Pe porţiunea A-B (figura 2), considerînd t A=0 ca origine de timp, se poate scrie:

Transcript

1 Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. Lucrare de laboraor nr. 6 Măsurarea numerică a ensiunilor Sco: Măsurarea numerică a ensiunilor folosind un converor ensiune-frecvenţă, uilizarea converorului frecvenţă-ensiune, realizarea unui comaraor cu hiserezis. Breviar eoreic O modaliae simlă rin care se oae măsura numeric o ensiune consă în obţinerea unui semnal (de regulă dreunghiular) a cărui erioadă sau frecvenţă ese liniară cu valoarea ensiunii de măsura. Aoi folosind o meodă numerică de măsurare inervalelor de im sau frecvenţelor se obţine o valoare roorţională cu cea a ensiunii de măsura (facorul de roorţionaliae ese de obicei o uere a lui 0). Princiiul de funcţionare al converorului ensiune - frecvenţă Scoul converorului ese de a genera un semnal a cărui frecvenţă să fie liniară faţă de valoarea ensiuni care se alică la inrarea lui. O schemă bloc ese daă în figura, în care se uilizează un generaor de imuls comanda. Acesa generează un imuls negaiv, de duraă T şi amliudine U i aunci cînd i se alică e inrare un fron oziiv. În schemă mai aare o referinţă de im ce generează eriodic imulsuri cu duraa T r. Schema ermie măsurarea ensiunilor oziive. Ux Fig.. Schema unui converor ensiune frecvenţă Presuunem u() iniţial 0 şi U x >0V. Tensiunea u() scade conform relaţiei: Ux u( ) = () C înă cînd u( ) = V (figura ). În aces momen u com = logic şi generaorul de imuls ucom roduce un imuls de olariae ousă ensiunii măsurae. Dacă ese suficien de mare, u() creşe liniar e duraa T. Duă erminarea acesui imuls, u() scade cu aceeaşi ană ca la înceu, înă cînd u()=-v (un im T ). Se generează un nou imuls ş.a.m.d. Aare deci o succesiune eriodică de imulsuri de formă riunghiulară la ieşirea inegraorului, şi Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. de imulsuri de foare scură duraă la ieşirea comaraorului. Să deerminăm frecvenţa lor de reeiţie. Fig.. Formele de undă enru un converor U f Pe orţiunea A-B (figura ), considerînd A=0 ca origine de im, se oae scrie: enru segmenul B-C: U x U x u ) = u(0) u( T ) = u(0) T = V C C ( () U x Ui u( ) = u( T ) ( T ) u( T + T ) = u(0) (`) C U x U x Ui U x Ui u( 0) T T u(0) ( T T ) T C = + = C C C (``) ezulă că erioada T = T + T ese daă de relaţia () Ui T = T şi Ux f = = KU x () U T U x Deci, la ieşirea comaraorului aare o succesiune de imulsuri foare scure cu frecvenţa de reeiţie roorţională cu Ux converor frecvență-ensiune. Precizia frecvenței f ese deerminaă de: aria imulsului U it, recizia raorului rezisenţelor /, imrecizii ale comaraorului şi A.O, Princiiul de funcţionare a converorului frecvenţă- ensiune olul converorului ese de a genera o ensiune coninuă cu valoarea roorțională cu frecvenţa semnalului care se alică la inrarea lui. O schemă bloc ese daă în figura, în care se uilizează un generaor de imuls comanda. Acesa generează un imuls oziiv, de duraă T şi valoare U (fixe) aunci cînd i se alică e inrare un fron oziiv. Forma de i

2 Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. undă asfel obţinuă se alică unui deecor de valori medii (un FTJ cu frecvenţa f -db mai mică decî frecvenţa semnalului de inrare) U in U P Com Fig. Schema unui converor frecvenţă-ensiune Dacă UP U in_min, Uin_max U cm U gen. im De. Val. medie şi T <T x se obţine relaţia () enru U o T = = () U K fx Tx U o Precizia ese deerminaă de: aria imulsului U T, imrecizii ale deecorului de valorii medii (frecvenţa f -db rea mare enru semnalul de la inrare) zgomoul suraus ese semnalul de la inrare imrecizii ale comaraorului Comaraorul cu hiserezis Un comaraor în general scoae la ieșire o ensiune care oae avea doar două valori U oh sau U ol, în funcţie de valoarea ensiunii de inrare (dacă ese mai mare sau mai mică decî o ensiune de rag U P ). Comaraorul cu hiserezis se caracerizează rin faul că are două ensiuni de rag, U < U, iar valoarea ensiunii de ieşire ese U oh sau U ol enru U in < U, reseciv U in > U (figura ). Penru inervalul U <U in < U, ensiunea de ieşire ese U oh sau U ol duă cum U in evoluează în sens crescăor sau descrescăor. Comaraoarele cu hiserezis sun referae în racică deoarece oferă o roecţie a comuării semnului de ieşire faţă de zgomo. Asfel, dacă la inrarea comaraorului se alică un semnal analogic, len variabil, însoţi de zgomo adiiv, de valoarea maximă mai mică decî ΔU/ (rel. ), comuările semnalul de la ieşire nu vor fi generae de zgomo. În caz conrar (zgomo mai mare), în loc de o ranziţie a semnalului de la ieşirea comaraorului, uem avea mai mule comuări roduse de zgomo. Presuunînd un zgomo alb, uniform disribui înre [-ΔU/, + ΔU/], acesa nu generează comuări false și are disersia U/ (vezi cursul DEPI). U in UP U cm U Tx T Fig. Formele de undă enru un converor f - U Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. Uin Fig.. Schema unui comaraor cu hiserezis şi caracerisica ieşire inrare În fig., avem schema unui comaraor cu hiserezis care are și o inrare de ensiune de referință (U r ) al cărei rol ese de a ermie ca valorile U P, U P să fie amîndouă oziive (secificul lucrului la o sursă simlă: V CC >0, V EE =0), ceea ce comlică schema și relațiile de calcul, dar ese avanajos enru aaraele alimenae din baerii. Penru circuiul din figura U < U U = U (valoarea maxima a ensiunii de la iesire) in o oh U > U U = U in o ol VEE (valoarea minima a ensiunii de la iesire) Comuarea comaraorului se face cînd la AO avem V(+)=V(-) deci V(+) = U in. Alicând meoda oențialelor la noduri în nodul V(+) al AO, avem relaţiile: + U = U r U0H + K K = ; KVH = U = dacă () KVH U = U r = ; U0L = 0V + K Se oae defini ensiunea de rag, U şi fereasra riggerului, ΔU U + U + K U U = = + K K VH U = U U = + K VH r asfel încî U = U + U / U = U U / Un al arameru imoran al unui comaraor ese Slew ae (S), care indică vieza maximă de variaţie a ensiunii de la ieşirea comaraorului enru oae valorile osibile ale semnalului de la inrare. d max ( S ) = (9) d Desfăşurarea lucrării Aenţie:. enru funcţionarea macheei sursa de alimenare rebuie seaă e 9V.. enru a măsura ensiuni din ineriorul macheei se vor uiliza bornele verde şi neagră (masa elecrică), fire subţiri legae la crocodilii aaraelor de măsură sau firele legae la PCB. Nu rindeţi crocodilii de erminalele comonenelor!. la sfîrşiul laboraorului machea rebuie redaă în aceeaşi sare în care a fos rimiă la înceu (aî funcţională cî şi din uncul de vedere al echiării), îmreună cu oae comonenele rimie în cuie. H U ol ΔU U U U in (6) ()

3 Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev enru oae desenele realizae rebuie să noaţi sub figură valorile coeficienţilor de deflexie uilizaţi, nivelul de 0V și momenul de sincronizare. Circuiul cenral al converorului ensiune frecvenţă, ca şi al celui frecvenţăensiune ese circuiul inegra LM, ale cărui schemă bloc funcţională şi descriere a inilor sun rezenae în figurile 6 şi.. Analiza converorului ensiune frecvenţă V = 9V U lm0 Vin GND Vou P V in- in Cin ss U LM C C0 S P 6 Vou- CL L Fig. a. Schema sursei de alimenare Fig. b. Schema converorului ensiune-frecvenţă Fig. 6. Schema bloc funcţională a circuiului LM LM LM Fig.. Circuiele inegrae LM şi LM Conform daelor de caalog, enru funcţionarea ca un converor ensiune frecvenţă domeniul maxim al ensiunilor de inrare rebuie să fie înre [V GND, V CC - V]. Iar enru funcţionarea converorului frecvenţă-ensiune, semnalul de inrare rebuie să fie dreunghiular cu valorile 0V şi min..v. Penru comaraorul cu hiserezis se foloseşe un amlificaor oeraţional din circuiul inegra LM. a) Se oreşe alimenarea monajului (scoţînd cablul din sursa de alimenare exernă), dacă acesa ese alimena. Se idenifică monajul (figurile şi ) care coresunde schemei din figura b, recum şi inrarea (V in- ) şi ieşirea (V ou- ) din converorul ensiune-frecvenţă. Se verifică coresondena schemei cu monajul de e macheă și oziția comonenelor S, L,, C. (ezisenţa S ese rezisenţa echivalenă obţinuă rin înserierea SS cu P ) Aoi se alimenează monajul şi se verifică (cu osciloscoul) faul că ensiunea furnizaă de sursa de alimenare ese de cca 9V, fără oscilaţii şi că ensiunea V CC ese de V. (Se oae uiliza aî mulimerul cî și osciloscoul, e CH, culaj DC şi meniul MEASUE Tye = Mean). În figura a. ese daă schema de obţinere a ensiunii V CC folosind sabilizaorul cu erminale U (LM0). Se conecează volmerul enru a măsura ensiunea coninuă V in, iar osciloscoul (CH cu culaj DC) şi oțional frecvenţmerul la V ou- enru a uea vizualiza forma semnalului şi a-i măsura frecvenţa. Ce formă are semnalul de la ieșire? Se măsoară cele două valori ale semnalului de ieşire U oh- şi U ol- reglînd oim osciloscoul şi la nevoie folosind cursorii ( V in rebuie să fie mai mică decî V ). Observaţie : Osciloscoul rebuie regla asfel încî imaginea să fie sincronizaă, să ocue cca ½ din saţiul de e vericala ecranului şi să se observe cca - erioade e ecran. De-a lungul uncelor urmăoare, la vizualizarea semnalelor dreunghiulare, rebuie să ăsraţi aceşi aramerii ai imaginii (dacă nu se secifică alceva la acel unc). Observaie : Penru a uşura urmărirea semnalelor e ecranul osciloscoului, aunci cînd rebuie să se vizualizeze simulan două semnale, se va coneca inrarea în circuiul de analiza la CH, culaj DC, şi ieşirea la CH, culaj DC. Se recomandă searea aceleași oziții enru GND e ambele canale, în area de jos a ecranului (- diviziuni de jos).

4 Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. b) Se calibrează caracerisica de conversie: se alică ensiunea V in- =,0V (rin reglarea oenţiomerului P ) şi aoi se reglează oenţiomeru P asfel încî frecvenţa semnalului de la ieşire să fie,0khz. ( sau erioada 00μs). Aenţie: Valoarea,0 are semnificaţia că mărimea resecivă rebuie reglaă cu o recizie mai bună decî 0,0 u.m. (uniaea de măsură coresunzăoare), adică zecimale semnificaive. c) Se va măsura caracerisica de conversie a converorului ensiune-frecvenţă. Se oreşe alimenarea monajului, aoi se măsoară S, L,, C (cu mulimerul).. Aenție: Condensaorul C rebuie măsura scos din monaj!!!! Observaţie : Deşi în condiţii normale comonenele asive e care le măsuraţi rebuie să fie scoase din monaj, daoriă ariculariăţilor acesuia (rezisenţe echivalene foare mari în aralel cu resecivele comonene), unele dinre acesea o fi măsurae direc în circui, dar cu alimenarea deconecaă. Observaţie : În cazul comonenelor care se măsoară direc e cablaj, măsurăorile se vor realiza e fața cu iese (nu se răsuceșe laca). Se vor folosi sîrme subțiri rinse de crocodili si uncele de acces disonibile. Ex: rezisența S se oae măsura înre inul al lui U (LM) si GND, rezisența L înre inul sau 6 al lui U și GND, ec. Cu valorile măsurae se calculează valoarea numerică (cu uniaea de măsură) a consanei S K =,09 C (0) L Aoi se conecează înaoi comonenele scoase, se alimenează din nou monajul şi se alică la inrare ensiunile V in- = { 00mV, V, V,,V, V}, obţinue rin reglarea oenţiomerului P. Se comleează abelul cu valorile măsurae (f mas) şi cu cele calculae (f calc) cu relaţia (). Uilizînd valorile din abelul, se deermină erorile relaive ε U-f enru frecvenţele măsurae faţă de cele calculae. fcalc = K Vin (). Analiza converorului frecvenţă- ensiune a) Se oreşe alimenarea monajului şi se idenifică monajul (figurile şi ) care coresunde schemei din figura 9, recum şi inrarea (V in- ) şi ieşirea (V ou- ) din converorul frecvenţă-ensiune. Se verifică coresondena schemei cu monajul și oziția comonenelor S, L,, C. (ezisenţa S ese rezisenţa echivalenă obţinuă rin înserierea SS cu P ). Se conecează osciloscoul (CH) şi volmerul coresunzăor enru a măsura ensiunea coninuă V ou-, recum şi osciloscoul (CH) şi frecvenţmerul la V in- enru a uea vizualiza forma semnalului de inrare şi a-i măsura frecvenţa (cu meniul Measure). Se alică la inrare semnal un semnal dreunghiular, de la generaor, de frecvență aroximaiv khz și nivele de ensiune HiLev = V, LoLev = 0 V şi se alimenează din nou monajul. (Penru obținerea indicațiilor HiLev și LoLev se aasă de mai mule ori e buoanele Aml, reseciv Offse de e generaorul de funcții). Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. b) Se calibrează caracerisica de conversie: se reglează frecvenţa semnalului dreunghiular de inrare la valoarea,0khz şi aoi se reglează oenţiomeru P asfel încî ensiunea coninuă V ou-=,0v. Se oreşe alimenarea monajului, şi se măsoară S, L,, C (cu mulimerul). ezisenţa S ese rezisenţa echivalenă obţinuă rin înserierea SS cu P. Aenție: Comonenele C şi P rebuie măsurae scoase din schemă!!! Se calculează valoarea numerică (cu uniaea de măsură) a consanei (): K=,09 L C () V in- D D Cin in S S ss P 9 U 6 LM C L Fig. 9. Schema converorului frecvenţă-ensiune c) Se va măsura caracerisica de conversie a converorului frecvenţă-ensiune. Se alimenează monajul şi se alică la inrare semnal cu frecvenţa f in- = {00Hz, KHz, KHz,,KHz, KHz}. Se comleează abelul cu valorile măsurae V mas şi cu cele calculae (V calc) cu relaţia (). Uilizînd valorile din abelul, se deermină erorile relaive ε f-u ale ensiunilor măsurae faţă de cele calculae. Vcalc = K fin () d) Se măsoară valoarea high minimă a semnalului dreunghiular (V in- H min) enru care converorul frecvență-ensiune încă mai funcționează: se reglează frecvența la aroximaiv khz și se cieșe V ou- (arox. V), fără a modifica oziția oențiomerului P fața de.(b). Aoi se scade valoarea HiLev din generaor ină cînd V ou- < V și se noează indicația generaorului, V in- H min. e) Se verifică funcționarea converorului f-u enru semnal sinusoidal și riunghiular: ăsrînd frecvența de la c.d, enru semnal dreunghiular se reglează HiLev =V și LoLev = 0 V. Se măsoară V ou- enru semnal dreunghiular, sinusoidal și riunghiular, reglae e rînd de la generaorul de funcții și se comleează abelul. Ce se CL Vou-

5 Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev consaă? Se modifică HiLev =V și se reeă măsurăorile enru cele rei semnale. Ce se consaă?. Analiza conversiei U-f şi f-u a) Se va evalua recizia conversiei U-f și f-u enru ensiune coninuă. Se oreşe alimenarea monajului şi se realizează monajul în care se conecează ieşirea converorului U-f, V ou-, cu inrarea converorului f-u, V in-. Observaţie : Conecarea V ou- cu V in- se va face doar uilizînd breadboard-ul. Nu se răsucesc firele înre ele. Se conecează la inrarea ansambului (V in- ) osciloscoul (CH) şi volmerul DC şi osciloscoul (CH) la ieşire (V ou- ). Aoi se alimenează din nou monajul şi se alică la inrare ensiunile V in- = { 00mV, V, V,,V, V}, obţinue rin reglarea oenţiomerului P. Penru a măsura ensiunea de ieşire se foloseşe meniul Measure al osciloscoului sea e valoarea medie a CH (MEASUE Source =CH, Tye=Mean). Se comleează abelul, se calculează eroarea relaivă, ε, dinre V ou- şi V in-. Cum vă aşeaţi să fie cele două ensiuni? Penru ce ensiune abaerea ese maximă? Cum vă exlicați? b) Se va măsura imul de conversie al lanțului U-f și f-u. Se oreşe alimenarea monajului. Se generează (de la generaorul de funcții) un semnal dreunghiular de frecvență Hz și cele două nivele de ensiune HiLev = V LoLev = 0 V, care se verifică e oscilosco (CH). Sincronizarea osciloscoului se realizează duă CH, e fron oziiv, ensiune de rag 0.V-V. Se scoae oențiomerul P, se alimenează din nou monajul, și se alică semnalul sea anerior (de la generaor), rinr-un fir subțire, la inrarea converorului U-f (inul din mijloc al soclului oențiomerului P). Cu semnalul V in- e CH și V ou- e CH, cu culaje DC, cu GND-ul celor doua semnale la același nivel ( o diviziune fața de marginea de jos a ecranului) și C Y reglae să încaă e -6 diviziuni), se măsoară înîrzierea dinre fronul semnalului V in- și momenul în care semnalul V ou- H devine aroximaiv egal cu V in- H (inervalul de im rebuie să aibă minim div). Acesa rerezină imul maxim de roagare rin lanțul U-f și f-u, conv U-f-U Observaţie 6: Dacă nivelele high ale V in- și V ou- nu sun idenice, enru a ușura măsurarea conv U-f-U, se configurează CH fine seing (buonul sof coresunzăor din meniul CH) și se suraun vizual curbele high și low ale celor două semnale.. ealizarea și uilizarea comaraorului cu hiserezis a) Se realizează monajul din figura 0, e laca de es (solderless) folosind rezisenţele,,, ( = = KΩ,.-.KΩ). Faţă de schema din fig., s-a adăuga rezisenţa doar enru ca AO să nu lucreze în gol valoarea sa nu conează în calcule. Idenificaţi U r din fig. rin comaraţie cu fig. 0. Aenţie : Conform fig 0. circuiul realiza la aces unc uilizează ensiunea obţinuă de la ieşirea sabilizaorului de e PCB - firul de la ieșirea sursei 0 se conecează la inrarea de e fig. 0. Se conecează osciloscoul, CH la V in- şi CH la V ou-. La inrarea V in- se alică de la generaorul de funcţii un semnal riunghiular cu frecvenţa de KHz, și ensiunile Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev elecrice exreme HiLev = V LoLev = 0V. Aoi se alimenează din nou monajul, se reglează C y = V/div enru CH şi CH şi nivelul de 0V la o diviziune faţă de area de jos a ecranului (enru ambele canale). Se desenează cele forme de undă surause. b) Folosind cursorii de ensiune e imaginea celor forme de undă: - se măsorară ensiunile de inrare coresunzăoare celor două raguri care se noează cu V in- şi V in-. Ele sîn nivelele de ensiune e semnalul de inrare riunghiular la care comuă ieşirea dreunghiulară; - se măsoară valorile ensiunii de ieşire V ou-h, V ou- L ale semnalului dreunghiular; - se calculează ensiunile de rag eoreice U şi U, uilizînd relaţiile () şi valorile măsurae ale rezisenţelor. Calculați valoarea maximă a zgomoului racic suraus ese semnal, care nu roduce comuări false la ieşire? V in- + - UA LM Vou- Fig. 0. Schema comaraorului cu hiserezis c) Se vizualizează caracerisica Ou-In enru comaraorul cu hiserezis. Se rece osciloscoul în modul XY (Dislay XY) se ajusează imaginea enru a fi cî mai mare, dar a nu deăşi ecranul şi aoi se desenează. d) Se măsoară valoarea Slew-ae a comaraorului: se revine cu osciloscoul în domeniul im (Dislay Y) şi se deermină ana semnalului V ou- () e fron oziiv şi negaiv: S +, reseciv S -. Penru aceasa, se măsoară inervalul de im necesar semnalului să ajungă de la V la V e fron oziiv, Δ, reseciv de la V la V e fron negaiv, Δ şi se calculează S cu relaţiile (): S = [ V / s] + şi S [ / ] V s = () e) Uilizarea comaraorului enru refacerea/obținerea semnalului dreunghiular: Se oreşe alimenarea macheei. Se realizează monajul în care ieşirea comaraorului (V ou- ) se conecează la inrarea converorului f-u (V in- ). La inrarea comaraorului se alică un semnal dreunghiular cu frecvența khz și valorile alierelor HiLev = V LoLev = 0V. Se conecează V in- la CH al osciloscoului, V ou- la CH al osciloscoului și V ou- la volmerul d.c. al mulimerului. Aoi se alimenează din nou monajul și se

6 Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. măsoară valoarea ensiunii de la ieșirea converorului f-u, (V ou-). Se reeă măsurăorile enru semnal sinusoidal si riunghiular cu aceeași frecvență și valori limiă și se comleează abelul. Se comară rezulaele cu cele de la uncul.e. Exlicați diferența dinre valorile măsurae enru (V ou- ), în cele două siuații enru oae semnalele? Înrebări şi robleme regăioare. Care sun rincialele surse de eroare ale unui converor U-f?. Dacă H = V, L = 0,6V şi ef = 0V, =, deerminaţi UP şi UP, cele două raguri ale comaraorului din figură.. Dacă enru circuiul din figură, cu H =,V, L = 0,6V, S=0V/μs, ef = 0V şi =, deerminaţi frecvenţa maximă a semnalului de la ieşirea comaraorului, recum și forma de undă a acesuia.. Dacă enru circuiul din figură, cu H =,V, L = 0,V, S=00V/μs, ef = 0V şi =, deerminaţi imul de creşere c, frecvenţa maximă şi facorul de umlere al unui semnal dreunghiular de la ieşirea comaraorului. (se resuune c = /0 duraa minimă a unui alier).. Dacă recizia de conversie a unui converor U-f ese ε=%, iar a converorului f-u (invers) ese ε=%, deerminaţi care ese eroarea relaivă dinre ensiunea de la ieşirea converorului f-u şi cea de la inrarea U-f (dacă cele două sun legae în cascadă). Se resuune că cele două converoare sun calibrae la fel. 6. Dacă H =,6V, L = 0,6V şi = V, = = deerminaţi UP şi UP, cele două raguri ale comaraorului din figură.. Dacă U oh =,V, U ol = 0,V şi U r =.9V, = = deerminaţi ensiune de rag UP şi fereasra rigger-ului ΔUP.. Daţi minim un exemlu în care conversia U-f, f-u ese o soluţie necesară. (cu exlicaţii). 9. Deerminaţi ensiunea de rag oimă şi fereasra rigger-ului enru un comaraor cu hiserezis, la inrarea căruia se alică un semnal sinusoidal (ensiune) cu amlidinea A=V, şi SZ=0dB, dacă la ieşire se doreşe obţinerea unui semnal dreunghiular cu aceeaşi frecvenţă. (indicaţie: U _ = Umax_ / ). ef zg zg 0. Deerminaţi SZ min al unui semnal riunghiular simeric cu valoarea vîrf-vîrf U VV=V, fără comonenă coninuă, care se oae alica unui comaraor cu hiserezis cu UP=0mV şi ΔU=0mV asfel încî la ieşire să se obţină un semnal dreunghiular de aceeaşi frecvenţă. (indicaţie: U _ = Umax_ /. ef zg zg. Un semnal riunghiular cu amliudinea V, valoarea medie V și erioada s se alică unui lanț cu un converoare U-f și aoi f -U cu consanele de conversie K U-f = /K f-u și imul de conversie individual ms. Cum ese semnalul de ieșire față de cel de inrare?. Un semnal riunghiular cu amliudinea V și valoarea medie V se alică unui lanț cu un converoare U-f și aoi f -U cu consanele de conversie KU-f =.khz/v, reseciv KU-f =V/kHz. Deerminați forma, valoarea medie și valoarea vârf-vârf a semnalului de la ieșirea converorului f -U.. O ensiune coninuă se alică unui lanț cu un converor U-f, filru FTJ ideal cu f = khz, comaraor adecva și aoi converor f -U cu consanele de conversie K U-f = /K f-u.= khz/v. U in U ref Uin V C V E VEE U o Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. Dacă f -U funcționează cu semnal dreunghiular, aroxima de rimele comonene secrale, câ ese ensiunea maximă fără eroare?. Un semnal riunghiular cu amliudinea V, valoarea medie.v și erioada 00ms se alică unui lanț cu un converoare U-f și aoi f -U cu consanele de conversie KU-f = /Kf-U. Dacă erorile sisemaice de conversie sun εu-f = +%, reseciv ε f-u =-% Deerminați forma, valoarea medie și valoarea vârf-vârf a semnalului de la ieșirea converorului f -U.. Care ese rolul unui comaraor? Care ese diferenţa dinre un comaraor şi un comaraor cu hiserezis? 6. Vieza maximă de variație a semnalului de la inrarea unui lanț de conversie U-f, f-u ese V/μs. Deerminați frecvența maximă și forma de undă oimă enru o ensiune cu valoare vîrfvîrf de V care oae fi uilizaă înr-o asfel de conversie fără a alera valorile limiă ale semnalului. Figura. Monajul sisemului cu converor U-f şi converor f-u realiza e PCB Aenţie: Poenţialele elecrice GND, V alim, V CC, V ou- şi V in- se obţin la firele coresunzăoare: negru, roşu, orocaliu, verde şi galben. Poenţialele V in- şi V ou- se găsesc la uncele de es coresunzăoare. (ini individuali). Observaţie: Duă măsurarea valorii oenţiomerelor P, P şi a condensaorilor C, C, (rin scoaerea de e soclu) conecarea înaoi în circui se va realiza cu aenţie enru a nu îndoi şi rue inii comonenelor. Penru oențiomere se recomandă noarea oziției inițiale, enru a nu fi reconecați invers.

7 Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. V in- P in Cin P ss CL L U LM 6 C V ou- 6 V in- UA + - LM V in- D D in Cin ss 9 U LM 6 C Vou- C L CL P Converorul U-f Divizor de ensiune Comaraor cu hiserezis Converorul f-u Figura : Schema lanțului forma din converor U-f, divizor de ensiune, comaraor cu hiserezis şi converor f-u; dinre cele blocuri, cel din mijloc nu exisă e laca de circui imrima!