia A rebuie sa fie comanda. Se obţine circuiul din figura 5. A Vin= B L 1 2 C Power semiconducor swich R L 1 2 Când comuaorul ese pe poziţia A, curenul circulă prin inducor şi scade când comuaorul ese pe poziţia B. Se poae folosi ca şi comuaor închis deschis penru poziţia A un comuaor semiconducor. Când comuaorul ese pe poziţia B, curenul prin inducor circula liber prin acesa (fără o sursă de curen sau ensiune), regim numi free wheeling în engleza. Deci, penru aceasa se poae folosi o dioda cu rol de comuaor liber (necomanda). Asfel, doar comuaorul Vin Vref PWM IC D C R Fig.5:Sursa in comuaie Dep down În general, o sursa de puere în comuaţie consă din cinci componene de bază: a) Un circui de conrol cu modulaţia impulsurilor în duraa(pwm Conroller); 3
4 Laboraor: lecronică Indusrială Lucrarea nr: 9 lecronică de Puere b) Un ranzisor cu rol de comuaor; c) O inducanţă; d) O capaciae; e) O dioda; Conrolul cu modulaţia impulsurilor în duraă, de obicei un circui inegra, ese necesar penru reglarea ensiunii de ieşire. Tranzisorul comuaor ese inima converorului şi conrolează puerea ransmisa sarcinii. Tranzisoarele MOS sun mai convenabile decâ cele bipolare la pueri de ieşire mai mari de 50W. Acesea rebuie alese cu impi de comuaţie câ mai mici şi să rezise la pulsurile de ensiune provocae de inducor. Inducorul ese uiliza cu rol de filru penru a reduce riplul de curen. Aceasa reducere ese daoraă fapului că curenul prin inducor nu poae fi schimba insananeu. Când curenul prin inducor inde să scadă, inducorul inde săl menţină, având rolul de sursă de energie. Inducoarele uilizae în acese converoare sun înfăşurae de obicei pe miezuri oroidale, din feria sau fier aşchia cu pierderi reduse la frecvenţe înale. Capaciaea ese uilizaă cu rol de filru penru a reduce riplul de ensiune. Aceasa rebuie aleasă cu pierderi minime. Pierderile din capaciae sun daorae rezisenei serie şi inducanţei proprii. Tipul capaciăţii ese ales după rezisena serie efeciva(sr). Cele mai indicae capaciăţi sun cele din anal. Uneori, penru creşerea performanţei regulaorului, se leagă in paralel câeva capaciăţi de valoare mai mica penru a micşora rezisena serie efecivă. Dioda folosia ese de circulaţie libera (freewheeling). Aceasa nu are rol de redresor, ci are funcţia de a direcţiona corec calea de curen prin inducanţă. se imporan ca dioda să comue in sarea de bloca foare rapid, de aceea se vor folosi diode rapide de recuperare sau diode schoky, care sun cele mai indicae. Conrolul converorului buck poae fi făcu în două moduri: 1. Funcţionarea la frecvenţă consană, sau conrolul prin modularea impulsurilor în duraă(pwm) (cazul lucrarii noasre de laboraor), 2. Funcţionarea la frecvenţe variabile, sau conrolul prin modularea în frecvenţă. La prima meodă, reglarea ensiunii de ieşire ese făcua prin modificarea inr o direcţie sau ala, a facorului de umplere a ensiunii de comandă a comuaorului, cu păsrarea consană a frecvenţei. Facorul de umplere se referă la raporul dinre duraa câ comuaorul ese închis şi perioada semnalului de comandă. Aces mod de conrol ese adeseori preferabil. 3.Conrolul converorului buck prin modularea impulsurilor in duraa(mid = PWM) Modulaorul PWM comanda comuaorul semiconducor şi ese o pare complexa a regulaorului. În prezen majoriaea regulaoarelor PWM sun realizae pe un singur circui inegra. Principiul de conrol prin PWM ese prezena în figura 6, iar formele de undă explică funcţionarea circuiului. Modulaorul PWM consă dinrun generaor în dinţi de ferăsrău (sawooh generaor), un amplificaor de eroare şi un comparaor. Frecvenţa generaorului poae fi seaă prin alegerea corespunzăoare a valorilor penru o reţea RC, care ese consană. Amplificaorul de eroare compară ensiunea de referinţă şi semnalul de reacţie. Semnalul de reacţie ese obţinu prinro divizare a ensiunii de ieşire, pe sarcină. De exemplu, dacă Vf ese semnalul de reacţie şi Vref ese ensiunea de referinţă,şi Vf=β,deoareceVf= Vref, = Vref/β. 4
5 Laboraor: lecronică Indusrială Lucrarea nr: 9 lecronică de Puere Generaor in dini de fierasrau SAWTOOTH WAV GNRATOR Vf semnal de reacie Vref Amplificaor de eroare Vr Va PWM COMPARATOR Vpwm SWITCHING CONTROLLR blocul comuaor ranzisorul de puere Vr Diagrama funcionala: Va Fig. 6 Circuiul simplifica penru realizarea semnalului de comanda penru ranzisorul comuaor din converorul BUCK on off on off Vpwm Modulaorul PWM consă dinrun generaor în dinţi de ferăsrău (sawooh generaor), un amplificaor de eroare şi un comparaor. Frecvenţa generaorului poae fi seaă prin alegerea corespunzăoare a valorilor penru o reţea RC, care ese consană. Amplificaorul de eroare compară ensiunea de referinţă şi semnalul de reacţie. Semnalul de reacţie ese obţinu prinro divizare a ensiunii de ieşire, pe sarcină. De exemplu, dacă Vf ese semnalul de reacţie şi Vref ese ensiunea de referinţă,şi Vf=β,deoareceVf= Vref, = Vref/β. Ieşirea amplificaorului de eroare ese comparaă cu formă de undă în dinţi de feresrău şi când aceasa ese mai mare decâ valoarea dinelui de feresrău, ieşirea comparaorului ese în 1 logic, şi comuaorul ese comanda în poziţia ON(poziţia A din Fig. 4). Iar când comparaorul ese în sarea 0 logic, comuaorul ese deschis(off sae). Dacă ensiunea de ieşire inde să crească, ensiunea de reacţie va creşe pese ensiunea de referinţă, ensiunea de ieşire a amplificaorului de eroare va scădea şi asfel duraa de imp penru care comparaorul rămâne în 1 logic va scădea. Se reduce facorul de umplere a comenzii comuaorului, iar ensiunea de ieşire va scădea. Asfel, ensiunea de ieşire va apărea consană, menţinuă de reacţia negaiva la valoarea doriă. 5
6 Laboraor: lecronică Indusrială Lucrarea nr: 9 lecronică de Puere Lucrarea Pracică Lucrarea de laboraor foloseşe circuiul inegra MC34063 produs de compania ON Semiconducor, având urmăorii parameri: ensiune de alimenare: 3V 40V curen de sandby redus limiare de curen curen de ieşire până la 1.5A ensiune de ieşire reglabilă referinţă de ensiune inernă cu precizie de 2% (1,25V) În Fig. 7 se dă schema inernă a circuiului inegra MC34063, iar în Fig. 8 se dă schema elecronică a lucrării de laboraor. Fig. 7 Schema inernă a circuiului inegra MC Desfăşurarea lucrării: 1) Se conecează circuiul la ensiunea de alimenare variabilă; se conecează o rezisenţă de sarcină variabilă. 2) După alimenare se vizualizează cu ajuorul unui volmeru valoarea ensiunii de la ieşire penru mai mule valori ale ensiunii de alimenare. 3) Se raseaza caracerisica de Fig. 8 Schema elecronica a lucrarii de laboraor reglaj a converorului precizând frecvenţa de funcţionare şi valorile de exrem ale caracerisicii obţinue. 4) Se deermină riplul de ensiunii de la ieşirea converorului, riplul curenului prin inducanţa L ţi randamenul acesuia. 5) Observaţii privind modificarea valorii rezisenţei de sarcină. 6
CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
LUCAEA nr. CICUITE ELEMENTAE CU AMPLIFICATOAE OPEAȚIONALE Scopul lucrării: Se sudiază câeva dinre circuiele elemenare ce se po realiza cu amplificaoare operaţionale (), în care acesea sun considerae ca
Διαβάστε περισσότερα9. Circuit de temporizare integrat 555
Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 35 9. Circui de emporizare inegra 555 - circui de emporizare inegra monoliic bipolar foare versail: monosabil, asabil, generaor de diferie forme de undă -
Διαβάστε περισσότεραDemodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραREGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE
APITOLUL 2 REGIMUL DE OMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMIONDUTOARE 2.1. Probleme generale Un comuaor ese un dispoziiv care poae coneca sau deconeca două punce dinr-un circui elecric sau elecronic, deci are
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 119 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE 7 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR
Circuie elemenare de prelucrare a impulsurilor P a g i n a 1 LUCRARA NR.1 CIRCUIT LMNTAR D PRLUCRAR A IMPULSURILOR Scopul lucrării: sudierea comporării unor circuie RC de prelucrare liniară a impulsurilor
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL
Capiolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL Tirisorul ese un dispoziiv semiconducor cu o srucură pnpn (dispuse alernaiv), care are rei elecrozi (erminale) numiţi anod (A), caod (K) şi grilă (G) sau poară (fig.
Διαβάστε περισσότερα1. În figura alăturată este reprezentat simbolul unei porţi: a. ŞI; b. SAU; c. ŞI-NU; d. SAU-NU.
Miniserul Educaţiei Naţionale Subiece penru Faza naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională isriţa, aprilie 214 Profil: Tehnic
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR
Îndrumar de laboraor Circuie elemenare de relucrare a imulsurilor Lucrarea nr. CICUIT LMNTA PLUCA A IMPULSUILO Curins I. Scoul lucrării II. Noţiuni eoreice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă Îndrumar
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα1. Noţiuni introductive
1. Noţiuni inroducive Lucrarea de faţă abordează problemaica mijloacelor şi meodelor de generare, ransformare, amplificare şi memorare a impulsurilor elecrice. Circuiele de impulsuri sun formae din surse,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale
S.D.nghel - azele elecronicii analogice şi digiale PORŢI LOGICE. Operaţii şi porţi logice lgebra care operează numai cu două simboluri, şi, ese mul mai simplă decâ algebra clasică, exisând doar rei operaţii
Διαβάστε περισσότερα( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραProbleme rezolvate. U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2016 ISBN
Emilia ŞPŞ Laura VANCU DSPZTVE ELECTNCE Probleme rezolae U.T. PESS Cluj-Napoca, 06 SBN 978-606-77-9-8 Ediura U.T.PESS Sr. bseraorului nr. C.P.,.P., 00775 Cluj-Napoca Tel.: 06-0.999 e-mail: upress@biblio.ucluj.ro
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4 AMPLIFICAREA. 4.1 Amplificarea curentului continuu. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale
S.D.Anghel - Bazele elecronicii analogice şi digiale 4 AMPLIFICAREA Una dinre funcţiile cele mai imporane ale ranzisorului ese cea de amplificare. Dispoziivul capabil să amplifice ensiunea, curenul sau
Διαβάστε περισσότεραZGOMOTE ŞI REFLEXII. Considerăm circuitul din figura 3.1, care generează la momentul de timp t = 0 o tranziţie de la 0 la V d
ZGOMOTE Ş REFLEX. Scopul lucrării Sudiul unor fenomene care apar în srucurile numerice reale şi care nu sun înodeauna puse în evidenţă în eapa de proiecare şi simulare pe calculaor a acesor circuie.. Aparae
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE
CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραPe porţiunea A-B (figura 2), considerînd t A=0 ca origine de timp, se poate scrie:
Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. Lucrare de laboraor nr. 6 Măsurarea numerică a ensiunilor Sco: Măsurarea numerică a ensiunilor folosind un converor ensiune-frecvenţă, uilizarea converorului
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραGENERATOARE DE SEMNAL
GENEATOAE DE SEMNAL MANEA ALIN _AIOVA. MEMOIU JUSTIFIATIV ircuiele elecronice care, în anumie condiii specifice, generează semnale se numesc generaoare de semnal. În funcțe de condițiile fundamenale de
Διαβάστε περισσότεραANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrării Se sudiază caracerizarea în domeniul frecvenţă a semnalelor aleaoare de ip zgomo alb şi zgomo roz şi aplicaţiile aceseia la deerminarea modulelor
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραTransformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ Obţinerea unui curent liniar variabil în bobinele de deflexie L B V L V B I B R B V R. k t. Figura 4.
CAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ 4.1. Obţinerea unui curen liniar variabil în bobinele de deflexie Deplasarea fasciculului de elecroni cu vieză consană pe orizonală şi vericală, aâ în ubul videocapor câ
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITUL BASCULANT ASTABIL
Experimenul de fizică în şcoală 7 CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL Andrei PETRUŞCA LICEUL PRINCIPESA NATALIA DADIANI, CHIŞINĂU REZUMAT Se propune o lucrare pracică la fizică care poae fi efecuaă în clasa XI,
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα1.10 CONVERTOARE STATICE CONVERTOARE C.A.-C.C. NECOMANDATE.
1.10 CONVERTOARE STATICE. Majoriaea sisemelor e conversie elecromecanică moerne sun reglabile avân aramerii e ieşire, vieză, culu sau oziţie, variabili. Realizarea acesor siseme e conversie resuune alimenarea
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012
ENNŢ Ş EZOLVĂ 1 1. Două rezisoare cu rezisenţele 1 = Ω şi = 8 Ω se monează în serie, aoi în aralel. aorul dinre rezisenţele echivalene serie/aralel ese: a) l/; b) 9/; c) ; d) /16; e) /9; f) 16/. ezisenţele
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare şi convertoare de măsurare. Capitolul V CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE ADC V.1. CARACTERISTICA DE TRANSFER A UNUI ADC
Amplificaoare şi coneroare de măsurare Capiolul V CONVETOAE ANALOGNUMEICE ADC V.. CAACTEISTICA DE TANSFE A UNUI ADC Conersia analognumerică A/D, consă în eprimarea alorii unei mărimi prinrun număr. Mărimea
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională Bistriţa, aprilie I.1. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:
Miniserul ducaţiei Naţionale Subiece penru Faza naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii OLMPD DSPLN THNOLOG Faza naţională isriţa, aprilie 04 Proil: Tehnic Domeniul: lecronică,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA PUNCTULUI CURIE LA FERITE
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ ŞI FIZICA SOLIDULUI BN 031B DETERMINAREA PUNCTULUI CURIE LA FERITE 2004-2005 DETERMINAREA PUNCTULUI CURIE
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραStructura generală a unui sistem de acţionare electrică
Curs nr. Acionari Elecrice 04 Srucura generală a unui sisem de acţionare elecrică Noţiunea de acţionare presupune efecuarea unui lucru mecanic. Prin acţionare elecrică se înţelege că energia mecanică se
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα7. PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE
Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr. 7 7. PROTECŢA LNLOR ELECTRCE 7.. Defece posibie şi proecţii prevăzue Comparaiv cu ae eemene ae unui sisem eecroenergeic, reţeee eecrice sun cee mai des afecae
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα10. CIRCUITE DE MEMORIE, CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE
10. CIRCUITE E MEMORIE, CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE 10.1.Circuie de memorie Circuiele de memorie sun circuie care asigură posibiliaea de regăsire a unor informaţii reprezenae sub forma binară şi care
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραBAZELE ELECTROTEHNICII I, II TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE
Deparamenul de Elecroehnică Faculaea de nginerie Elecrică niversiaea Poliehnica Bucureşi BAELE ELECTROTEHNC, TEORA CRCTELOR ELECTRCE LNARE NOTE DE CRS PENTR L STDENŢLOR FACLTĂŢ DE TRANSPORTR Specializarea:
Διαβάστε περισσότεραReglajele osciloscopului
1 Lucrarea de laboraor 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generaor de semnal. Reglarea și măsurarea paramerilor specifici ai semnalelor
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότερα3.3. Ecuaţia propagării căldurii
3 ECUAŢII γ k + k iar din (34 rezuă că a 4Aω δ k (k + + a + (k+ (k+ ω deci 4Aω δ k + a a (k + (k+ ω Conform (9 souţia probemei considerae va fi 4Aω a w ( sin( sin( k+ k+ + a k a (k+ (k+ ω 4Asinω + sin(k+
Διαβάστε περισσότεραRezistoare, condensatoare ]i inductoare; aplica\ii [n circuite electronice
CAPITOLUL Rezisoare, condensaoare ]i inducoare; aplica\ii [n circuie elecronice I() V 1 () + I() V 1 () + I() V 1 () + R U() C U() L U() _ V () 2 V () 2 V () 2 U()= R I() du() d = I() C U() = L d I() d
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL POLARIZĂRII LUMINII
STUDIUL POLARIZĂRII LUMINII 1. Scopul lucrării Măsurarea inensiăţii luminii care rece prinr-un sisem forma dinr-un polarizor şi un analizor în funcţie de unghiul ϕ dinre planele de polarizare ale polarizorului
Διαβάστε περισσότεραSISTEME DE COMUNICAŢII
Cap. Siseme de comunicaţii SISTEME DE COMUNICŢII.1 Inroducere Dezvolarea ehnologicǎ în domeniul elecronicii digiale a dus, prinre alele, la dezvolarea unor ehnici avansae de comunicaţii, bazae pe semnale
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ CATEDRA DE ELECTRONICĂ ŞI INSTRUMENTAŢIE Disciplina: Electronica de putere Secţia: Electronica Aplicată-ELA,Anul de studiu:
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραLaborator: Electronică Industrială Electronică de Putere. Convertoare sincrone de curent continuu
Convertoare sincrone de curent continuu 1. Introducere Un pas important în dezvoltare convertoarelor de curent continuu o reprezintă creşterea randamentului acestora. O metodă de creştere a randamentului
Διαβάστε περισσότερα