OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016"

Transcript

1 OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse: 1. Sinapse interneuronale se realizează în ganglionii: A. Spinali B. Intramurali C. Scarpa și Corti D. Inferiori și superiori ai nervilor IX și X 2. Neuronii multipolari pot face sinapsă cu: A. Dendritele neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal B. Celulele senzoriale din melcul membranos C. Motoneuroni din toate etajele trunchiului cerebral D. Numai cu neuroni bipolari, la nivelul retinei 3. Mușchiul biceps: A. Se atașează de scapulă printr-un tendon B. În reflexul de extensie se contractă C. Se atașează de radius și ulnă prin 2 tendoane D. Primește impulsuri prin fibre nervoase cu origine în ganglioni paravertebrali 4. Catecolaminele: A. Sunt secretate de către zona internă a CSR B. Intervin în faza de rezistență a stării de stres C. Au hiposecreția asociată cu apariția unor tumori: feocromocitom D. Descompun un polizaharid depozitat la nivel hepatic 5. Care dintre afirmațiile următoare este corectă: A. Sucul pancreatic conține enterokinază, secretată de celulele acinare, cu rol în activarea tripsinogenului B. Nucleul salivator bulbar, nervul IX și ganglionul otic sunt implicați în declanșarea unei secreții seroase C. Secreția hepatocitelor poate fi crescută de glucagon și prin impulsuri transmise de fibrele parasimpatice ale nervilor pelvieni D. Adrenalina contractă sfincterele digestive și crește frecvența contracțiilor peristaltice 6. Alege afirmația corectă referitoare la inervația stomacului: A. Asigură, prin componenta parasimpatică, stimularea secreției de HCl, efect produs și de somatostatină B. Include și fibre motorii vegetative cu originea în bulb, punte și măduva spinării C. Este asigurată și de fibre viscerosenzitive cu originea în ganglioni intramurali D. Este asigurată indirect și de impulsurile transmise prin fibre mielinice incluse în structura nervului splanhnic mare Pagina 1 din 12

2 7. Care dintre afirmațiile următoare este corectă: A. Glandele pilorice eliberează în sucul gastric gastrină cu rol în motilitate B. Stimularea nucleului dorsal al vagului produce creșterea secreției salivare și gastrice C. Glandele oxintice secretă o glicoproteină implicată în absorbția ileală a unei vitamine hidrosolubile D. Chilomicronii se găsesc în enterocite, limfă și sânge și conțin toate categoriile de substanțe organice 8. Care dintre afirmațiile privind secreția biliară este corectă: A. Conține lecitină, acizi și pigmenți biliari sintetizați din colesterol B. Este necesară și pentru absorbția monogliceridelor și a unei vitamine implicată în sinteza componentului comun al pigmenților vizuali C. Producerea ei este inhibată de sistemul nervos simpatic și de enterohormonul secretină D. Are în compoziție substanțe cu rol în emulsionarea acizilor grași și absorbția lor din tractul intestinal 9. Alegeți afirmația corectă referitoare la absorbția intestinală a lipidelor: A. Glicerolul se asociază cu sărurile biliare pentru a forma micelii hidrosolubile B. Monogliceridele și colesterolul din micelii străbat polul apical al enterocitelor prin transport pasiv C. Acizii grași se combină cu sărurile biliare în enterocite, formând micelii hidrosolubile D. Acizii grași și glicerolul resintetizează trigliceridele în chiliferul limfatic central 10. Care dintre afirmațiile următoare este corectă: A. Colecistokinina ajunge la vezica biliară prin tranzitarea canalului cistic, stimulând excreția bilei B. Saliva produce digestia chimică a amidonului preparat până la hexoze C. Sărurile biliare facilitează acțiunea unei enzime pancreatice care hidrolizează esteri insolubili în apă D. Glandele oxintice secretă o proenzimă care se activează la contactul cu un acid organic 11. La nivelul colonului sunt prezente: A. Tenii, haustre, apendice epiploice și apendicele vermiform B. Un sfincter anal intern care se contractă sub influența parasimpaticului sacrat C. Celule țintă pentru unii hormoni sterolici, în structura glandelor colice D. Un sfincter anal extern, aflat sub control voluntar, în porțiunea terminală 12. Care dintre afirmațiiile următoare este corectă: A. Pancreozimina este o enzimă secretată în mucoasa duodenală la contactul cu chimul bogat în lipide B. Arcul reflex al reflexului gastrosecretor include și fibre visceromotorii cu origine bulbară C. Pigmenții biliari emulsionează lipidele și formează cu acizii grași rezultați micelii hidrosolubile D. Glucagonul și cortizolul legat de proteine plasmatice inhibă secreția gastrică 13. La formarea septului nazal participă oasele: A. Sfenoid și vomer B. Frontal și nazal C. Etmoid și vomer D. Nazal și cornetul nazal inferior 14. Alegeți afirmația corectă referitoare la creșterea oaselor: A. Este stimulată prin acțiunea directă a STH-ului asupra cartilajelor diafizo-epifizare B. Creșterea în lungime se realizează prin cartilajele articulare care proliferează spre diafiză C. Somatomedinele acționează asupra cartilajelor metafizare, stimulând osteogeneza D. Este influențată hormonal și de componenta endocrină a gonadei feminine 15. Identificați enunțul eronat referitor la discul întunecat: A. Este format din două tipuri de miofilamente B. Apare în structura miofibrilei din fibra miocardică C. Este străbătut la mijloc de banda H luminoasă D. Este delimitat de două membrane Z succesive, în mușchiul relaxat Pagina 2 din 12

3 16. Secusa musculară: A. Este tipul de contracție produsă în mod predominant în organism, putând fi izotonică sau izometrică B. Apare în urma aplicării unui stimul unic și are eficiență egală cu contracția tetanică C. Are durata fazei de latență egală pentru toate tipurile de mușchi (cca 0,01 s) D. Se produce frecvent în timpul frisonului, în mai multe grupe musculare 17. Identificați enunțul eronat referitor la nervul glosofaringian: A. Are origine reală dublă pentru fibrele motorii B. Contribuie la realizarea timpului faringian al deglutiției C. Culege informații de ordin gustativ de la nivelul mucoasei faringiene D. Conține și fibre colinergice care se termină în ganglionul otic 18. Identificați enunțul eronat în legătură cu hipotalamusul: A. Controlează funcțiile gonadelor B. Conține, la nivelul nucleului supraoptic, neuroni cu receptori pentru melatonină C. Este centrul superior de integrare a activității musculare somatice D. Conține și nuclei posteriori cu rol integrator simpatic 19. Maculele otolitice sunt: A. În relație directă cu axonii neuronilor bipolari din ganglionul vestibular Scarpa B. Organe care se adaptează foarte rapid, localizate în vestibulul membranos C. Prevăzute cu celule care prezintă la polul apical prelungiri permanente, ca și receptorii pentru accelerații circulare D. Responsabile pentru detectarea vitezei de deplasare a capului și corpului 20. Deplasarea unui obiect de la 6 m la 8 m de ochi determină: A. Micșorarea diametrului pupilar, prin contracția mușchiului sfincter al irisului B. Relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului C. Contracția mușchilor ciliari sub stimularea parasimpaticului cranian D. Creșterea razei de curbură a lentilei biconvexe 21. Alegeți afirmația corectă referitoare la calea optică: A. Conduce impulsuri declanșate de acțiunea radiației de 530 nm asupra unor neuroni unipolari B. Tractul optic se termină în lobul occipital, pe marginile scizurii calcarine C. Axonii neuronilor multipolari sunt conectați cu coliculii cvadrigemeni inferiori D. Neuronii bipolari realizează conexiuni cu celulele fotoreceptoare din stratul periferic al retinei 22. Hormonii tiroidieni: A. Sunt reprezentați de tireostimuline (T3, T4) și calcitonină B. Au efecte tisulare identice și la fel de rapide C. Se află sub controlul unui hormon trop adenohipofizar TRH D. Se eliberează în sânge în cantități variabile, în funcție de necesități 23. Dacă secreția de TSH crește, aceasta înseamnă că: A. Va crește și secreția de tiroxină și calcitonină, generând gușa toxică B. Este exclusă posibilitatea unei insuficiențe tiroidiene C. A intervenit, probabil, un feed-back declanșat de modificarea secreției de T 3 și T 4 D. Nivelele plasmatice mici de tireoglobulină au stimulat secreția adenohipofizei 24. Care dintre afirmațiile următoare este corectă: A. Activitatea anabolică a insulinei se manifestă prin stimularea sintezei de proteine, lipide și monozaharide B. ADH determină eliminarea unei urine mai concentrate și reduse cantitativ C. Activitatea catabolică a glucagonului se manifestă prin degradarea hexozelor, proteinelor și lipidelor D. Testosteronul și progesteronul realizează o repartiție topografică similară a grăsimii de rezervă 25. Identificați afirmația eronată cu privire la inervația mușchiului striat: A. Neuronii simpatici postganglionari produc reacții vasomotorii B. Axonii motoneuronilor realizează plăci motorii la nivelul fibrelor extrafusale și intrafusale C. Inervația senzitivă poate fi realizată de prelungiri celulipete ale unor neuroni din ganglionul spinal D. Este asigurată de fibre nervoase terminate pe miofibrilele cu benzi repetitive izotrope și anizotrope Pagina 3 din 12

4 26. În condiții normale, hormonii tiroidieni determină: A. Scăderea absorbției intestinale de glucoză B. Reducerea sensibilității la mediatori chimici neuronali C. Scăderea catabolismului tisular al glucozei D. Stimularea și menținerea secreției lactate 27. Secreția neuronilor hipotalamici anteriori poate fi stimulată direct de creșterea: A. Volumului urinei B. Volumului lichidelor extracelulare C. Concentrației urinei D. Concentrației plasmei 28. Nervii cranieni, spre deosebire de cei spinali: A. Conțin fibre postganglionare parasimpatice B. Pot prezenta fibre senzitive cu origine reală în ganglioni de pe traseul lor C. Au distribuție limitată la cap, gât și trunchi D. Asigură conexiunea informațională între nevrax și organele periferice 29. Care dintre afirmațiile următoare este corectă: A. Ramurile nervilor spinali ies din canalul vertebral prin orificiile de conjugare B. Osteogeneza de membrană asigură formarea tuturor oaselor neurocraniului C. Căile auditivă și vizuală nu se caracterizează prin fenomene de convergență D. Osteogeneza encondrală realizează creșterea în lungime a oaselor metacarpiene 30. Nervul facial asigură: A. Sensibilitatea dureroasă de la nivelul feței, împreună cu nervul V B. Conducerea unor impulsuri care vor ajunge la glandele mucoasei nazale C. Sensibilitatea tactilă din cele 2/3 anterioare ale corpului limbii D. Conducerea impulsurilor de la mugurii gustativi situați în pereții papilelor caliciforme II. ALEGERE GRUPATĂ La următoarele întrebări ( ) se propun mai multe variante de răspuns, numerotate cu 1, 2, 3, 4. Răspundeţi cu: A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte D - dacă varianta 4 este corectă E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte 31. Substratul anatomic responsabil de secreția enzimelor digestive este reprezentat de: 1. Celulele acinare pancreatice pentru α-amilază, fosfolipază și colesterol-lipază 2. Glandele oxintice pentru secreția de chimozină, lipază, gelatinază și elastază 3. Glande seromucoase pentru o enzimă inactivată de ph-ul intragastric scăzut 4. Microvilii celulelor din criptele Lieberkühn pentru peptidaze, dizaharidaze și lipază 32. Faza cefalică a secreției gastrice: 1. Este controlată nervos și umoral (prin gastrina secretată de celulele G) 2. Necondiționat, este inițiată prin excitarea receptorilor gustativi 3. Începe imediat ce bolurile alimentare au pătruns în stomac 4. Condiționat, poate fi declanșată de excitații vizuale, olfactive determinate de alimente 33. Alegeți afirmațiile corecte privind absorbția intestinală: 1. Chilomicronii, formați la nivelul enterocitelor, trec în limfa din chiliferul central 2. Pentru vitamina D se realizează sub formă de micelii hidrosolubile 3. Pentru electroliți se realizează prin mecanisme: active (Ca 2+, Fe 2+ ) și pasive (Ca 2+, Cl - ) 4. Pentru acizi grași cu lanț lung se realizează prin mecanism activ, Na + - dependent Pagina 4 din 12

5 34. Secreția exocrină pancreatică: 1. Este stimulată și de impulsuri generate în nucleul dorsal al vagului 2. Conține Na +, K + și HCO 3 - în aceeași concentrație ca și în plasmă 3. Include o substanță care protejează pancreasul de autodigestie 4. Conține enzime secretate în forma lor activă: fosfo-lipază, carboxipeptidaze și α-amilază 35. Glandele de la nivelul corpului gastric secretă: 1. O enzimă lipolitică a cărei acțiune necesită prezența sărurilor biliare 2. O lipoproteină cu rol în protecția mecanică și chimică a mucoasei gastrice 3. Un hormon care controlează activitatea secretorie și motorie gastrică 4. O substanță anorganică cu rol în facilitarea absorbției intestinale a unui cation 36. Evacuarea bilei: 1. Presupune relaxarea sfincterului Oddi, ca urmare a stimulării simpatice 2. Implică și influențe vegetative vagale 3. Se produce sub acțiunea unui hormon digestiv eliberat de mucoasa colică 4. Este consecința contracției musculaturii netede veziculare 37. Identificați afirmațiile incorecte despre absorbția produșilor finali ai digestiei: 1. Vitaminele A și B se pot absorbi optim prin transport facilitat, la nivel ileal 2. Colesterolul și sărurile biliare se absorb pasiv la nivelul enterocitului 3. Na + și K + se pot absorbi și la nivelul colonului, sub acțiunea aldosteronului 4. Glucoza, dipeptidele și tripeptidele se pot absorbi prin transport activ Na + - dependent 38. Colesterolul: 1. Absorbit la nivel intestinal ajunge prin vena portă la celulele hepatice 2. Plasmatic este diminuat sub acțiunea tiroxinei și triiodotironinei 3. Intră în alcătuirea sărurilor biliare, aldosteronului și corticotropinei 4. Se găsește în constituția chilomicronilor și a membranelor celulare 39. Masticația: 1. Asigură prezența unor stimuli care activează chemoreceptori de la nivelul viscerocraniului 2. Este un act reflex cu centrii localizați în întreg trunchiul cerebral 3. Este un proces complex, realizat prin reflexe necondiționate și condiționate 4. Prelucrează mecanic prin tăiere, zdrobire și triturare alimentele semilichide 40. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la mugurii gustativi: 1. Conțin două categorii de celule senzoriale: ciliate și neciliate 2. Generează impulsuri interpretate exclusiv ca senzație gustativă 3. Un mugure poate să răspundă la toți stimulii gustativi 4. Un mugure răspunde, de obicei, la una sau două categorii de stimuli gustativi 41. Sistemul nervos poate influența permeabilitatea tubilor distali pentru apă prin intermediul: 1. ADH-ului 2. CRH, indirect 3. Vasopresinei 4. Prolactinei 42. Efecte asupra SNC pot avea: 1. Hormoni secretați de celule neurosecretoare simpatice 2. Un hormon trop ce are celule țintă la nivelul unei glande cu origine endodermică, indirect 3. Unii hormoni secretați la nivelul zonei de origine mezodermică a suprarenalei 4. Hormonii mineralocorticoizi, care acționează rapid, salvând viața Pagina 5 din 12

6 43. Cretinismul gușogen se caracterizează prin: 1. Piele uscată și îngroșată 2. Țesuturi îmbibate cu un edem mucos 3. Scăderea temperaturii corpului 4. Dezvoltarea întârziată a organelor genitale 44. La nivelul sistemului digestiv: 1. Acetilcolina crește ph-ul chimului gastric 2. Glucocorticoizii stimulează secreția unei proenzime la nivelul glandelor gastrice 3. Noradenalina relaxează musculatura gastrică și sfincterul piloric 4. Cortizolul intensifică secreția celulelor parietale a glandelor oxintice 45. Care dintre afirmațiile următoare sunt corecte: 1. Unii hormoni secretați de mucoasa duodenală pot influența secreția insulinei 2. Hipoglicemia poate fi consecința creșterii secreției de corticotropină 3. Expunerea la lumină puternică poate influența, indirect, secreția de gonadotropine 4. Hipersecreția insulinică poate determina apariția cetoacidozei, cu efecte toxice la nivelul SNC 46. Secreția de prolactină: 1. Atinge un maxim în timpul nașterii, ca și secreția de oxitocină 2. Variază și în funcție de ritmul nictemeral 3. Este controlată prin mecanism de feed-back 4. Este controlată de un singur neurohormon, ca și secreția de MSH 47. Fibrele senzitive din structura nervilor cranieni micști: 1. Sunt exclusiv somatosenzitive în nervul V 2. Își au originea reală în nuclei senzitivi din trunchiul cerebral 3. Sunt implicate în segmentul de conducere al analizatorului cutanat și kinestezic 4. Sunt și viscerosenzitive în nervii faciali, glosofaringieni și pneumogastrici 48. Placa motorie: 1. Poate avea în alcătuire butoni terminali ai neuronilor gamma 2. Prezintă noradrenalina sau adrenalina ca mediator chimic 3. Se poate constitui cu participarea unor componente din structura unui proprioceptor 4. Reprezintă o sinapsă cu transmitere bidirecțională 49. Conducerea saltatorie a potențialului de acțiune se realizează la nivelul: 1. Sinapselor axo-axonice și plăcilor motorii 2. Unor prelungiri periferice ale neuronilor din ganglionii spinali 3. Fibrelor visceromotorii postganglionare simpatice 4. Fibrelor visceromotorii preganglionare parasimpatice 50. Tonusul muscular: 1. Se află sub controlul nucleului roșu, cu rol stimulator 2. Este controlat prin impulsuri extrapiramidale 3. Scade în somn și la solicitări corticale puternice 4. Depinde de aferențele de la fusurile neuromusculare 51. Al doilea neuron al căii: 1. Piramidale poate fi situat și la nivelul nucleului ambiguu 2. Gustative emite fibre care se încrucișează în traseul lor spre talamus 3. Vestibulare se conectează cu unii nuclei somatici ai trunchiului cerebral 4. Olfactive trimite eferențe și spre girusul hipocampic Pagina 6 din 12

7 52. Calea aferentă a arcului reflex vegetativ conține: 1. Fibre cu originea în ganglionul spinal și în ganglionii superiori de pe traseul nervilor IX și X 2. Fibre ce conduc impulsuri, celulipet și celulifug, cu viteza de 100 m/s 3. Dendrite și axoni ai neuronilor din ganglionii extranevraxiali ai nervilor V, VII, IX, X 4. Arborizații dendritice conectate cu chemoreceptori prezenți la nivelul unor vase de sânge 53. În scheletul uman există oase triunghiulare cu baza în sus care: 1. Pot fi situate în grosimea unui tendon 2. Pot forma articulații cu alte 4 oase 3. Pot forma diartroze sau sinartroze 4. Pot fi pereche sau nepereche 54. Stimularea SNV parasimpatic cranian nu produce: 1. Bronhodilatație și scăderea secreției glandelor mucoase 2. Secreție redusă de salivă vâscoasă 3. Contracția detrusorului vezical 4. Relaxarea sfincterului piloric 55. Mecanisme membranare de transport ionic activ prezintă celulele: 1. Osoase, a căror activitate este influențată de PTH 2. Care fagocitează resturile neuronilor distruși 3. Care căptușesc lumenul intestinal 4. Care generează și conduc impulsuri 56. Prin denervare parasimpatică a zonelor reflexogene nu se obține: 1. Tahicardie 2. Bradicardie 3. Creșterea tensiunii arteriale 4. Scăderea tensiunii arteriale 57. Despre originea aparentă a nervului trigemen putem spune că: 1. Aparține etajului intermediar al trunchiului cerebral 2. Pentru fibrele motorii este medială față de fibrele senzitive 3. Este poziționată lateral față de piramidele pontine 4. Se află în ganglionul trigeminal pentru fibrele senzitive 58. Nuclei cu poziție excentrică pot fi întâlniți în: 1. Neuroni din ganglionul traversat de fibre preganglionare în drumul lor spre MSR 2. Unele celule epiteliale din structura mucoasei unor căi respiratorii extrapulmonare 3. Celule ce aparțin unui tip de țesut conjunctiv cu rol de protecție termică și mecanică 4. Celule care depozitează glicogen și pot atinge dimensiuni de ordinul centrimetrilor 59. Nefrocitele și enterocitele pot avea în comun următoarele: 1. Polul apical prevăzut cu microvili, mărind suprafața activă 2. Activitatea influențată de aldosteron și ADH 3. Prezența pompelor metabolice la nivelul membranei celulare 4. Secreția hormonală, pe lângă funcția lor principală 60. Despre pancreas se poate afirma că: 1. Hormonii secretați de celulele α si β pot stimula sau inhiba secreția celulelor δ 2. Este vascularizat de artera splenică și vena mezenterică inferioară 3. Secreția sa endocrină este reglată nervos și prin feedback nehormonal și hormonal 4. Morfologia zonei endocrine este asemănătoare cu cea a glandei parotide Pagina 7 din 12

8 III. PROBLEME: 61. Din toate elementele chimice, inserate în sistemul periodic, de elemente apar constant în orice organism viu, de aceea se numesc bioelemente. 25 dintre acestea sunt elemente esențiale pentru structura și funcționalitatea organismului uman. Identificați afirmațiile corecte referitoare la următorii cationi: a) Ca 2+ ; b) K + ; c) Na +. A. Este transportat din celulă la exterior cu o pompă ionică care folosește energia din hidroliza directă a ATP B. Activează proprietățile enzimatice ale miozinei, împreună cu ionii de Mg 2+ C. Este prezent în secreția gastrică și intervine în formarea paracazeinatului de calciu insolubil D. Se absoarbe intestinal cu ajutorul unui transportator legat de membrana celulară și activat de o vitamină liposolubilă Traversează pasiv și activ membranele celulare Potențialul membranar de repaus are valoare apropiată de cea a potențialului de echilibru pentru acest ion Participă la repolarizarea din cursul potențialului de acțiune, când difuzează din celulă prin canale voltajdependente Se secretă la nivelul colonului, sub acțiunea unui mineralocorticoid, secretat în celulele dispuse în grămezi ale CSR Participă la realizarea potențialului membranar de repaus, alături de cationii de K + și anionii organici de Cl - - şi de HCO 3 Se poate absorbi la nivelul colonului, împreună cu Cl - și apa Se reabsoarbe la nivelul tubului contort distal, prin schimb ionic, sub acțiunea ADH-ului În secreția pancreatică are concentrație inferioară celei plasmatice 62. La nivelul intestinului gros se desfășoară procese de fermentație și putrefacție. Identificați caracteristici ale: a) proceselor de fermentație; b) proceselor de putrefacție; c) unor boli ale sistemului digestiv la om. A. Au loc la nivelul cecului, colonului ascendent și jumătății drepte a colonului transvers B. Constau în degradarea și a unui polizaharid vegetal pentru care în tractul gastrointestinal uman nu există enzimă specifică C. Produși rezultați sunt: acizi organici, hidrogen, CO 2 D. Au loc sub acțiunea bacteriilor aerobe (bacili coli și lactici) Constau în degradarea proteinelor neabsorbite până la aminoacizi care ajung pe cale portală la ficat Rezultă și substanțe toxice: indol, scatol, NH 3, H 2S Se desfășoară în jumătatea stângă a colonului transvers, în colonul descendent și sigmoid Au loc sub acțiunea bacteriilor anaerobe, care sintetizează și o vitamină liposolubilă Calculii biliari pot migra din vezica biliară și bloca canalul coledoc, iar bila se poate vărsa în sânge Ciroza hepatică poate fi consecutivă unei hepatite epidemice sau malariei Dereglarea activității SNV, spasme sau paralizii pot fi cauze mecanice pentru ocluzia intestinală Inflamația acută sau cronică a pancreasului poate fi o consecință a litiazei biliare Pagina 8 din 12

9 63. Prin funcțiile îndeplinite, scoarța cerebrală realizează integrarea și adaptarea organismului la mediul de viață. Precizați: a) Caracteristici ale inhibiției necondiționate; b) Caracteristici ale reflexelor necondiționate și condiționate; c) Modificări funcționale care se produc în timpul somnului. A. Se instalează dacă în timpul desfășurării unui RC apare un stimul necunoscut B. Apare prin mărirea intervalului dintre momentul aplicării EC și EN C. Apare ca urmare a repetării timp îndelungat a unui EC D. Apare într-un focar din afara conexiunii implicate în RC, de unde iradiază și inhibă focarul RC RC se bazează pe legături nervoase temporare, formate după naștere RC se modifică odată cu schimbarea condițiilor de mediu RC se dobândesc în timpul vieții, exprimând experiența personală RN sunt simple sau înlănțuite și au căi preformate la naștere Se înregistrează un nivel minim al secreției epifizare, atins în jurul orei 3 a.m. Diminuă activitatea renală și peristaltismul intestinal Scade secreția de prolactină (PRL) la nivel adenohipofizei La nivelul centrilor nervoși se instalează o stare de inhibiție 64. Analizatorii sunt sisteme complexe care recepționează, conduc și transformă excitațiile primite în senzații adecvate. Identificați: a) Cauze ale vederii binoculare; b) Particularități morfofuncționale ale analizatorului acustico-vestibular; c) Particularități morfofuncționale ale analizatorului olfactiv. A. Fenomenul de fuziune corticală a imaginilor retiniene formate în puncte corespondente B. Încrucișarea axonilor neuronilor ganglionari proveniți din câmpul intern al retinei C. Îndreptarea axelor oculare spre obiectul privit, prin contracția unor mușchi inserați pe sclerotică D. Suprapunerea parțială a câmpurilor vizuale ale celor doi ochi Informațiile auditive din cohleea stângă se proiectează în ambii lobi temporali Menținerea capului într-o anumită poziție este urmată de încetarea descărcării de impulsuri La polul bazal al celulelor senzoriale din maculele otolitice utriculară și saculară se distribuie dendritele unor neuroni bipolari În cele cinci ampule ale canalelor semicirculare dintr-o ureche se află câte o creastă ampulară, acoperită de o masă gelatinoasă Aria olfactivă primară este conectată cu aria entorinală, unde se formează senzații olfactive plăcute și neplăcute Dacă substanțele odorante persistă un timp, scade frecvența impulsurilor prin nervii olfactivi Proiecția căii olfactive se face în nucleul amigdalian și în girul occipito-temporal medial Recepționează și prelucrează informații referitoare la proprietățile chimice ale unor substanțe odorante 65. Hormonii influențează procese fiziologice importante ale organismului. Precizați: a) Acțiuni/efecte ale hormonilor tiroidieni în secreție normală asupra unor procese sau sisteme; b) Consecințe ale hipersecreției de hormoni tiroidieni; c) Efecte ale hipo- și hipersecreției unor hormoni adenohipofizari. A. Asigurarea hidratării și activității secretorii normale la nivelul pielii Creșterea nivelului de colesterol, fosfolipide și trigliceride în sânge, asociind și manifestări clinice de tip aterosclerotic Hiposecreția de LH și FSH determină incapacitate de maturare sexuală Pagina 9 din 12

10 B. Stimularea activității secretorii a celulelor Schwann la nivelul sistemului nervos periferic C. Creșterea promptitudinii răspunsului de tip miotatic la nivelul mușchilor coapsei și ai brațului D. Creșterea consumului de O 2 și a metabolismului energetic în mușchi, splină, gonade Diminuarea țesutului adipos și a masei musculare și scădere în greutate Creșterea motilității la nivelul peretelui intestinal, asociată cu diareea Impotență la bărbat și perturbări ale funcțiilor ovarului și ale ciclului menstrual la femeie Hiposecreția de prolactină la femei duce la oprirea ciclului ovarian Hipersecreția de prolactină la bărbat determină ginecomastie Hiposecreția de STH la adult determină atrofie tisulară 66. Glandele endocrine secretă hormoni care sunt mesageri chimici, prin care glandele acţionează la distanţă asupra organelor ţintă. Pentru a participa în mod adecvat la menţinerea echilibrului dinamic al mediului intern, secreţia sistemului endocrin trebuie să fie permanent reglată. Precizaţi: a) Caracteristici ale glandelor endocrine care involuează începând cu pubertatea; b) Caracteristici ale reglării secreţiei de aldosteron; c) Particularităţi ale acţiunilor/efectelor şi reglării secreţiei de PTH. A. Glanda pineală îşi încetează secreţia dacă este privată de inervaţia ei simpatică B. Timusul secretă peptide, cum este timozina, cu rol în reglarea maturării limfocitelor care sintetizează anticorpi C. Epifiza secretă o amină care prezintă și efecte anticanceroase D. Timusul, prin secrețiile sale, intervine în controlul creșterii scheletului Peptidul natriuretic atrial este implicat în reglarea secreției de aldosteron în condiții de hipertensiune Scăderea natremiei și creșterea potasemiei determină creșterea secreției de aldosteron la nivelul CSR ACTH, în mică măsură, și angiotensina I stimulează direct secreția de aldosteron Excesul de sodiu din plasmă și hipervolemia inhibă secreția de aldosteron PTH are receptori specifici pe membranele celulelor osoase și musculare din tubii uriniferi și din mucoasa intestinală Reglarea secreției de PTH se face prin mecanism direct, în funcție de concentrația plasmatică a ionilor de Ca 2+ Hiposecreția de PTH poate surveni în cazul unei diete sărace în Mg 2+, element necesar sintezei hormonului PTH acționează la nivelul unor celule din vilozitățile intestinale, indirect 67. Digestia alimentelor este rezultatul activităţii secretorii şi motorii de la nivelul componentelor sistemului digestiv. Precizaţi: a) Caracteristici ale reglării secreţiei glandelor gastrice; b) Particularităţi ale activităţii enzimei glicolitice din compoziţia salivei; c) Caracteristici ale deglutiţiei. A. Receptorii de la nivelul limbii intră în alcătuirea arcurilor reflexe care asigură faza cefalică a reglării secreției gastrice B. Calea eferentă a arcului reflex gastrosecretor este asigurată de nervul pneumogastric Determină descompunerea succesivă a amidonului copt în: amilodextrine, eritrodextrine și acrodextrine Acțiunea ei încetează instantaneu la nivel gastric și maltaza gastrică va degrada dextrinele până la maltoză Înghițirea este posibilă și în poziția culcat a corpului (orizontală), trecerea bolului alimentar din faringe în esofag fiind un proces activ Deglutiția nu este posibilă dacă sunt secționate fibrele nervilor cranieni IX, X și XII care inervează musculatura striată și netedă implicată în acest proces Pagina 10 din 12

11 C. Lezarea parasimpaticului duce la creșterea ph-ului chimului gastric D. În fazele gastrică și intestinală a reglării secreției glandelor gastrice, mecanismul nervos are o importanță secundară Acționează optim într-un mediu cu ph apropiat de 7 Participă și la neutralizarea unor virusuri și substanțe toxice prezente în salivă În timpul faringian al deglutiției se reduce frecvența mișcărilor respiratorii În primul timp al deglutiției, controlul este exclusiv nervos 68. Activitatea sistemului nervos are la bază actele reflexe, al căror substrat anatomic este arcul reflex. Precizaţi: a) Caracteristici ale actelor reflexe somatice şi vegetative şi ale componentelor lor anatomice; b) Particularităţi ale căilor aferente şi eferente vegetative; c) Particularităţi ale conducerii impulsurilor nervoase şi proiecţiei lor corticale. A. Reflexul acustico-cefalogir este coordonat de coliculii cvadrigemeni inferiori B. Calea eferentă a reflexelor somatice medulare este asigurată de nervii spinali, prin ramurile ventrală şi dorsală C. Centri ai reflexelor vegetative se găsesc şi în hipotalamus D. Calea aferentă a reflexelor vegetative are protoneuroni şi în ganglioni cranieni de pe traseul nervilor III, VII, IX şi X, care au componentă vegetativă parasimpatică Ganglionul celiac primeşte fibre simpatice din nervii splanhnici mare şi mic Fibrele preganglionare simpatice provenite din L1-L2 asigură indirect inervaţia organelor excretoare care produc şi elimină urina, a rectului şi organelor genitale interne Impulsurile conduse de prelungirea celulipetă a neuronului viscerosenzitiv ies din trunchiul nervului spinal, trecând în rădăcina posterioară Fibre care aparţin nervilor pneumogastrici şi pelvici asigură indirect inervaţia vegetativă parasimpatică a colonului Informaţiile transmise de nervul V de la nivelul limbii nu provin de la celulele epiteliale senzoriale ciliate din mugurii gustativi, fiind somestezice Retina ochiului drept trimite din jumătatea sa nazală impulsuri care se proiectează în emisfera stângă, pe fața medială și laterală Sensibilitatea tactilă fină a feţei se proiectează în aria somestezică I, pe faţa medială a emisferelor cerebrale Proiecţia corticală a impulsurilor venite pe calea S.R.A.A. este nespecifică, difuză, distribuinduse pe toată scoarţa cerebrală în vederea creşterii tonusului funcţional al acesteia 69. Puterea de convergență a aparatului dioptric este inversul distanței focale exprimate in metri. Un miop în vârstă de 67 ani, fost muncitor într-o fabrică de sticlă, poartă lentilele recomandate de medic (o dioptrie și jumătate), dar prezintă cefalee violentă și ochi înroșiți, iar privind un obiect situat la un metru distanță are impresia că privește printr-un geam care îngheață treptat. Stabiliți: a) valoarea distanței focale atunci când individul nu poartă ochelari și privește în depărtare; b) componentele arcului reflex al mecanismului de focalizare pe retină a imaginii obiectului privit; c) cauze ale deficiențelor individului care împiedică formarea imaginii clare pentru obiectul privit. a b c A 16,2 mm receptori nerv optic, tract optic trunchiul cerebral nervii III muşchii radiari ai irisului B 0,0170 m receptori nerv optic, tract optic coliculi bigemeni inferiori nervii III mușchii circulari ai irisului tulburări endocrine, intoxicații sau infecții ale mamei în timpul sarcinii modificarea transparenței cristalinului ce afectează independent cei doi ochi Pagina 11 din 12

12 C 0,0162 m receptori nerv optic, tract optic nucleu pretectal nucleu accesor al nervului III muşchii ciliari circulari D 17 mm receptori nerv optic, tract optic coliculii cvadrigemeni superiori nervii III muşchii drepți interni ai globilor oculari scăderea aportului sangvin la nivelul globului ocular și degradarea ireversibilă a nervului optic întreruperea vaselor din coroidă și /sau dezlipirea retinei 70. La ora de biologie Maria privește la microscop un preparat în care identifică acini și celule insulare. Știind că diametrul câmpului microscopic este de 1 cm, insulele reprezintă 2% din suprafața câmpului microscopic observat, iar diametrul unei insule este de 200 microni, stabiliți: a) preparatul observat de Maria și numărul insulelor observate în câmpul microscopului; b) caracteristicile fiziologice ale zonelor insulare observate; c) particularități ale substanțelor secretate de structura observată. A glanda salivară abdominală; 2500 insule B a b c sunt formate din trei tipuri de celule mici, poligonale, dispuse în cordoane glandă anexă retroperitoneală; 50 insule C glandă mixtă situată anterior de aorta abdominală; 50 insule D glandă anexă ce prezintă raport anterior cu stomacul; 2500 insule disfuncții ale celulelor majoritare pot induce cetoacidoza secretă o substanță de natură proteică care crește forța de contracție miocardică hiperfuncția celulelor minoritare inhibă activitatea celorlalte celule insulare una dintre secreții poate fi produsă și de celule similare din antrul piloric și duoden includ enzime care necesită influența catalitică a enterokinazei pentru a-și exercita acțiunea proteolitică pot fi inhibate de secretină și pancreozimină cât și de influențe vegetative parasimpatice prezintă un echipament enzimatic puternic ce neutralizează aciditatea chimului gastric Notă: Timp de lucru 3 ore.toate subiectele sunt obligatorii. În total se acordă 100 de puncte: pentru întrebările 1-60 câte 1 punct; pentru întrebările câte 3 puncte; 10 puncte din oficiu. SUCCES! Pagina 12 din 12

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. PROBA TEORETICĂ CLASA a XI-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Stimularea nucleului dorsal al vagului produce: A.

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 SUBIECTE: CLASA A XI-A I. COMPLEMENT SIMPLU(alegere simplă)-30 puncte : La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Funcţia de secreţie 1. Saliva: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanism de elaborare, reglare 2. Sucul gastric: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanismul de elaborare

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse. 1. Despre axele corpului

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE:

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Indentificați

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Organizarea sistemului nervos central

Organizarea sistemului nervos central SNA Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

SECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI

SECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI SECREȚIA SALIVARĂ Saliva este produsul de secretie a celor 3 perechi de glande salivare mari (parotide, sublinguale si submaxilare) si a unor glande salivare mici, diseminate in mucoasa bucala. Unitatea

Διαβάστε περισσότερα

V scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele

V scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele Vascularizaţia: Arterele: din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare; din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare; aceste

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

GENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza.

GENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza. GENERALITATI 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă; b. se mai numesc şi exocrine; c. secretă hormoni d. secretă enzime; e. secreta sucurile digestive. 2. Hormonii sunt:

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

FIZIOLOGIA STOMACULUI

FIZIOLOGIA STOMACULUI FIZIOLOGIA STOMACULUI Rolurile stomacului: preia rapid o mare cantitate de alimente depozitează şi prelucrează mecanic şi chimic alimentele evacuează lent şi fracţionat alimentele în duoden într-o formă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

GLANDELE ENDOCRINE GENERALITĂŢI COMPLEMENT MULTIPLU COMPLEMENT SIMPLU

GLANDELE ENDOCRINE GENERALITĂŢI COMPLEMENT MULTIPLU COMPLEMENT SIMPLU GLANDELE ENDOCRINE COMPLEMENT MULTIPLU GENERALITĂŢI COMPLEMENT SIMPLU 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă b. se mai numesc şi exocrine c. secretă hormoni d. secretă enzime

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in: -sistem nervos central (SNC), cuprinzand encefalul si maduva spinarii -sistemul nervos periferic, ce

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Reflexia şi refracţia luminii.

Reflexia şi refracţia luminii. Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular

Διαβάστε περισσότερα

MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE

MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE Catedra de anatomie a omului MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE Prof. ILIA CATERENIUC 1 Prin diversitatea interrelaţiilor cu funcţiile

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.

Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. 1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică Fiziologia glandelor endocrine Curs 3 I. Hormonii pancreatici II.Hormonii cu rol în homeostazia fosfo-calcică I. Funcţia endocrină a pancreasului Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidică

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct

Διαβάστε περισσότερα

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic . Masuratori cu microscopul optic Tehnici de microscopie de transmisie Microscopie de baleiaj utilizand lasere Microscopie confocala Microscopie in camp apropiat Microscopie electronica Microscopie Microscopie

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN

BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN 1. Laringele: A. Este aşezat la nivelul extremităţii cefalice B. Aparţine elementelor somatice ale capului C. Este un organ cu dublă funcţie D. Este un viscer situat

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia sistemului endocrin

Fiziologia sistemului endocrin Fiziologia sistemului endocrin Sistemul endocrin = sistem major de control al functiilor organismului, alaturi de sistemul nervos Hormonii: substante eliberate de la nivel celular in lichidele organismului

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia 1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα