V scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele
|
|
- Ἡρωδιάς Κουρμούλης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Vascularizaţia: Arterele: din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare; din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare; aceste ramuri se anastomozează şi formează două arcade în jurul capului pancreasului din care se desprind ramuri pentru duoden şi pancreas. porţiunea I este mai puţin vascularizată; va primi ramuri din arterele supra şi retroduodenale (ramuri din artera gastro-duodenală). Venele: vor însoţi arterele, formându-se vene pancreatico-duodenale ce se varsă în vena mezenterică superioară sau direct în vena portă; există o venă mică, vena prepilorică, situată în şanţul duodeno-piloric.
2 Limfaticele: ajung la noduri limfatice hepatice şi celiace. Inervaţia: porţiunea superioară primeşte filete din nervii destinaţi ficatului; celelalte porţiuni din plexul celiac; filete nervoase pătrund în peretele duodenal şi formează două plexuri (mezenteric şi submucos).
3 Intestinul subţire Cel mai important pentru digestie şi cel mai lung segment al tubului digestiv Structura externă: - forma tubulară - alcătuit din două porţiuni - duodenul cm - formă de potcoavă - intestinul liber metri lungime - se îndoaie formând cute (anse intestinale) Structura internă: - peretele muscular fibre musculare dispuse - longitudinal - circular - mucoasa intestinală mici proeminenţe vilozităţi intestinale
4 4
5 Intestinul subţire este căptuşit dinspre interior către exterior de aceleaşi trei pături: mucoasă, submucoasă, musculară (muşchi circulari şi longitudinali) şi seroasă Mucoasa intestinală este supusă unui proces permanent de înnoire. Suprafaţa ei interioară este cutată. Cutele - valvule conivente - sunt dispuse circular şi prezintă mici ridicături ca nişte degete de mănuşă - vilozităţi intestinale Celulele vilozităţilor au la polul apical numeroase microvilozităţi care sporesc suprafaţa de absorbţie a nutrimentelor. Fiecare vilozitate este străbătută de vase sangvine, un vas limfatic şi fibre nervoase. In mucoasa intestinală se găsesc şi numeroase glande intestinale care secretă enzime şi celule care secretă mucus. Acestea împreună cu produsul de secreţie al pancreasului şi al ficatului formează sucul intestinal.
6 6
7 Glandele peretelui intestinal produc zilnic aproximativ 3 1 de enzime, care au rolul de a descompune proteinele, lipidele şi hidraţii de carbon din chimul intestinal: zaharaza descompune zaharoza din fructe şi zahăr în glucoza; maltaza intestinală descompune maltoza în glucoza şi fructoză; lactaza descompune lactoza din lapte, în glucoza şi galactoză.
8 8
9 Vilozităţile intestinale: - bogată reţea de capilare - vas limfatic - ţesut epitelial unistratificat În mucoasa intestinală se găsesc glande intestinale ce produc sucul intestinal. Sucul intestinal conţine: - apă - enzime - mucină
10 10
11
12 Pentru lipide acţionează lipaza intestinală, iar pentru peptide, peptidaza care le degradează până la aminoacizi. O parte a enzimelor produse în peretele intestinal provine din celulele descuamate ale mucoasei intestinale. în urma descuamării rezultă zilnic aproximativ 250 g de celule, ceea ce înseamnă că, în 1-2 zile, suprafaţa interioară a intestinului aproape că se reformeaza. Mişcările peristaltice ale intestinului facilitează unei cantităţi din mixtura alimentară să vină în contact cu mucoasa intestinală. Ritmic, aceste mişcări împing mai departe conţinutul intestinului. In digestia intestinală, în afara enzimelor secretate de glandele peretelui intestinal, participă enzimele din sucul pancreatic şi bila. Chimul gastric este alcalinizat în intestinul subţire, deoarece numai într-un mediu alcalin enzimele pancreasului şi cele ale peretelui intestinal devin pe deplin active. Sucul intestinal acţionează asupra chimului gastric împreună cu sucul pancreatic şi cu bila. Căile care transportă conţinutul veziculei biliare şi secreţiile pancreasului se deschid în duoden.
13 In digestia intestinală finală au loc următoarele : Hidraţii de carbon: amidonul (şi eventual glicogenul) care nu a fost descompus de către amilaza salivară este descompus de către amilaza pancreatică şi intestinală, mai întâi în dizaharide şi în final, în glucoza; Proteinele sunt scindate de către enzimele pancreatice în mici peptide şi, în final, sunt descompuse de enzimele intestinale în aminoacizi; Lipidele, prin intermediul sărurilor biliare, sunt scindate în particule mici în duoden şi emulsionate; ele sunt supuse acţiunii enzimelor din pan creas şi acţiunii lipazei intestinale. Prin hidroliză, în final, se obţin acizi graşi şi glicerina. Schema absortiei intestinale Radiografie a intestinului subtire si gros
14 Mecanismul secreţiei glandulare a sucului pancreatic şi intestinal, precum şi golirea vezicii biliare este, în principal, unul umoral şi secundar, unul nervos. Prin inervaţia vegetativă simpatică (nervii splanhnici) se produce inhibiţia secreţiei glandulare, iar prin inervaţia parasimpatică (nervul vag) are loc stimularea secreţiei glandulare. Absorbţia intestinală. Produşii finali ai digestiei trec prin peretele intestinal: aminoacizii, glucoza şi sărurile minerale se absorb pe cale sangvină, iar glicerina şi acizii graşi, pe cale limfatică Absorbţia din intestinul subţire se desfăşoară concomitent cu digestia. Structurile adaptate funcţiei de absorbţie sunt vilozităţile intestinale Intestinul subţire, datorită valvulelor conivente şi vilozităţilor intestinale, realizează o suprafaţă de absorbţie a nutrimentelor de aproximativ 125 m2. Un rol însemnat în acest proces îl joacă gradul de concentraţie a substanţelor care traversează peretele intestinal. Transportul pasiv prin difuzie nu explică însă îndeajuns trecerea rapidă a substanţelor nutritive din intestin în sânge şi limfă. în cazul anumitor molecule, cum ar fi cele de glucoza, viteza de trecere este de o mie de ori mai mare decât cea necesară în cazul difuziei, un rol important avându-l moleculele transportoare, care transferă produsele de digestie, în mod activ, în sânge şi limfă; pentru aceasta este nevoie de energie.
15 Glucoza trece din intestinul subţire în sânge printr-un mecanism pasiv dacă în intestin este în concentraţie mare, şi printr-un mecanism activ, dacă se găseşte în concentraţie mică; aminoacizii se absorb printr-un mecanism activ; glicerina fiind solubilă în apă se absoarbe uşor, iar acizii graşi insolubili intră în combinaţie cu sărurile biliare cu care formează compuşi stabili, care pot traversa mucoasa intestinală. Procese din intestinul gros. La 4-5 ore de la terminarea unei mese, conţinutul intestinului subţire care rămâne după absorbţie este împins în intestinul gros printr-o undă peristaltică declanşată reflex. Centrul acestui reflex este în bulb, iar căile nervoase aparţin nervului vag.
16 Intestinul gros: lungime 1, 5 2 metri Structura externă: - cecum - tubuşor - apendice - apendicita - colon - ascendent - transversal - descendent - rect - se deschide la exterior prin orificiul anal Structura internă: - peretele muscular - trei benzi dispuse longitudinal de-a lungul intestinului - mucoasa numeroase pliuri şi glande producatoare de mucus care ajută la eliminarea materiilor fecale
17
18 18
19 19
20 20
21 Ficatul Ficatul si vezicula biliara; 1-duct biliar;2canalicule biliare;3celule hepatice;4vezicula biliara;5duoden;6-vena porta;7-duct hepatic;8-duct hepatic comun Ficatul este cea mai mare glandă din organismul uman şi cântăreşte aproximativ 1500 g. Pe faţa inferioară a ficatului se află plasată vezicula biliară, în care se acumulează lichidul biliar {bila) Ficatul este puternic irigat. Vena portă pătrunde în lobul hepatic drept şi aduce la ficat sânge de la intestin, pancreas şi splină. Sistemul port se ramifică puternic în ficat şi alcătuieşte o reţea cu ochiuri înguste. Toate venele centrale din lobulii hepatici confluează în venele hepatice care se varsă în vena cavă inferioară. Artera hepatică aduce sânge oxigenat dinspre inimă. Ea se ramifică într-o reţea cu ochiuri înguste. De reţinut că, ramificaţiile arterei hepatice, ale venei porte şi ale canalelor biliare - se ramifică şi ajunge până în cele mai mici unităţi morfofuncţionale ale ficatului - lobulii hepatici (1-2 mm diametru). în structura unui lobul hepatic intră: celule hepatice, reţea de capilare sangvine, reţea de capilare biliare şi ţesut conjunctiv. Procesele metabolice de la nivelul celulelor hepatice sunt foarte intense. Acest lucru se poate recunoaşte prin temperatura înregistrată în ficat (până la 41 C), cea mai ridicată din organism.
22 22
23 23
24 Funcţiile ficatului. Sângele, sosind dinspre organele de digestie, trebuie să traverseze ficatul. Cea mai importantă sarcină a ficatului este dezintoxicarea sângelui. La aceasta se adaugă eliminarea celulelor sangvine uzate. Numeroase toxine celulare, între care, nu în ultimul rând, se numără alcoolul, sunt descompuse în ficat. La alcoolici, celulele hepatice sunt distruse şi înlocuite, în majoritatea lor, de celule bogate în grăsimi, fără vreo funcţie anume. în final, se ajunge la o stare periculoasă pentru acest organ, o fibrozare hepatică, care poartă şi numele de ciroză hepatică.
25 Ficatul are şi o funcţie hematopoietică, formează globule roşii, dar le şi distruge. De asemenea, ficatul produce uree, din transformarea unor substanţe amoniacale toxice. El are şi o funcţie de termoreglare, participând la reglarea temperaturii corpului. Ficatul este totodată un organ de depozitare a glucozei, care soseşte din intestin prin vena portă. Ca urmare a reglării hormonale, ficatul o transformă în glicogen şi la nevoie, acesta este transformat din nou în glucoza. In procesul de digestie, ficatul are un rol important deoarece produce bila, care contribuie la digestia grăsimilor, pe care le emulsionează, favorizând dizolvarea acizilor graşi. Ea neutralizează şi aciditatea chimului gastric, care devenind alcalin, poate fi atacat uşor de către enzimele sucului pancreatic. Bila nu conţine enzime, ci săruri biliare, pigmenţi, colesterol etc. Sărurile biliare sunt cele care au rol în digestia şi absorbţia grăsimilor. Uneori se produce precipitarea colesterolului şi se formează calculi biliari (litiază biliară).
26 Canalul pancreatic accesor (Santorinii) Canalul pancreatic principal (Wirsung) Celulele β Sfincterul Oddi Celulele α Corpul pancreasului
27 SECREŢIA BILIARĂ -este produsă de hepatocit bilă hepatică -este eliminată în căile biliare este depozitată şi concentrată în vezica biliară bilă veziculară - este eliberată în duoden în perioadele digestive bilă coledociană Proprietăţi Bilă hepatică Bilă veziculară Culoare Vîscozitate galbenă fluidă brună vîscoasă ph alcalină neutru/alcalină Conţinut Secreţie mai concetrată continuă 750ml/zi depozitată ml
28 SECREŢIA BILIARĂ hepatocite Epiteliu cuboid Canaliculi biliari Duct biliar
29 Canalul coledoc
30 SECREŢIA PANCREATICĂ Endocrină - insulin insulinăă şi glucagon Exocrină Exocrin ă - enz enziime şi bicarbonat
31
32
33 SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE Proprietăţi: cantitate = 1,5 l/zi Proprietăţi ph = 8-8,4 Compoziţie: 98,5 apă 1,5 rezidiu uscat: - substanţe anorganice: HCO3- - substanţe organice: enzime pentru: G, L, P
34 SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE Ioni: Na, K, HCO3-, Cl Enzime Enzimele proteolitice Tripsina Chimotripsina Carboxipeptidaza Elastaza Dnaza Rnaza!!! INACTIVE: enterokinaza Enzimele lipolitice Lipaza pancreatică Colesterolesterhidrolaza Fosfolipaza A2 Enzime glicolitice Amilaza pancreatică tripsinogen tripsina chimotripsinogen chimotripsina procarboxipeptidaza carboxipeptidaza
35 SUCUL PANCREATIC: mecanism de elaborare 2 componente: Componenta enzimatică produsă de acini = secreţie ecbolică - este stimulată de PS, gastrină, CCK Componenta hidro-electrolitică produsă de celulele ductale = secr.hidrolatică - este stimulată de secretină Mecanismul de secreţie a componentei enzimatice - Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima - Stadiu de trecere în RER - Stadiu de trecere în REN vacuole cu granulaţii de zimogen - Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare eliminare în lumen Mecanismul de secreţie a componentei hidroelectrolitice - în porţiunea de început a ductului lichid izoton, bogat în HCO3- în porţiunea finală a ductului : HCO3- se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl- în sucul pancreatic : HCO3- şi Cl- (dacă debitul secretor este mic)
36 Enzimele pancreatice Celule acinare Proteaze Inactive Activate în intestin Lipaze Amilaze Active
37 REGLAREA SECREŢIE SECREŢIEI PANCREATICE 1) Reglarea nervoasă Inervaţia parasimpatică : nervul vag (X) ; stimularea vagală SP (direct şi prin secreţiei de gastrină) Inervaţia simpatică: nervii splahnici; stimularea simpatică SP 2) Reglarea umorală Hormon Loc de sinteză Stimul Efect Secretină mucoasa duoden +jejun superior contactul cu HCl hidrolatic CCK mucoasa duoden +jejun superior contactul cu lipide, peptone ecbolic Gastrină cel G din zona antro-pilorică + duoden SP VIP muc. duoden SP Somatostatină pancreas SP Glucagon pancreas SP
38 REGLAREA SECREŢIE SECREŢIEI PANCREATICE Faza cefalică - (10-15%) activarea eferenţelor vagale eliberarea enzimelor Faza gastrică fără importanţă la om Faza intestinală - majoritatea secreţiei CCK efect ecbolic ( enzimele) secretina efect hidrolatic ( HCO3-)
39 SECREŢŢIA INTESTIN SECRE INTESTINALĂ ALĂ Intestinul subţire: vili la nivelul mucoasei cripte/glande Lieberkuhn între vili margine în perie a celulelor epiteliale
40
41 SECREŢŢIA INTESTIN SECRE INTESTINALĂ: ALĂ: compoziţie Proprietăţi: cantitate: 3l/zi ph = alcalin (8) - în perioade interdigestive: comp. ionică şi osmolaritate plasma - în perioade digestive: suc intestinal pur, conţine 1g proteine/l Compoziţie - depinde de zonă: Compoziţie: în duoden predomină glande BRUNNER secretă mucus în restul intestinului subţire predomină glande LIEBERKUHN produc SI propriu-zis
42 Glande Lieberkuhn Vil Celule mucoase Enterocite (margine în perie) (mucus) Cel. endocrine (hormoni: reglarea locală) Celule Paneth (granule secretorii)
43 SECREŢŢIA INTESTIN SECRE INTESTINALĂ: ALĂ: compoziţie ENZIME enterokinaza activează tripsina şi chimotripsina enzime proteolitice erepsina = amestec de enzime proteolitice; degradează pp AA nucleaze degradare polinucleotide mononucleotide nucleotidaze degradare mononucleotide nucleozid + acid fosforic nucleozidaze degradează nucleozide pentoza + baza azotată enzime pentru glucide amilaza intestinală det.hidroliza amidonului maltoză dizaharidaze: maltaza hidroliza maltozei 2 mol. glucoză zaharaza hidroliza zaharozei glucoză + fructoză lactaza hidroliza lactozei glucoză + galactoză enzime pentru lipide: lipide lipaza intestinală hidroliza trigliceride (TG) AG + MG
44 Secreţia intestinală Intestin subţire Mucus/bicarbonat protecţia mucoasei Componenta hidroelectrolitică reglare: mec. Nervoase locale mec. Hormonale (secretină, CCK) rol minor Intestin gros Secretă mucus. Secreţia hidroelectrolitică: reacţie de răspuns la stimuli iritanţi.
45 Secreţia intestinală NaCl K+ K Na, K, 2Cl 2Cl Cl- op Secretia cl Na+ Cl- Na+ camp K+ P Na+ K+ netă Na+ Na+ Celule secretorii
46 Secreţia Secre ţia intestin intestinală ală - enz enziime şi hormon hormonii Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală Hormonii secretaţi de celulele endocrine din mucoasă Hormon Stimul: activare chemoreceptori de către componentele din alimente Stimulează secreţia la alte nivele: Gastrina - duoden stomac Cholecistokinina intestin subţire pancreas Secretina intestin subţire pancreas
47 REGLAREA SECRETIEI INTESTINALE Reflexele locale = cele mai importante mecanisme de reglare a secreţiei intestinului subţire (în special cele iniţiate de stimului tactili sau iritanţi). prezenţa chimului declansarea secretiei intestinale (volumul secretiei este d.p. cu volumul chimului) Reglarea nervoasă - stimularea vagală creşte secreţia glandelor Brunner şi probabil nu are efect asupra glandelor intestinale. Reglarea umorală: intervin gastrina, CCK, secretina, VIP, secreţia intestinală
48 SECREŢIA BILIARĂ -este produsă de hepatocit bilă hepatică -este eliminată în căile biliare este depozitată şi concentrată în vezica biliară bilă veziculară - este eliberată în duoden în perioadele digestive bilă coledociană Proprietăţi Bilă hepatică Bilă veziculară Culoare Vîscozitate galbenă fluidă brună vîscoasă ph alcalină neutru/alcalină Conţinut Secreţie mai concetrată continuă 750ml/zi depozitată ml
49 SECREŢIA BILIARĂ hepatocite Epiteliu cuboid Canaliculi biliari Duct biliar
CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Funcţia de secreţie 1. Saliva: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanism de elaborare, reglare 2. Sucul gastric: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanismul de elaborare
Διαβάστε περισσότεραFIZIOLOGIA STOMACULUI
FIZIOLOGIA STOMACULUI Rolurile stomacului: preia rapid o mare cantitate de alimente depozitează şi prelucrează mecanic şi chimic alimentele evacuează lent şi fracţionat alimentele în duoden într-o formă
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραSECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI
SECREȚIA SALIVARĂ Saliva este produsul de secretie a celor 3 perechi de glande salivare mari (parotide, sublinguale si submaxilare) si a unor glande salivare mici, diseminate in mucoasa bucala. Unitatea
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραPROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI
PROCEEDING DE FIZIOLOGIE A FICATULUI Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% din greutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin artera hepatica si vena porta. FUNCTIILE FICATULUI
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραRECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE 17-21 aprilie 2016 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse:
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραSursele de calorii. Ce trebuie să ştim despre glucide? Sursele de calorii
Sursele de calorii G H I D P E N T R U A L I M E N T A Ţ I A S Ă N Ă T O A S Ă Sursele de calorii Ce trebuie să ştim despre glucide? Glucidele, numite de asemenea şi carbohidraţi sau hidraţi de carbon,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραGLANDELE ANEXE DIGESTIVE
GLANDELE ANEXE DIGESTIVE Glandele salivare mari Pancreas Ficat GLANDELE SALIVARE MARI Canalul Stensen Canale ale glandei sublinguale Glanda parotidă Frenul lingual Glanda sublinguală Canalul Wharton Glanda
Διαβάστε περισσότεραDefinitii fiziologie
Definitii fiziologie 1Apa in organism - compartimente hidrice enumerare, caracteristici (LIC, LEC, TBW) Compartimentul intracelular (LIC) Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40G - 28 L (70 Kg); Apa
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότερα1. S tratigrafia peretelui vascular Intima Media Adventitia Epiteliu simplu pavimentos Tesut conjunctiv
1. Stratigrafia peretelui vascular Intima endoteliu (structura mereu prezenta) membrana bazal (structura mereu prezenta) strat subendotelial limitanta elastica interna (LEI) Dispozitia elementelor este
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραOSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1
ECHILIBRE ACIDO-BAZICE 1 DISOCIEREA APEI 2 H 2 O H 3 O + + OH - H 3 O + H + PRODUS IONIC AL APEI: + c P H K = [ H ] [ OH ] = 2 O P H O = 2 = 10 14 M 2 (25 o C ) ÎN APA PURĂ + [ H ] = [ OH ] = PH 2 O =
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραAcizi carboxilici heterofuncționali.
Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότερα