J. Neamţu E. Osiac P.G. Anoaica FIZICĂ TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. Electricitate Termodinamică Optică Atomică Nucleară

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "J. Neamţu E. Osiac P.G. Anoaica FIZICĂ TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. Electricitate Termodinamică Optică Atomică Nucleară"

Transcript

1 J. Neamţu E. Osiac P.G. Anoaica FIZICĂ TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR Electricitate Termodinamică Optică Atomică Nucleară UMF Craiova 009

2 Fizică Teste Grilă

3 Fizică Teste Grilă 3

4 Fizică Teste Grilă 4

5 Fizică Teste Grilă Prefaţă Lucrarea este destinată examenului de admitere la Facultatea de Medicină şi cuprinde întrebări şi probleme tip test, pentru proba de Fizică. Conţinutul volumului este organizat în următoarele părţi: Electricitate (Curent Continuu şi Alternativ), Termodinamică, Optică, Atomică şi Nucleară. Testele sunt astfel alese încât să acopere programa analitică şi tematica bibliografică prezentată la sfârşitul volumului, referitoare la secţiunile menţionate. Se urmăreşte clarificarea, înţelegerea aprofundată şi fixarea cunoştinţelor teoretice, precum şi deprinderea alegerii răspunsului corect în urma analizei fenomenului fizic sau, după caz, în urma rezolvării corecte a unei probleme. Toate testele au cinci variante de răspunsuri şi sunt împărţite în două categorii cu răspuns unic şi în acest caz sunt marcate la începutul enunţului cu simbolul * şi cu răspuns multiplu, nemarcate. La sfârşitul lucrării, se oferă răspunsurile corecte ale testelor. Întrebările şi problemele din această culegere de teste au menirea să ofere candidaţilor o bază de pregătire cât mai apropiată de condiţiile de examen şi vor sta la baza redactării chestionarelor de concurs. Structura probei de concurs, pe tipuri de teste, şi distribuirea acestora pe capitolele din programa analitică de concurs, precum şi numărul total de întrebări şi gradul de dificultate al acestora vor fi stabilite în perioada concursului. Succes! Autorii Notă: La redactarea testelor grilă se au în vedere toate manualele alternative agreate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliografia fiecărei discipline de concurs. A se urmări metodologia indicată şi pe site-ul UMF Craiova, privitoare la detaliile concursului: 5

6 Fizică Teste Grilă 6

7 Fizică Teste Grilă Cuprins PREFAŢĂ...5 CAPITOLUL : PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU...9 CAPITOLUL : PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI ALTERNATI...8 CAPITOLUL 3: TERMODINAMICĂ... CAPITOLUL 4: OPTICĂ...47 CAPITOLUL 5: FIZICĂ ATOMICĂ...6 CAPITOLUL 6: FIZICĂ NUCLEARĂ...67 RĂSPUNSURI...7 Capitolul...7 Capitolul...7 Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul BIBLIOGRAFIE TEMATICĂ

8 Fizică Teste Grilă 8

9 Capitolul : Producerea şi utilizarea curentului continuu. Cauza producerii curentului electric întrun conductor electric poate fi: deplasarea ordonată a electronilor liberi într-un conductor deplasarea dezordonată a electronilor liberi într-un conductor deplasarea ordonată a ionilor într-un lichid conductor deplasarea dezordonată a ionilor într-un lichid conductor existenta electronilor liberi într-un conductor. * Intensitatea curentului electric este legată de sarcina Q pe care o deplasează în circuit în timpul Δt prin relaţia: I = Q Δt Q I = Λt Δt I = Q I = Q Q I = Δt 3. * Rezistenta electrică are ca relaţie de definiţie(u este tensiunea la bornele conductorului iar I curentul care îl străbat: I R = U R = U I U R = I R = U I U R = I 4. * Pentru un conductor metalic filiform rezistenta este dată de relaţia l R = ρ S S R = ρ l S R = ρ l l R = ρ S R = ρ l S 5. * Prin convenţie de semn sensul curentului intr-un conductor coincide cu: sensul de deplasare al particulelor neutre sensul de deplasare al electronilor de conducţie sensul invers de deplasare al electronilor liberi sensul invers de deplasare al particulelor neutre se alege arbitrar 6. * Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit este: I = U R U I = R R I = U I = R U I = R U 7. * Legea lui Ohm pentru circuitul întreg este: I = E( R + r) r I = E + R E I = R + r R + r I = E R r I = E 8. * Intensitatea de scurtcircuit este: E I SC = R E I SC = r I SC = 0 r I SC = E I SC = E r 9. * Tensiunea electromotoare (T.E.M.) a unui circuit este de 6. Când un rezistor cu rezistenta de Ω e conectat pe circuit, intensitatea curentului este de 3 A. Care este intensitatea de scurtcircuit. I SC = A 9

10 I SC = 8A I SC = 6A I SC = 4A I SC = 0A 0. * Tensiunea la bornele unui circuit deschis este 6. Curentul de scurtcircuit este ISC =30 A. Care este tensiunea electromotoare şi rezistenta internă a sursei: 6;0, Ω 0; Ω 8; Ω 6; Ω 3;0, Ω. * Ce intensităţi au curenţii ai căror valori nu sunt indicate în figura de mai jos: 3 4,5 3 A A 4,5 A A 0 A. * Trei rezistoare având rezistenţele R =5Ω, R =45Ω şi R 3 =30Ω sunt grupate în serie. Rezistenţa echivalentă a grupării este: 60Ω 70Ω 90Ω 5Ω 75Ω 3. * Trei rezistoare având rezistenţele R =4Ω, R =30Ω şi R 3 =60Ω sunt grupate în paralel. Rezistenţa echivalentă a grupării este: 3Ω 5 Ω 0 Ω 3 3 Ω 0 Ω? 4. * Intr-un circuit electric simplu, puterea transferată de sursa circuitului exterior admite un maxim dat de formula: E P max 4r E P max 4r 4E P max = r E P 4 max r Pmax = 4E r 5. * Maximul puterii transferate circuitului exterior se realizează când între rezistenţa circuitului exterior şi rezistenţa internă a sursei există relaţia: R = r R = r R = r R = r r R = 6. * Într-un circuit electric simplu rezistenţa circuitului exterior este de n ori mai mare decât rezistenţa circuitului interior. Randamentul circuitului este: n + n n n + n + n n + n 7. * Dacă într-un circuit simplu, rezistenţa circuitului exterior este de n ori mai mica decât rezistenţa internă a sursei, atunci randamentul sursei este: n + n n + n n + 0

11 n n ( n +) 8. * Rezistivitatea electrică depinde de temperatură după legea: ρ = ρ + α t 0 ( ) ρ = ρ ( α t) ρ = ρ = 0 ρ 0 ( + α t) ρ ( α t) ρ = ρ ( α ) 0 t 0 9. * Două conductoare metalice filiforme din acelaşi material au între elementele ce le caracterizează relaţiile: l = l ; S =3 S. Care R este raportul : R * Doi rezistori de rezistenţe R şi R au când sunt parcurşi de acelaşi curent puterile P şi P aflate în relaţia P =n P. Rezistenţele R şi R se află în raportul: R = R n R = R n R = n R R = n + R R = R n +. * Două rezistoare au rezistenţele R şi R. Raportul puterilor disipate pe cele două rezistenţe legate în serie este: P R = P R P R = P R P R = P R P = P R R P = R R P. * Două rezistoare au rezistenţele R şi R. Raportul puterilor disipate pe cele două rezistenţe legate în paralel este: P R = P R P = R R P P = P R R P R = P R P = P R R 3. * Pentru n rezistori de aceiaşi rezistenţă R, grupaţi în serie, rezistenţa echivalentă Re este: R R e = n R e = n R R e = n R R = e n R n R e = R 4. * Pentru n rezistori de aceiaşi rezistenţă R, grupaţi în paralel, rezistenţa echivalentă Re este: R R e = n = n R R e n R e = R

12 R e = n R n = R R e 5. * Trei rezistoare de rezistenţă egală R sunt grupate ca în figură. Rezistenţa echivalentă Re a montajului este: R R 3R R e = R e = 3R R R e = 3 R R e = 3 R R e = R 6. * Trei rezistoare de rezistenţă egala R sunt grupate ca în figură. Rezistenţa echivalentă Re a montajului este: R R R R R e = 3 R e = R R R e = 3R R e = R R e = 3 7. * Tensiunea aplicată unui reostat este de 00. Care este rezistenţa reostatului dacă prin el circulă un curent cu intensitatea I = 5A 0 Ω 5 Ω 0 Ω 5 Ω 00 Ω 8. * Care este rezistenţa unui fir metalic lung de 0 km şi având secţiunea de 8mm daca rezistivitatea este ρ = 0, 0-6 Ωm 5Ω 00Ω 50Ω 50Ω 500Ω 9. * Care este intensitatea curentului electric care trece printr-un bec electric având o rezistenţă de 40Ω daca tensiunea aplicată becului este de 0. 5 A A A 0,5 A 3 A 30. * Ce tensiune ar trebui aplicată la capetele unei rezistenţe R = 60 Ω pentru a putea trece un curent de,5 A: * La bornele unei surse cu tensiunea electromotoare de se conectează un conductor având o rezistenţă de 5 Ω. Dacă tensiunea la bornele circuitului este de atunci intensitatea curentului şi rezistenţa internă a sursei sunt: I = A; r = 0,5 Ω I =, A; r = 0,45 Ω I = 3 A; r = 0,5 Ω I = A; r = 0,5 Ω I =,5 A; r = 0,5 Ω 3. * Trei conductori având rezistenţele R = 50 Ω, R = 70 Ω şi R 3 = 0 Ω sunt legaţi în serie. La extremităţile circuitului este aplicată o tensiune de 0. Ce intensitate are curentul care străbate rezistenţele A 0,75 A 0,5 A,5 A 0,5 A 33. * Trei conductori având rezistenţele R = Ω, R = 6 Ω şi R 3 = 3 Ω sunt legaţi în paralel. Ce tensiune a fost aplicată la bornele

13 circuitului daca intensitatea curentului principal care străbate rezistenţele este I =0 A * Un curent electric cu intensitatea I = 0,5 A străbate un bec electric. Dacă becului îi este aplicată o tensiune U = 0, puterea becului este: 40 W 75 W 00 W 60 W 45 W 35. * Un dispozitiv electric are o putere de P = 0 W şi este conectat la o tensiune de 0. În timp de 5 minute de funcţionare dispozitivul degajă o căldură de: J 00 kj J 95 kj 0,95 MJ 36. * Ce intensitate are curentul care trebuie sa treacă printr-o rezistenţă electrică astfel încât în timp de 5 minute sa se disipeze o cantitate de căldură egală cu 65 kj când tensiunea aplicată este de 0. A 3 A A 0 A 5 A 37. Rezistenţa unui conductor este: direct proporţională cu secţiunea conductorului invers proporţională cu secţiunea conductorului direct proporţională cu lungimea conductorului invers proporţională cu lungimea conductorului dependentă de natura conductorului 38. Tensiunea la bornele unui circuit simplu (neramificat) este egală cu tensiunea electromotoare a sursei minus căderea de tensiune pe circuitul interior al sursei intr-un circuit închis este egală cu tensiunea electromotoare a sursei intr-un circuit deschis este mai mare decât tensiunea electromotoare a sursei intr-un circuit închis este egală cu produsul intre curentul din circuit şi rezistenţa echivalentă a circuitului exterior este mai mică decât tensiunea electromotoare a sursei în circuit deschis 39. Tensiunea la bornele unui circuit electric este: U = Re I U = E (circuit deschis) U = E I r (circuit închis) U = I r U = E + I r 40. Unitatea de măsura a rezistenţei este: Ω A kg m 3 A s kg m A s kg m A s 4. Unitatea de măsură pentru rezistivitatea electrică este: Ω m Ω m m Ω 3 kg m 3 A s kg m 3 A s 4. Teorema I a lui Kirchhoff afirmă că: suma intensităţilor curenţilor care ies dintr-un nod de reţea este egală cu suma intensităţilor curenţilor care intra intr-un nod de reţea suma intensităţilor curenţilor care ies dintr-un nod de reţea este mai mică decât suma intensităţilor curenţilor care intră intr-un nod de reţea suma intensităţilor curenţilor care ies dintr-un nod de reţea este mai mare decât suma 3

14 intensităţilor curenţilor care intră intr-un nod de reţea suma algebrică a intensităţilor curenţilor care se întâlnesc intr-un nod de reţea este zero. suma algebrică a intensităţilor curenţilor care se întâlnesc intr-un nod de reţea este pozitivă 43. Trei rezistoare având rezistenţele R =4 Ω, R =3 Ω, R 3 =6 Ω sunt grupate în paralel. Rezistenţa echivalentă a grupării este: Ω 4 Ω 8 3 Ω 4 Ω 3,33Ω 44. Care dintre următoarele formule permit calcularea puterii electrice pe o porţiune de circuit: P = R I P = R I P = U I U P = R P = U R 45. Randamentul unei surse electrice (pentru un circuit simplu) este: U η = E I R η = I( R + r) E η = U R η = R + r R I η = ( R + r) I 46. În regim de scurtcircuit pentru un circuit simplu (R - rezistenţa circuitului, r - rezistenţa internă a sursei, E-tensiunea electromotoare, U-tensiunea la bornele circuitului) sunt valabile: R I SC = E E I SC = R R 0 E I SC = r U = E 47. Rezistenţa unui conductor metalic: depinde liniar de temperatură la o temperatură fixa depinde de natura materialului este direct proporţională cu rezistivitatea conductorului este direct proporţională cu secţiunea conductorului este invers proporţională cu lungimea conductorului 48. Rezistenţa echivalentă a n rezistori de rezistenţe R, R,...R n grupaţi în serie este: R e = R + R +... Rn Re = R R Rn n R e = R i i= R R... Rn Re = R + R +... Rn R + R +... Rn Re = R R... Rn 49. Rezistenţa echivalentă a n rezistori de rezistenţe R, R,...R n grupaţi în paralel este: = Re R R R n Re = R + R +... Rn n = Re i= Ri R e = R + R +... Rn Re = R R Rn 50. Folosind formula energiei transferate (W) de o sursă unui circuit exterior şi aplicând legea lui Ohm, alegeţi variantele corecte: W = U I t U I W = t W = I R t U W = t R W = U I t 4

15 5. Printr-un dispozitiv electric trece un curent electric de A care transporta o sarcină q = 3600 C. Cât a funcţionat dispozitivul?:,5 h 3600 s 50 min 60 min h 5. Un circuit electric este alcătuit dintr-un conductor cu rezistenţa R = 4Ω şi secţiunea de 4 mm. Care este lungimea conductorului dacă rezistivitatea materialului din care este construit circuitul este ρ= 0, Ωm: 00 m 000 m km 0 km 0, km 53. Care dintre expresiile următoare corespund unităţii de măsură Ohm: A C m Wb J A s kg m 3 A s C A F 54. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată: mărimea inversă rezistenţei electrice se numeşte rezistivitate mărimea inversă rezistenţei electrice se numeşte conductanţă unitatea de măsură pentru conductanţă în sistemul internaţional SI este Ω (ohm) unitatea de măsură pentru conductanţă în sistemul internaţional SI este J (Joul) unitatea de măsură pentru conductanţă în sistemul internaţional SI este S (siemens) 55. Conductanţa echivalentă a n rezistori de conductanţe G, G,...G n grupaţi în paralel este: = Ge G G G n G e = G + G +... Gn n G e = G i i= Ge = G + G +... Gn Ge = G G Gn 56. * ectorul inducţie magnetică are direcţia: paralelă cu direcţia forţei electromagnetice paralelă cu conductorul parcurs de curentul electric perpendiculară pe direcţia forţei electromagnetice face un unghi ascuţit cu direcţia forţei electromagnetice face un unghi mai mare de 90 0 cu direcţia forţei electromagnetice 57. * Expresia forţei electromagnetice este: r r r F = I ( l B) r r r F = I ( B l ) r r r F = I ( l B) r r r F = l ( B I ) r r r l B F = I 58. * Inducţia magnetică creată de un curent de intensitate I ce circula printr-un conductor liniar foarte lung, la distanta r de conductor are modulul dat de formula: I B = μ r I B = μ π r I r B = μ π π r B = μ I r B = μ π I 59. * Inducţia magnetică în centrul unei spire de raza r are expresia: μ I r μ I π r μ I π 5

16 μ r I μ I r 60. * Inducţia câmpului magnetic uniform din interiorul unui solenoid are expresia: I B = μ N l N I B = μ l l B = μ N I I B = μ l I l B = μ N 6. * Ansamblul forţelor de interacţiune dintre două conductoare aflate la distanta d unul de altul, paralele şi parcurse de curenţi staţionari au modulul: π d F = μ I I I I l F = μ π d I l F = μ I π d I I d F = μ π l 6. * Unitate de măsură fundamentală Amperul este definit cu ajutorul următorului fenomen fizic: interacţia intre un conductor liniar, străbătut de curent, plasat intr-un câmp magnetic exterior interacţia intre doi conductori paraleli, foarte lungi, parcurşi de curent inducţia electromagnetică inducţia magnetică autoinducţia 63. * Ce inducţie magnetică produce un curent electric cu intensitatea de 5 A ce străbate un conductor liniar la distanţa de 5 7 T m cm de conductor ( μ 0 = 4π 0 ) A 0-6 T T 0-5 T 0-5 T 0-4 T 64. * Un conductor liniar străbătut de un curent I = 0A este plasat intr-un câmp magnetic uniform cu inducţia magnetică de T, perpendicular pe liniile de câmp. Ştiind ca lungimea conductorului în câmp este 5 cm atunci forţa electromagnetica care acţionează asupra conductorului este:,5 0-5 N 0-5 N N 0-4 N,5 0-4 N 65. * Care este inducţia magnetică în centrul unui solenoid cu 00 spire şi lungimea de 0cm, parcurs de un curent de intensitate A 7 T m ( μ 0 = 4π 0 ; π=3,4) 0-4 T 0-4 T 6,8 0-4 T 0-5 T 3,4 0-5 T I I f) F = μ A l d 66. * O spiră cu raza r = 6 cm este parcursă de un curent de intensitate I = 4A. Sa se calculeze inducţia magnetică în centrul spirei (μ 0 =4π 0-7 H ) m π 0 7 T 4 π 0 7 T 8 π 0 5 T π 0 7 T π 0 7 T 67. Permeabilitatea magnetică relativă a unui mediu nu are unitate de măsură (este o mărime adimensională) A se măsoară în H este egală cu raportul intre permeabilitatea mediului şi permeabilitatea vidului este un număr care arată de cate ori inducţia intr-un mediu la o distanţă r este mai mare decât inducţia la aceiaşi distanţă în vid 6

17 arată de cate ori inducţia intr-un mediu la distanţă r este mai mică decât inducţia în vid la aceiaşi distanţă 68. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează un solenoid: lungimea, măsurată pe direcţia axei longitudinale, este mult mai mare decât diametrul are spirele dispuse în cel puţin două straturi spirele sunt dispuse intr-un singur strat între spire există spaţii libere spirele nu au spaţii libere intre ele 69. Doua conductoare paralele, parcurse de curenţi electrici staţionari: se atrag dacă curenţii au acelaşi sens se resping dacă curenţii sunt de sens contrar se atrag dacă curenţii sunt de sens contrar se resping dacă curenţii sunt de acelaşi sens nu interacţionează 70. Forţa electrodinamică: este direct proporţională cu produsul intensităţilor curenţilor ce circulă prin cele două conductoare este invers proporţională cu distanţa intre cele două conductoare nu depinde de proprietăţile magnetice ale mediului în care sunt plasate conductoarele este direct proporţionala cu lungimea comuna a conductoarelor depinde de proprietăţile magnetice ale mediului în care sunt plasate cele două conductoare 7. În definiţia amperului sunt impuse următoarele condiţii pentru expresia forţei electrodinamice: conductoarele sunt plasate în vid forţa de interacţiune pe unitatea de lungime este de N/m distanţa între conductoare este de m cele două conductoare să fie parcurse de acelaşi curent forţa de interacţiune dintre cele două conductoare pe unitatea de lungime este de N 0-7 m invers proporţional cu intensitatea curentului din solenoid proporţional cu numărul de spire al solenoidului invers proporţional cu lungimea solenoidului depinde de proprietăţile magnetice ale mediului 73. Inducţia magnetică în centrul unei spire parcurse de curent este în modul proporţională cu raza spirei invers proporţională cu raza spirei proporţională cu intensitatea curentului din spiră invers proporţională cu intensitatea curentului din spiră depinde de proprietăţile magnetice ale mediului în care se află spira 74. Inducţia magnetică într-un punct aflat la distanţa r de un conductor liniar este tangentă la linia de câmp în punctul considerat are modulul proporţional cu distanţa până la conductor are modulul proporţional cu intensitatea curentului din conductor are modulul invers proporţional cu distanţa până la conductor are sensul în sensul de închidere al liniei de câmp 75. Fluxul magnetic ce străbate o suprafaţă aflată într-un câmp magnetic este( punctul reprezintă produs scalar iar simbolul produsul vectorial): Φ = B r S r Φ = B r S r Φ = B S cosα Φ = B S sinα B S Φ = sinα 7. Inducţia magnetică a câmpului magnetic uniform din interiorul unui solenoid are modulul: direct proporţional cu intensitatea curentului din solenoid 7

18 Capitolul : Producerea şi utilizarea curentului alternativ 76. * Legea inducţiei electromagnetice (legea lui Faraday) are următoarea expresie matematică: e = ΔΦ Δt Δt e = ΔΦ t ΔΦ t e = Δt e = ΔΦ t e = ΔΦ t Δt 77. * Care este fluxul magnetic printr-o suprafaţă de 0cm, aşezată perpendicular pe liniile unui câmp magnetic cu inducţia de 0-3 T 0 - Wb 0-3 Wb 0-5 Wb 0-5 Wb 0-6 Wb 78. * Inductanţa unui circuit este data de formula: L = I ΔΦ Φ t L = I I L = Φ t L = Φ t Φ t L = I 79. * Pentru un solenoid inductanţa are expresia: μ N S l μ S N l μ N S l N l μ S S l μ N 80. * Legea autoinducţiei are următoarea formulare matematică: e = L ΔI L e = ΔI Δt e = L ΔI ΔI e = L Δt e = L ΔI Δt 8. * O bobina cu N=000 spire şi S=0cm, având pe axa paralelă cu liniile câmpului magnetic de inducţie B=T, este scoasă din câmp intr-un timp de 0,5s. Ce tensiune electromotoare medie se va induce în bobină: 0,5 5 0, 8. * Sa se găsească inductanţa unei bobine cu 000 spire având lungimea de 36 cm şi secţiunea 36 π 0-4 cm când are un miez de fier cu μ r =400 (π 0; μ 0 =4π 0-7 H/m) 8 H,6 H 6 H 0,8 H 4 H 83. * O bobină are 00 spire, lungimea 40cm, secţiunea de 0π cm. Cu ce viteză trebuie sa Δ I varieze curentul prin bobină ( =?) pentru Δt ca sa fie generată o tensiune electromotoare autoindusă de (se dau (π 0; μ 0 =4π 0-7 H/m): 0 4 A/s 0 3 A/s 0 4 A/s 0 5 A/s 0 6 A/s 84. * O bobină având inductanţa L=5H este parcursă de un curent a cărui intensitate ΔI A scade cu o viteză constantă = 0,0. Δt s Tensiunea electromotoare autoindusă este:,5 0, 0, 8

19 0,5 85. * Cum este inductanţa pe unitatea de lungime în centrul unui solenoid fata de inductanţa pe unitatea de lungime la capetele sale: mai mare mai mică zero aceiaşi nu exista nici o legătură 86. * Conductorul mobil AB din figura următoare este deplasat spre dreapta producând un curent indus I de la A la B. În regiunea M inducţia va avea sensul: B M I A de la planul hârtie la observator paralel cu I nu poate fi determinat cu datele existente de la observator spre planul hârtiei se anulează 87. * Ce se întâmplă cu inelul de cupru suspendat dacă apropiem de el magnetul în forma de bară: S N inelul va fi atras de magnet inelul nu se va deplasa inelul va fi respins de magnet inelul se va răsuci nici o variantă nu este corectă 88. * Mărimea fizică X care are ca unitate de kg m măsură reprezintă: A s putere flux inducţie magnetică inductanţa tensiune electrică 89. * Printr-o bobină cu N = 400 spire trece un curent I = 4 A. Ce intensitate trebuie sa aibă un curent I ce străbate o alta bobină cu v r N =00 spire (se considera l =l ; S =S ) pentru a obţine acelaşi flux magnetic prin suprafaţa unei spire: A 6 A 0 A 8 A 4 A 90. Unitatea de măsură a inducţiei magnetice este: N A N A m T kg A s A N 9. Fluxul magnetic se măsoară în: T m T m A T m Wb kg m A s 9. Inducţia electromagnetică este fenomenul: de producere a curentului electric indus într-un circuit electric închis străbătut de un flux magnetic variabil de producere a unui curent într-un circuit deschis de producere a unei tensiuni electromotoare induse la bornele unui circuit electric deschis străbătut de un flux magnetic variabil de dispariţie a unui curent electric dintr-un circuit străbătut de un flux magnetic variabil de interacţiune între două circuite electrice 93. Inductanţa unui circuit electric are ca unitate de măsură: H H m Wb A 9

20 Wb A m kg m A s 94. Inductanţa pentru un solenoid este: direct proporţională cu aria secţiunii transversale a solenoidului invers proporţională cu lungimea solenoidului direct proporţională cu lungimea solenoidului direct proporţională cu pătratul numărului de spire al solenoidului invers proporţională cu pătratul numărului de spire al solenoidului 95. Tensiunea electromotoare autoindusă este: direct proporţională cu intensitatea curentului direct proporţională cu inductanţa circuitului invers proporţională cu inductanţa circuitului direct proporţională cu viteza de variaţie a curentului din circuit direct proporţională cu produsul dintre inductanţa circuitului şi viteza de variaţie a curentului din circuit 96. Autoinducţia se poate produce: la închiderea circuitului electric oricând, dacă circuitul este străbătut de un curent electric la întreruperea (deschiderea circuitului) numai în miezul magnetic ori de câte ori variază curentul electric în circuit 97. Care dintre următoarele afirmaţii despre frecvenţa curentului alternativ este adevărată: Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii în unitatea de timp Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii într-o perioadă Frecvenţa este egală cu inversul perioadei Unitatea de măsură a frecvenţei este secunda Unitatea de măsură a frecvenţei este Hz (hertz) 98. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: Perioada reprezintă intervalul de timp după care intensitatea şi tensiunea curentului alternativ trec prin aceleaşi valori, în sensuri opuse Perioada reprezintă intervalul de timp după care intensitatea şi tensiunea curentului alternativ trec prin aceleaşi valori, în acelaşi sens Perioada are ca unitate de măsură secunda Perioada are ca unitate de măsură Hz (hertz) Perioada este inversul frecvenţei 99. Tensiunea electromotoare alternativă se poate obţine prin: rotire uniformă a unei spire într-un câmp magnetic uniform mişcarea rectilinie uniformă a unei spire într-un câmp magnetic uniform pe direcţia liniilor de câmp interacţiunea unui câmp magnetic variabil cu o bobină fixă interacţiunea unui câmp magnetic uniform cu o bobină fixă mişcarea unei spire fără existenţa unui câmp magnetic 00. Un curent alternativ ce are frecvenţa de 50 Hz are: o perioadă de 0 secunde o perioadă de secundă o perioadă de 0 - secunde o perioadă de 0 milisecunde o perioadă de 0 milisecunde 0. Un curent alternativ ce are frecvenţa de 60 Hz are o pulsaţie de 0π rad/secundă o pulsaţie de 60π rad/secundă o perioadă de / 60 secunde o perioadă de / 0 secunde o perioadă de / 30 secunde 0. Un curent alternativ ce are o pulsaţie de 0π rad/secundă are: o frecvenţă de 60 Hz o frecvenţă de 30 Hz o perioadă de / 60 secunde o perioadă de / 0 secunde o perioadă de / 30 secunde 03. Curentul alternativ poate fi caracterizat de următoarele mărimi: frecvenţă pulsaţie inducţie magnetică perioadă fază 0

21 Capitolul 3: Termodinamică 04. * Cea mai mică particulă dintr-o substanţă chimică cu structură moleculară biatomică care poate exista în stare liberă şi care păstrează proprietăţile chimice ale substanţei din care provine se numeşte: mol unitate atomică de masă moleculă corpuscul atom 05. * Fenomenul de pătrundere a moleculelor unei substanţe printre moleculele altei substanţe, fără intervenţia unor forţe exterioare îl numim: mişcare browniană; difuzie; osmoză; agitaţie termică; flux termic. 06. * Moleculele oricărei substanţe, indiferent de starea acesteia de agregare, se află într-o mişcare permanentă şi dezordonată care se numeşte: mişcare browniană; difuzie; osmoză; agitaţie termică; flux termic. 07. * Dacă unitatea atomică de masă ar reprezenta a şasea parte din masa izotopului C atunci: atât masele moleculare relative cât şi numărul lui Avogadro s-ar dubla atât masele moleculare relative cât şi numărul lui Avogadro s-ar reduce la jumătate masele moleculare relative s-ar dubla iar numărul lui Avogadro s-ar reduce la jumătate masele moleculare relative s-ar reduce la jumătate iar numărul lui Avogadro s-ar dubla masele moleculare relative s-ar reduce la jumătate şi numărul lui Avogadro nu s-ar modifica 08. * Izotopul C 6 are masa atomică relativă egală cu: 6 u u 6 g 09. Unitatea atomică de masă are simbolul (u) are valoarea aproximativă, kg este egală cu a -a parte din masa atomică a C 6 izotopului de carbon are valoarea egală aproximativ cu un gram este o mărime adimensională. 0. * Masa moleculară relativă a apei (H O) este: * Masa moleculară a apei (H O) este egală cu: 6 g 8 kg/kmol 3 kg 8 u 4 g/mol. * Cantitatea de substanţă are drept unitate de măsură: gramul kg unitatea atomică de masă molul entitatea elementară 3. * În relaţia µ = N A m 0, m 0 este: masa atomica (moleculară) relativă masa unui mol masa unui atom (molecul unitatea atomica de masa masa gazului 4. * Un amestec de două gaze diferite este obţinut din masele de gaz m, cu masa molară μ şi respectiv m, cu masa molară μ. Masa molară medie a amestecului este: mm μ = ( μ + μ ) ( ) m + m μ = μ μ m + m μ = μ μ m μ + m μ μ m + μ m μ = m + m μ m + μ m μ = m + m 5. * Numărul de molecule din m = 30g de oxigen molecular (μ=3g/mol) este: 6, , ,03 0 5

22 6, , Masa molară a unei substanţe (μ) reprezintă masa unui mol din acea substanţă reprezintă masa unei molecule de substanţă este egală cu masa moleculară relativă exprimată în unitatea de măsură g/mol este egală cu masa moleculară exprimată în kg este egală cu masa moleculară exprimată în g 7. * Numărul lui Avogadro (N a ) este o mărime adimensională reprezintă numărul de molecule (atomi) dintr-un mol de substanţă este egal aproximativ cu 6,0 0 3 kmol ; nu depinde de cantitatea de substanţă, ca orice mărime constantă. depinde de tipul substanţei. 8. * Bifaţi afirmaţia corectă: numărul lui Avogadro - reprezintă numărul de atomi (molecul dintr-un kilomol de substanţă şi este egal cu 6, molecule / kmol în ipoteza Avogadro, un mol dintr-un gaz ideal ocupă un volum de,4 m 3 un kilomol de gaz ideal ocupă un volum de,4 l într-un mol de substanţă se află 6, molecule (atomi) numărul lui Avogadro este o constantă adimensională 9. Un gaz se va afla în condiţii normale de temperatură şi presiune dacă: t = 0 C şi p = atm; t = 373 C şi p =, Pa; t = 0 C şi p = atm; t = 0 C şi p =, Pa; t = 0 C şi p =, Pa. 0. * O substanţă are masa m şi conţine ν moli. Dacă N A este numărul lui Avogadro, masa unei molecule din substanţa respectivă se poate exprima în una din variantele: ν / (m N ; ν m / N A ; m / (ν N ; / (ν m N ; m ν/ (N ;. * olumul molar se măsoară în m 3 sau litri reprezintă volumul unui mol de substanţă este egal cu ρ μ unde ρ este densitatea substanţei iar μ masa molară a acesteia. nu depinde de natura substanţei, având aproximativ valoarea,4 litri/mol nu depinde de presiune şi temperatură. * Pentru un gaz monoatomic numărul de particule din unitatea de volum este n, iar masa unei particule este m 0. Gazul se află într-un vas cu volumul. Densitatea ρ a gazului este una din următoarele: ρ = m 0 / n; ρ = n / m 0 ; ρ = m 0 / ; ρ = n m 0 ; ρ = m 0 / (n ). 3. * O masă de 8 kg de apă va conţine mol 0 moli 00 moli kmol aproximativ 6,0 0 3 molecule 4. * O substanţă ce conţine 6,0 0 4 molecule este alcătuită din aproximativ 0 kilomoli are un volum de aproximativ 4 litri, în condiţii normale de temperatură şi presiune este alcătuită din aproximativ 0 moli are masa moleculară relativă egală cu 0 are masa molară egală cu 0 g/mol 5. Un fenomen termic poate fi: orice fenomen fizic un fenomen fizic datorat mişcării de agitaţie termică a moleculelor studiat cu ajutorul mecanicii studiat cu ajutorul termodinamicii pus în evidenţă prin modificarea temperaturii 6. * Un Kmol de apă conţine: 6, molecule N A atomi 6, molecule 3 6, molecule 6, atomi 7. Sistemul termodinamic este considerat finit este infinit este format dintr-un număr foarte mare de particule este format dintr-un număr redus de particule poate interacţiona cu mediul exterior 8. * Sistemul termodinamic închis schimbă cu exteriorul: energie, dar nu şi substanţă substanţă, dar nu şi energie substanţă şi energie;

23 lucru mecanic dar nu schimbă căldură; căldură dar nu schimbă lucru mecanic. 9. * Un sistem termodinamic: este neomogen, dacă are aceeaşi compoziţie chimică şi aceleaşi proprietăţi fizice în toate punctele este izolat dacă nu interacţionează cu mediul exterior este închis dacă nu schimbă nici energie nici substanţă cu exteriorul este deschis dacă schimbă cu exteriorul substanţă, nu şi energie este omogen dacă nu schimbă substanţă cu exteriorul ci doar energie. 30. * Corpul omenesc este un sistem termodinamic izolat omogen deschis închis adiabatic 3. * Marcaţi afirmaţia inexactă: ansamblul proprietăţilor unui sistem termodinamic la un moment dat determină starea acestuia; parametrii de proces reprezintă mărimile fizice asociate proprietăţilor unui sistem termodinamic la un moment dat; în cazul particular în care toţi parametrii termodinamici ai unui sistem rămân invariabili în timp, se spune că în condiţiile exterioare date, sistemul este în stare de echilibru; un sistem termodinamic ce evoluează liber, în condiţii date, tinde întotdeauna spre o stare de echilibru. când în urma unor interacţiuni cu mediul exterior, starea termodinamică a unui sistem se modifică, spunem că are loc o transformare de stare sau proces termodinamic. 3. * Parametrii extensivi în termodinamică: sunt acei parametri care nu depind de cantitatea de substanţă conţinută în sistem, la un moment dat; au o valoare descrescătoare cu creşterea cantităţii de substanţă din sistem; sunt, de exemplu, numărul de particule din sistem, numărul de moli din substanţă conţinută, masa sistemului; sunt, de exemplu, masa molară, presiunea, temperatura, densitatea; aparţin clasei parametrilor de poziţie. 33. Parametrii termodinamici sunt intensivi sau locali dacă exprimă unele proprietăţi locale ale sistemului (densitatea, presiune; necesari şi suficienţi pentru descrierea sistemului termodinamic sunt parametrii dependenţi; independenţi se mai numesc şi grade de libertate; interni: căldura, lucrul mecanic; extensivi sunt aditivi (mas. 34. * Starea unui sistem termodinamic nu poate fi reprezentată în coordonate (p, ) este de echilibru dacă parametrii independenţi nu variază în timp se reprezintă printr-o linie curbă în coordonate (p, ) nu se modifică pe parcursul unui proces termodinamic este staţionară, dacă parametri de stare variază în timp 35. * Enunţul Un sistem termodinamic izolat evaluează spre o stare de echilibru termodinamic pe care nu o mai părăseşte de la sine reprezintă principiul 0 al termodinamicii principiul I al termodinamicii principiul II al termodinamicii principiul III al termodinamicii principiul echilibrului termodinamic 36. Un sistem termodinamic are toţi parametri de stare variabili în timp dacă este în echilibru; nu poate realiza schimb de căldură cu alte sisteme termodinamice dacă este închis; suferă un proces termodinamic dacă cel puţin un parametru de stare se modifică în timp; este izolat dacă permite doar schimbul de substanţă cu exteriorul; dacă este deschis nu poate fi considerat izolat. 37. Un sistem termodinamic este izolat, dacă suferă doar schimb de energie, nu şi de substanţă cu exteriorul; deschis poate schimba doar substanţă cu mediul exterior, nu şi energie; este în echilibru, dacă toţi parametrii termodinamici rămân invariabili în timp; este omogen, dacă fiecare parametru intensiv ce caracterizează sistemul are un caracter uniform (are aceeaşi valoare pentru tot sistemul); 3

24 evoluează liber în condiţiile date spre stări de neechilibru. 38. Într-un proces termodinamic o parte din parametrii ce descriu starea sistemului se modifică; starea termodinamică iniţială a sistemului nu se modifică; dacă sistemul este izolat, va evolua spontan spre o stare de neechilibru; are loc o transformare de stare; toţi parametrii de stare se modifică. 39. Un proces termodinamic este: reversibil, dacă poate reveni în starea iniţială prin alte stări intermediare; cvasistatic atunci când sistemul evoluează prin stări aflate în vecinătate echilibrului; reversibil dacă este şi cvasistatic; cvasistatic atunci când parametrii de stare nu se modifică în timp; cvasistatic, dacă starea iniţială coincide cu cea finală. 40. * Un termostat reprezintă un sistem a cărui presiune nu se modifică în timp; a cărui temperatură variază liniar în timp; a cărui temperatură nu se modifică în timp; pentru care raportul dintre presiune şi temperatură rămâne constant; a cărui temperatură scade în timp. 4. * Un termos ce conţine apă şi gheaţă, având dopul montat reprezintă un exemplu de sistem deschis; sistem izolat; sistem de referinţă; proces mecanic; sistem omogen. 4. Modificarea poziţiei unui piston în sensul creşterii volumului, pentru un sistem închis de tip cilindru cu piston este un exemplu de schimb de căldură cu exteriorul; efectuare de lucru mecanic asupra exteriorului; efectuare de lucru mecanic asupra sistemului; proces izocor; proces adiabatic. 43. Un sistem termodinamic: nu permite schimbul de căldură dacă este închis; izolat adiabatic nu poate efectua lucru mecanic; izolat adiabatic nu permite schimbul de căldură cu exteriorul; izolat adiabatic se poate încălzi sub incidenţa unui flux de radiaţie; izolat adiabatic nu permite schimbul de substanţă cu exteriorul. 44. * Un sistem fizic format dintr-un număr foarte mare de particule care pot interacţiona cu mediul exterior se numeşte: fenomen termodinamic; proces termodinamic; sistem termodinamic; parametru termodinamic; mărime termodinamică. 45. * Care din următoarele mărimi nu au ca unitate de măsură Joul-ul: energia cinetică; presiunea. energia internă; căldura; lucrul mecanic; 46. * Un sistem termodinamic izolat adiabatic: va avea variaţia energiei interne egală cu zero pentru orice proces nu poate efectua lucru mecanic va avea energia pătratică medie a particulelor constituente egală cu zero pentru orice proces poate să efectueze de la sine lucru mecanic pe baza micşorării energiei interne este un sistem termodinamic inchis 47. * Două sisteme termodinamice puse în contact termic întotdeauna schimbă lucru mecanic; schimbă căldură; îşi modifică energia internă; îşi egalează presiunile; vor avea în final temperaturile egale. 48. Trecerea unui sistem dintr-o stare de echilibru termodinamic în altă stare de echilibru termodinamic se numeşte: proces ciclic; proces termodinamic; sistem termodinamic; parametru termodinamic; transformare de stare. 49. Procesele cvasistatice au stările intermediare de echilibru procesul termodinamic se desfăşoară lent nu se pot reprezenta printr-o diagramă de stare 4

25 reprezintă cazuri ideale ce se întâlnesc în natură sunt ireversibile 50. Procesul a b reprezentat în figura alăturată este: p a ' proces ciclic; proces cvasistatic; proces reversibil; proces izoterm; proces adiabatic. 5. Ecuaţia termică de stare este relaţia care stabileşte o legătură între parametrii de poziţie ai unui sistem termodinamic; determină complet toţi parametrii sistemului termodinamic atunci când se cunoaşte unul dintre aceştia; este relaţia care stabileşte o legătură între parametrii de stare ai unui sistem termodinamic; este valabilă doar pentru un sistem închis; este o relaţie ce leagă parametrii de stare cu cei de proces. 5. Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale gazului ideal: număr foarte mare de molecule constituente dimensiunile moleculelor constituente sunt foarte mici, fiind comparabile cu distanţele dintre acestea moleculele constituente pot fi considerate puncte materiale iar forţele intermoleculare se neglijează moleculele se află în agitaţie termică ciocnirile dintre molecule şi dintre molecule şi pereţii vasului sunt plastice 53. Un gaz real se apropie de modelul gazului ideal în următoarele ipoteze: la presiune înaltă şi temperaturi coborâte; la temperaturi relativ ridicate şi presiuni coborâte; dacă legile experimentale ale gazelor (Charles, Gay - Lussac, Boyle - Mariott sunt valabile; dacă este valabilă relaţia Clapeyron - Mendeleev; la presiune şi temperatură normală b 54. Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale gazului real: moleculele constituente au volum propriu se manifestă forţe de interacţie intermoleculare la temperaturi mari şi presiuni joase au o comportare apropiată de cea a gazelor ideale dimensiunile moleculelor constituente sunt foarte mici în raport cu distanţele dintre ele, astfel încât ele pot fi considerate puncte materiale forţele de acţiune intermoleculare sunt neglijabile 55. * Unitatea de măsură a mărimii fizice egală cu expresia ν R T / este N m ; N / m ; N / m; N m; N m. 56. * Temperatura unui pahar cu apă exprimată în grade Celsius creşte cu Δt. ariaţia de temperatură a apei exprimată în grade Kelvin va fi ΔT = Δt ΔT = Δt + 73,5 ΔT = Δt - 73,5 ΔT = Δt - 73,6 ΔT = Δt + 73,6 57. * În ecuaţia termică de stare (Clapeyron Mendeleev), cunoscând R = 8, J/(kmol K), dacă se utilizează un mol de gaz ideal, aflat într-o incintă închisă cu un volum de,4 l, la p = atm., temperatura gazului va fi aproximativ: 373 K 93 K 33 K 73 K 0 C 58. * Legea Boyle - Mariotte (transformarea izotermă a gazului ideal) va avea una din reprezentările: p T 5

26 p p p p 59. * Legea de transformare izobară a unui gaz ideal se mai numeşte şi Charles; are forma P = P 0 ( + β t); arată că raportul dintre presiunea şi volumul unui gaz ideal au o valoare constantă; stabileşte că volumul şi temperatura pentru un gaz ideal sunt în relaţie de directă proporţionalitate; arată că produsul dintre presiunea şi volumul unui gaz ideal au o valoare constantă 60. * Constanta generală a gazelor, R = 8, J/(kmol K) poate avea, conform ecuaţiei Clapeyron Mendeleev şi următoarea unitate de măsură atm / (mol K) atm / (mol K l) atm l / (mol K) atm mol/(l K) mol / (atm K) 6. * Legea de transformare izocoră a unui gaz ideal a fost stabilită de Boyle - Mariotte are forma = 0 ( + β t) afirmă că produsul dintre volumul şi presiunea unui gaz ideal au o valoare constantă se poate reprezenta într-o diagramă Clapeyron (p, ) sub forma unei hiperbole echilatere stabileşte că presiunea şi temperatura pentru un gaz ideal sunt direct proporţionale 6. * Legea de transformare Boyle - Mariotte pentru un gaz ideal stabileşte că presiunea unui gaz este direct proporţională cu volumul acestuia; se poate reprezenta într-o diagramă Clapeyron (p, ) sub forma unei linii verticale; este valabilă într-o transformare izotermă; are forma / T = constant are forma P / T = constant 63. * Un sistem închis format din N = 6, molecule de gaz ideal, aflat la presiune şi temperatură normală, va avea volumul de:,4 l;,4 ml;,4 m 3 ;,4 cl;,4 mm Ecuaţia generală a gazelor ideale: poate fi aplicată pentru orice stare a gazului real; este o generalizare a legilor Charles, Boyle - Mariotte şi Gay - Lussac; exprimată matematic se mai numeşte şi ecuaţia calorică de stare pentru gazul ideal; se mai numeşte şi ecuaţia termică de stare a gazelor ideale; impune utilizarea temperaturii exprimată în grade Celsius ( C). 65. * O masă de gaz ideal suferă o transformare în care presiunea şi densitatea se dublează. Despre temperatura gazului putem spune că: scade de patru ori; se reduce la jumătate; nu se modifică; creşte de două ori; creşte de patru ori. 66. * Mărimea fizică exprimată prin raportul P / (RT) reprezintă, pentru un sistem termodinamic format dintr-un gaz ideal: numărul total de molecule din sistem; energia internă a sistemului; concentraţia moleculară a sistemului; densitatea gazului; numărul de moli de gaz conţinuţi. 67. * Când temperatura unei incinte plină cu gaz ideal rămâne constantă, formula Clapeyron - Mendeleev conduce la: legea lui Charles; 6

27 legea Gay - Lussac; legea Boyle - Mariotte; legea transformărilor izocore; nici una din afirmaţiile anterioare nu este valabilă. 68. * Identificaţi varianta grafică corectă pentru transformările enumerate: legea lui Charles: p T legea Clapeyron Mendeleev: legea Gay - Lussac: legea Boyle - Mariotte: P ecuaţia generală a gazelor: p 69. * Constanta generală a gazelor pentru un mol de gaz, în condiţii normale, se poate calcula cu relaţia: P 0 T 0 / 0 ; fiind o constantă, are aceeaşi valoare indiferent de unităţile de măsură în care se exprimă; este egală în valoare absolută cu numărul lui Avogadro; are drept unitate de măsură expresia J / (kmol K); este adimensională. 70. * Un cilindru orizontal, suficient de lung, închis la unul din capete, are la celălalt capăt un piston mobil de grosime d, ce închide aer pe o porţiune h din lungimea sa. Întors în poziţie verticală cu pistonul în jos lungimea coloanei de aer devine h. Dacă se consideră procesul izoterm, p 0 = 0 5 N/m T P (presiunea atmosferică), g = 0 m/s şi ρ piston = (000/76) g/cm 3, atunci d este: 9 cm; 38 cm 57 cm 76 cm; 98 cm; 7. * O masă de gaz ideal suferă transformarea izotermă din figură. p Precizaţi în care din punctele marcate pe desen densitatea gazului va fi maximă: * Acelaşi număr de moli de gaz ideal suferă procesele izobare reprezentate în figura de mai jos. Precizaţi relaţia care există între cele 3 presiuni: p > p > p 3 p > p 3 > p p 3 > p > p p > p > p 3 p > p 3 > p 73. * În condiţii normale, următorii parametri au valorile: p = atm; =,4 m 3 ; T = 373K; N = 6, particule elementare; ν = kmol. 74. * Conform ecuaţiei Clapeyron - Mendeleev, izotermele din diagrama alăturată, realizate pentru acelaşi număr de moli de gaz ideal, au temperaturile ordonate astfel: T 3 7

28 p B A C t C t B t A t A < t B < t C t A > t B > t C t A t B t C t A = t B = t C t A > t C > t B 75. * O masă de gaz ideal suferă transformarea din figură p T Precizaţi punctul în care densitatea gazului este maximă: *În 3 baloane identice se află gaze diferite: în primul azot (μ N = 8g/mol), în cel de-al doi-lea hidrogen (μ H = g / mol), şi în ultimul O (μ O = 3g / mol)). Dacă toate se află la aceeaşi presiune şi temperatură, care relaţie între masele de gaz conţinute este corectă? m > m 3 > m m 3 > m > m m 3 > m > m m > m 3 > m m > m > m * În figura de mai jos sunt reprezentate trei izocore ale aceluiaşi gaz ideal. Precizaţi relaţia dintre densităţile celor trei incinte: p A ρ A < ρ B < ρ C ρ B < ρ A < ρ C ρ C < ρ A < ρ B ρ C < ρ B < ρ A ρ A < ρ C < ρ B 78. * Presupunem că în figura de mai jos cele trei izoterme ale aceluiaşi gaz ideal au B T C 8 aceeaşi temperatură, dar sunt trasate pentru sisteme cu cantităţi de gaz diferite. Alegeţi relaţia corectă pentru masele de gaz implicate: p 3 m > m > m 3 ; m > m 3 > m ; m > m 3 > m ; m 3 > m > m ; m 3 > m > m. 79. * Cele trei izoterme din figură sunt trasate pentru 3 sisteme închise, cu gaze ideale monoatomice diferite. Dacă temperaturile celor 3 sisteme sunt egale, alegeţi ordinea corectă pentru numărul de moli conţinut în fiecare dintre acestea: p 3 ν > ν > ν 3 ; ν > ν 3 > ν ; ν > ν 3 > ν ; ν 3 > ν > ν ; ν 3 > ν > ν. 80. * Precizaţi, pentru transformarea unui gaz ideal dintr-un sistem închis reprezentată în figura alăturată, care dintre punctele marcate pe diagramă au temperatura mai mică: p B C A B C D au aceeaşi temperatură 8. * Un gaz ideal închis suferă o transformare izobară în care volumul creşte de 4 ori. Precizaţi cum variază temperatura sistemului: scade de 4 ori; scade de ori; A D

29 creşte de ori; creşte de 4 ori; nu se modifică. 8. * În figura alăturată sunt reprezentate transformările a 3 gaze ideale diferite, având aceeaşi masă, aflate în recipiente de volume egale. În ce relaţie sunt masele molare ale acestora: p μ = μ = μ 3 ; μ > μ > μ 3 ; μ < μ < μ 3 ; μ < μ < μ 3 ; μ < μ 3 < μ ; 83. * În figură sunt prezentate diagramele a două transformări izobare ale aceleiaşi mase de gaz ideal. Ce relaţie este între p şi p? p p p > p p > p p = p p = 3 p p = p 84. * În figura alăturată sunt reprezentate în coordonate Clapeyron mai multe transformări ale gazului ideal. Reprezentarea izobară corespunde transformării: p 4 3 ; ; 3; 4; şi * Pentru un gaz ideal, densitatea are următoarea formulă, în funcţie de ceilalţi parametri de stare: Pμ / (R) PT / R Pμ / (RT) T T 3 P / (R) mt / (R) 86. * Parametrul de stare, intensiv, ce caracterizează starea de încălzire a corpurilor şi are proprietatea că într-un sistem izolat, format din mai multe subsisteme aflate în contact termic, condiţia necesară de echilibru este ca valoarea sa să fie aceeaşi pentru toate subsistemele se numeşte: presiune; căldură; densitate; temperatură empirică; energie internă. 87. * Două sisteme aflate în echilibru termic au aceeaşi presiune; au aceeaşi temperatură; au acelaşi volum; nu pot schimba lucru mecanic; nu pot schimba energie. 88. * Un termometru indică în condiţii normale 0 iar în vaporii apei care fierbe (la presiune normală) indică 80. Temperatura reală (exprimată în C) a unei indicaţii de 0 pe scara acestui termometru greşit etalonat va fi de: 0 C; 5 C; 0 C; 5 C; 30 C 89. * Principiul zero al termodinamicii introduce un nou parametru de stare, intensiv, numit: presiune căldură temperatură empirică densitate entropie 90. Scara Celsius de temperatură are ca repere: temperatura vaporilor de apă care fierbe (la presiune normală); temperatura punctului de rouă (la presiune normală). temperatura de topire a gheţii pure (la presiune normală); temperatura punctului triplu al apei (la presiune normală); temperatura de evaporare a apei pure (la presiune normală); 9

30 9. * Scara Kelvin (absolută) de temperatură are un punct de reper la: punctul de fierbere al apei (la presiune normală); punctul de topire al gheţii (la presiune normală); punctul de topire al apei (la presiune normală); punctul triplu al apei (la presiune normală); punctul de rouă (la presiune normală). 9. * Pentru un sistem care evoluează izoterm nu se modifică căldura schimbată de sistem lucrul mecanic schimbat de sistem presiunea energia internă a sistemului volumul 93. * Mărind presiunea unui gaz ideal de opt ori şi micşorându-i volumul de două ori, temperatura acestuia creşte de două ori creşte de patru ori creşte de opt ori scade de două ori nu se modifică 94. Care din următoarele mărimi au ca unitate de măsură Joul-ul: puterea electrică căldura specifică capacitatea calorică lucrul mecanic produsul dintre presiune şi volum 95. Lucrul mecanic în termodinamică este o mărime vectorială; fiind o mărime energetică se măsoară în Watt; are semnificaţia unei arii şi se măsoară în m ; este o măsură a schimbului de energie dintre un sistem termodinamic închis şi exterior, atunci când parametrii de poziţie se modifică; este o mărime de proces. 96. Conform definiţiei, lucrului mecanic pentru un sistem termodinamic închis este pozitiv într-o transformare în care volumul este crescător; dacă presiunea finală este mai mare decât cea iniţială: p f > p i; se efectuează lucru mecanic asupra sistemului; sistemul efectuează lucru mecanic asupra mediului exterior; sistemul este izolat. 97. * Pentru transformarea A B din figura de mai jos, lucrul mecanic pentru transformarea sugerată este p A B negativ deoarece asupra sistemului se efectuează lucru mecanic din exterior pozitiv, deoarece presiunea sistemului scade, acesta suferind o comprimare zero, deoarece transformarea este izocoră descrescător odată cu scăderea presiunii crescător, datorită destinderii 98. * Dacă într-o reprezentare Clapeyron (p, ) lucrul mecanic are semnificaţia ariei de sub diagrama de evoluţie a sistemului, precizaţi dacă în transformarea de mai jos ( a ' b ) sistemul efectuează sau nu lucru mecanic: p a ' b sistemul porneşte din punctul şi se întoarce în punctul de unde plecat, deci volumul final este egal cu cel iniţial, astfel lucrul mecanic total este zero; asupra sistemului se efectuează lucru mecanic, deoarece pe porţiunea de destindere lucrul mecanic este mai mic decât pe porţiunea de comprimare; lucrul mecanic pe transformarea ( a ' b ) este pozitiv, deoarece lucrul mecanic la destindere este mai mare decât cel la comprimare; transformarea este ciclică deci lucrul mecanic este negativ; nici un răspuns nu este corect. 99. * Cum variază volumul unei bule de aer când aceasta urcă de pe fundul unui lac la suprafaţa acestuia? scade creste nu se modifică bula se dezintegrează în lichid bula nu se deplasează 00. * În ce relaţii se află cele 3 lucruri mecanice efectuate de acelaşi gaz, conform transformărilor din figură: 30

31 p A B C L AD = L BD = L CD ; L AD < L BD < L CD ; L AD L BD L CD ; L AD > L BD > L CD L AD > L BD = L CD 0. Pentru un sistem termodinamic, în cazul bilanţului energetic U = Ec + Ep, semnificaţia fizică a termenilor egalităţii este: E p - energia totală a sistemului U energia internă a sistemului E c - energia cinetică de mişcare a moleculelor sistemului Ec + Ep - energia sistemului datorate mişcării moleculelor şi interacţiunilor dintre moleculele sistemului E p - energia potenţială a sistemului datorată câmpul exterior de forţe 0. * Energia internă a unui gaz ideal reprezintă energia potenţială a sistemului energia cinetică a sistemului suma energiilor potenţiale de interacţiune dintre moleculele sistemului suma energiilor cinetice ale moleculelor sistemului energia totală a sistemului 03. * Daca notam cu U energia interna a unui sistem, E c - suma energiilor cinetice ale moleculelor din sistem, E p - suma energiilor potenţiale de interacţiune dintre moleculele sistemului, W c - energia cinetica a sistemului şi W p - energia potenţială a sistemului datorată câmpurilor exterioare de forţe, atunci: U = E c + E p + W c + W p U = E c + E p U = E c + W c U =E p + W p U = W c + W p : 04. * Energia cinetică pentru toate moleculele unui gaz ideal este o măsură a presiunii gazului temperaturii gazului densităţii gazului volumului energiei interne D 05. * Ecuaţia calorică de stare a gazului ideal monoatomic se poate exprima conform uneia din expresiile: U = ν C p ΔT; p = n k B T; U = (3/) ν R T; p = ν R T; U = (3/) ν C T. 06. * Dacă temperatura unui mase de gaz ideal se dublează atunci energia internă a acestuia: scade de două ori; creşte de două ori; creşte de patru ori; creşte de opt ori, nu se modifică. 07. * Ecuaţia calorică de stare pentru gazul ideal biatomic are forma: ΔU = νrδt 3 U = νrt m p = RT μ 7 m U = RT μ 5 U = νrt 08. * Precizaţi care dintre relaţiile între densităţile corespunzătoare celor trei transformări din figură este corectă (se consideră aceeaşi masă, din acelaşi gaz ideal), dacă se consideră aceeaşi temperatură la care se face evaluarea: ρ < ρ < ρ 3 ρ < ρ < ρ 3 ρ 3 < ρ < ρ ρ 3 < ρ < ρ ρ < ρ 3 < ρ 09. * Precizaţi care dintre relaţiile între densităţile corespunzătoare celor trei transformări din figură este corectă (se consideră aceeaşi masă, din acelaşi gaz ideal), dacă se consideră acelaşi volum la care se face evaluarea: T 3 3

32 ρ < ρ < ρ 3 ρ < ρ < ρ 3 ρ 3 = ρ = ρ ρ 3 < ρ < ρ ρ < ρ 3 < ρ 0. Energia internă a gazul ideal este zero când sistemul ce-l conţine este izolat; este constantă când sistemul este închis; se poate exprima cu ajutorul ecuaţiei termice de stare; se poate exprima cu ajutorul ecuaţiei calorice de stare; este un parametru intern, aditiv.. * Pentru gazul ideal se poate afirma că energia internă: depinde doar de presiune; depinde doar de volum; depinde de numărul de moli şi de temperatură; depinde doar de tipul gazului; nu depinde de tipul gazului.. * Într-o comprimare izobară a unei mase constante de gaz ideal în care volumul scade de două ori energia internă: scade de ori; creşte de ori; nu se modifică; devine zero; creşte de 4 ori. 3. * Pentru un sistem închis format dintrun gaz ideal, variaţia energiei interne poate fi diferită de zero în transformarea: izotermă; ciclică; pentru care starea iniţială şi cea finală se află pe aceeaşi izotermă; destindere adiabatică; dacă energia pătratică medie a moleculelor gazului nu se modifică. 4. * ariaţia energiei interne pentru un sistem termodinamic închis depinde de natura procesului termodinamic pentru două stări date; este întotdeauna pozitivă; nu depinde decât de starea finală şi cea iniţială a sistemului; T 3 nu are nici o contribuţie la formularea primului principiu al termodinamicii; este o constantă şi diferită de zero dacă sistemul este izolat. 5. * Într-o transformare izotermă a unui gaz ideal închis, care dintre mărimile de mai jos rămâne nemodificată: căldura presiunea energia internă volumul lucrul mecanic 6. Conform termodinamicii, căldura este un parametru de stare; forma de energie transferată între corpurile aflate în contact termic; o formă de existenţă a materiei; măsurabilă, ca şi lucrul mecanic, în Jouli; o măsură a variaţiei energiei sistemului în cursul unui proces izocor. 7. Pentru un sistem, despre transferul de căldură al acestuia putem spune că: dacă sistemul primeşte căldură, Q > 0; dacă sistemul suferă o transformare adiabatică, Q > 0; pentru un sistem izolat Q = 0; dacă sistemul suferă o transformare izotermă, Q = 0. energia internă a unui sistem izolat se conservă. 8. *Forma matematică a principiului I al termodinamicii este o consecinţă a principiului 0 al termodinamicii conservării şi transformării energiei pentru sistemele termodinamice teoriei echipartiţiei energiei principiului al II-lea al termodinamicii principiului echilibrului termodinamic 9. * Într-o transformare la care este supusă o masă constantă de gaz ideal, lucrul mecanic efectuat este egal cu căldura primită de acesta din exterior; procesul poate fi: izocor izoterm adiabatic izobar politrop 0. * Energia internă a unui sistem izolat creste scade este egală cu zero se conservă 3

33 se modifică conform legilor statisticii. * Trei recipiente de volume egale conţin aceleaşi mase de H (μ H = g / mol), N (μ N = 8g / mol) respectiv O (μ O = 3g / mol). Precizaţi în figura alăturată cum se identifică cele 3 gaze pe cele 3 izocore: P O ; N ; 3 H O ; H ; 3 N N ; O ; 3 H H ; O ; 3 N H ; N ; 3 O. * Un gaz ideal suferă o transformare al cărui grafic în diagrama p-t este cel din figura P Care din graficele de mai jos este corespondentul acestuia? P P P T T 3 T P 3. Primul principiu al termodinamicii este întâlnit sub una din formele: pentru un sistem termodinamic variaţia energiei interne este egală cu diferenţa dintre căldura totală schimbată de sistem cu mediul exterior şi lucrul mecanic total efectuat nu se poate realiza un perpetuum mobile de speţa a II-a Q = ΔU + L Q = L pentru toate procesele cvasistatice nu se poate realiza un perpetuum mobile de speţa I-îi 4. * Într-un proces oarecare, un sistem efectuează lucrul mecanic L = 500J şi primeşte căldura Q = 00J. ariaţia energiei interne a sistemului va fi: 700J 00 J 500 J 700 J -700J 5. Un perpetuum mobile de speţa întâi reprezintă un dispozitiv care să producă lucru mecanic, fără să consume energie din exterior reprezintă o instalaţie care să transforme căldura primită într-un proces ciclic monoterm în lucru mecanic pozitiv; este imposibil de realizat conform principiului I al termodinamicii; este posibil de realizat conform primului principiu al termodinamicii; este o maşină termică. 6. Căldura specifică depinde de natura substanţei pentru care se defineşte; se măsoară în J / (mol K); nu depinde de natura substanţei şi nici de temperatură; este egală cu raportul dintre capacitatea calorică a corpului şi masa acestuia; pentru gaze este un parametru de stare, adică nu depinde de tipul transformării. 7. Coeficienţii calorici (c, C, C μ ) sunt parametrii de proces; parametrii de stare; parametrii intensivi; 33

34 parametrii de poziţie; constante de material. 8. Căldura molară este egală cu produsul dintre căldura specifică a corpului şi masa molară a acestuia; are aceeaşi unitate de măsură ca şi capacitatea calorică a corpului respectiv; se măsoară în J / (kg K); este o mărime dependentă de procesul termodinamic; nu are unitate de măsură. 9. * Căldură molară este nulă în transformarea: izotermă adiabatică izocoră izobară generală 30. * Unitatea de măsură pentru capacitatea calorică în S.I. este: - J K - m J K - J/K - J m - J/kg 3. * O masă de gaz ideal suferă transformarea reprezentată în figura alăturată. Bifaţi răspunsul corect: p U > 0, Q < 0, L > 0; U < 0, Q > 0, L > 0; U > 0, Q > 0, L > 0; U = 0, Q = L>0; U > 0, Q > 0, L < * Lucrul mecanic efectuat de un sistem termodinamic aflat iniţial la presiunea p 0 şi temperatura T 0 şi având volumul 0 care se destinde adiabatic intr-un spaţiu vidat ce va avea în final volumul 0 este: P 0 0 ; P 0 0 ; 3 P 0 0 0;,5 P * Dacă un gaz ideal suferă o destindere adiabatică atunci energia internă a acestuia se modifică astfel: devine zero; creşte; rămâne nemodificată; scade; nu se modifică. 34. * Dacă unui gaz ideal biatomic îi creşte adiabatic volumul de 3 ori temperatura sa absolută: creşte de 4 ori scade de 4 ori creşte de 8 ori scade de 8 ori se reduce la jumătate 35. * Considerăm două transformări, A C (izocoră) şi B C (izotermă), ca în figura de mai jos, pentru aceeaşi cantitate de gaz ideal. Precizaţi care răspuns este corect: p C A B în ambele transformări se primeşte căldură; în transformarea izocoră A C se cedează căldură şi în transformarea izotermă B C se primeşte; în ambele transformări căldura este cedată; în transformarea izocoră A C se primeşte căldură şi în cea izotermă B C se cedează; în transformarea izocoră A C se primeşte căldură şi în cea izotermă B C căldura schimbată este zero. 36. * Precizaţi pentru care transformare, sugerată mai jos, energia internă a gazului ideal scade: comprimarea izotermă; încălzirea izocoră; comprimarea izobară; destinderea izotermă; comprimarea adiabatică. 37. * În cazul destinderii adiabatice a aceleiaşi mase de gaz ideal: gazul se încălzeşte; gazul se răceşte; lucrul mecanic este negativ; energia internă nu se modifică; variaţia energiei interne este pozitivă. 38. * Un gaz ideal (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: p 34

35 Dacă iniţial coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea finală (p 0, 0 ), care din următoarele afirmaţii este neadevărată: parametrii de poziţie cresc; temperatura finală şi cea iniţială sunt egale; căldura primită este p 0 0 ; variaţia energiei interne este zero; lucrul mecanic cedat este (3/) p * La comprimarea adiabatică a unui sistem termodinamic alcătuit dintr-un gaz ideal se efectuează lucru mecanic asupra sistemului şi se încălzeşte sistemul efectuează lucru mecanic asupra exteriorului şi se răceşte sistemul efectuează lucru mecanic asupra exteriorului şi se încălzeşte se efectuează lucru mecanic asupra sistemului şi se răceşte sistemul efectuează lucru mecanic asupra exteriorului şi temperatura rămâne constantă 40. * Precizaţi, din şirul de mai jos, care din mărimile fizice enumerate are aceeaşi unitate de măsură ca şi căldura specifică molară: presiunea; căldura; lucrul mecanic; constanta universală a gazelor; Numărul lui Avogadro. 4. * Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat iniţial la temperatura T, efectuează o transformare descrisa de ecuaţia T = a (a este o constantă pozitivă), ajungând în starea finală la un volum de 3 ori mai mare. ariaţia energiei interne în această transformare este numeric egală cu: 3RT / 6RT 0RT RT 6RT 4. * Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat iniţial la temperatura T, efectuează o transformare descrisa de ecuaţia T = a (a este o constantă pozitivă), ajungând în starea finală la un volum de 3 ori mai mare. Lucrul mecanic în această transformare este numeric egală cu: RT / RT 4RT 8RT 0RT 43. * Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat iniţial la temperatura T, efectuează o transformare descrisa de ecuaţia T = a (a este o constantă pozitivă), ajungând în starea finală la un volum de 3 ori mai mare. Căldura absorbita în cursul transformării este numeric egală cu: RT RT 4RT 0RT 6RT 44. * Dacă apa are căldura specifică de 4,kJ / (kg K), precizaţi cât este căldura necesară pentru 00g de apă pentru a se încălzi de la 0 la 0 C: 4 kj 40 J 0,4 kj, 0 3 J 400 J 45. * Dacă apa are căldura specifică de aproximativ 4, kj/ (kg K), căldura specifică molară a acesteia va avea valoarea: (400 / 8) J / K; (40 8) J / (kmol K); (4, 8) J / (mol K); (4, 8) kj / (mol K); (4, / 8) kj / (kmol K). 46. * Expresia capacităţii calorice şi unitatea ei de măsură în SI este: Q / (m Δt), J/(kg K); Q / m, J/K; Q / Δt, J / s; Q/ΔT, J/K; Q / (m Δt), J/K. 47. * Pentru un gaz ideal monoatomic, căldura molară, într-o transformare izobară este: 3R/; R; 5R/; 7R/; 3R/ * Numărul gradelor de libertate (i) pentru molecula gazului ideal monoatomic este egal cu: 3 35

36 * Un gaz având Cp = 5R/ primeşte izobar căldura Q = 00 J. Lucrul mecanic efectuat de gaz este: J 960 J 3000 J 00 J 50. * Unitatea de măsură a mărimii fizice egală cu νrt ln( / ) este: J; K; Pa; W; adimensional. 5. * Dacă legătura dintre căldura molară la volum constant a unui gaz ideal şi numărul gradelor de libertate (i) corespunzătoare moleculei componente este C = i R/ atunci, pe baza relaţiei Robert - Mayer, C p va fi egală cu: R/; R/; i R/; (i+) R/; (i+) R/. 5. * Relaţia Robert Mayer pentru un gaz ideal precizează că diferenţa dintre căldura specifică izobară şi izocoră este egală cu constanta generală a gazelor; căldura molară izobară este egală cu suma dintre căldura molară izocoră şi constanta generală a gazelor; capacitatea calorică izocoră este egală cu diferenţa dintre capacitatea calorică izobară şi constanta generală a gazelor; este echivalentă cu R = C v - C p ; este o consecinţă a principiului doi al termodinamicii. 53. * Care este căldura specifică a unui gaz ideal monoatomic, la volum constant: 3 R; R; (3/) R; (3/) R/μ; (/) R. 54. * Exprimaţi coeficientul adiabatic numai în funcţie de gradele de libertate ale gazului real: i/(i + ) i/(i + ) (i + )/i (i + )/i (i + )/i 55. * Precizaţi, conform relaţiilor de mai jos, cum se transformă relaţia Robert - Mayer pentru un gaz ideal, dacă aceasta se exprimă în capacităţi calorice (notate K, pentru a elimina confuzia cu căldura molară): K p = K + ν R K p = K + R K p = K + R / μ K p = K + R / ν K p = K + μ R 56. * Un gaz ideal are un coeficient adiabatic egal cu γ =,4. Precizaţi natura gazului: monoatomic biatomic triatomic tetraatomic pentaatomic 57. * Ce valoare are căldura molară într-o transformare adiabatică? Cv Cp 0 (i+) R/ γ R/(γ-) 58. * Un gaz ideal are un coeficient adiabatic egal cu γ =,4. Precizaţi valoarea căldurii molare izocore: R/ 3R/ 5R/ 7R/ 9R/ 59. * Un gaz ideal are un coeficient adiabatic egal cu γ = 5/3. Precizaţi valoarea căldurii molare izocore: R/ 3R/ 5R/ 7R/ 9R/ 60. * Exponentul adiabatic, γ, are unitatea măsură J / (mol K) J / K J / g 36

37 / K adimensională 6. * Cunoscand ecuaţia transformarii adiabatice în coordonatele (p,), p γ = const., determinaţi această ecuaţie în coordonate (T,): T γ+ = const. T γ- = const. T/ γ- = const. T γ- = const. /T γ- = const. 6. * Cunoscand ecuaţia transformării adiabatice în coordonatele (p,), p γ = constant, determinaţi care ecuaţie în coordonate (p,t) este corectă: T γ- = const. T γ- P = const. P/T γ- = const. γ /T γ- = const. T γ / P γ- = const. 63. * Într-o transformare izotermă lucrul mecanic este întotdeauna pozitiv, deoarece funcţia logaritm este pozitivă; este întotdeauna negativ dacă volumul iniţial este mai mic decât cel final ( i < f ); este zero, dacă f < i; este pozitiv, dacă pe izotermă sistemul se destinde; depinde dacă temperatura este pozitivă sau negativă (pe scara Celsius). 64. * Dacă se ştie că exponentul adiabatic, γ, este supraunitar atunci în coordonate (p, ) izoterma este mai descrescătoare decât adiabata adiabata este mai descrescătoare decât izoterma izobara este mai descrescătoare decât adiabata adiabata este mai descrescătoare decât izocora adiabata este funcţie crescătoare 65. * Selectaţi ecuaţia Poisson p = νrt. T γ = const. P = ρgh. C p / C = γ U = ν C T 66. * Trei cantităţi identice de gaz ideal biatomic, aflate iniţial la aceeaşi presiune şi volum se destind izoterm, adiabatic respectiv izobar până la un volum de 3 ori mai mare. Precizaţi în ce relaţie vor fi lucrurile mecanice efectuate L T > L ad > L P L P > L ad > L T L P > L T > L ad L T > L P > L ad L ad > L T > L P 67. * Ce se poate spune despre temperaturile celor trei stări ale gazului ideal din transformarea - -3? T >T >T 3 T >T 3 >T T >T >T 3 T >T 3 >T T 3 >T >T 68. * Un gaz trece din starea în starea pe mai multe căi. În care din acestea se atinge temperatura minimă (se consideră T > T ; P < P ): Izobară + izotermă Izotermă + izobară Adiabată + izobară Izobară + adiabată Izocoră + izobară 69. Ecuaţia calorimetrică are expresia: P = ν R T; U = ν C T; Q abs. = -Q ced.; Q abs. = Q ced. ; Q = m c Δt. 70. * Un calorimetru conţine 00g de apă la 0 C. Se introduc în interior 00g de apă la 90 C. Dacă se neglijează capacitatea calorică a calorimetrului, precizaţi temperatura finală a amestecului: 0 C; 30 C; 40 C; 60 C; 70 C. 37

38 7. * Un calorimetru conţine 00g apă la 0 C. Se introduc în interior 00g de apă la 90 C. Precizaţi capacitatea calorică a calorimetrului, dacă temperatura finală a amestecului este de 50 C: 0 J / K 00 J / K 0 J / K 0 J / K 00 J / K 7. * Dacă vom considera caloria egală cu căldura necesară unui gram de apă pură pentru a-şi creşte temperatura cu un grad Celsius, în condiţii normale de presiune, iar c apă = 4,8 J/(g K), atunci unitatea de măsură a caloriei în SI va fi aproximativ,04 J,09 kj 4,8 J 6,7 J 8,36 kj 73. * Unitatea de măsură a mărimii pμ/(rt) este: J/(kg K) N/m J/K kg/m 3 J/g 74. * Legea de variaţie de tipul p = p 0 ( + β t) descrie o transformare izotermă izocoră adiabatică izobară generală 75. * Relaţia = 0 ( + α t), pentru un gaz ideal, reprezintă ecuaţia transformării: izoterme izocore izobare generale adiabatice 76. * Într-o destindere adiabatică a unui gaz ideal energia internă a gazului creşte nu se schimbă scade creşte apoi scade scade apoi creşte 77. * Unitatea de măsură pentru căldura molară a unui gaz ideal în funcţie de unităţi ale unor mărimi fundamentale din SI este: m kg s - mol K - - m kg s - K - m - kg s m kg s - mol - K - m kg s - mol - K * Un gaz ideal este comprimat izoterm până când volumul variază cu 0%. Cum variază presiunea: creşte de 5 ori creste cu 0% creste cu 5% scade cu 6,6% scade cu 0% 79. * Un cilindru orizontal conţine un gaz ideal închis cu piston de masă neglijabilă, la presiunea p 0 / şi temperatura absolută T. Pistonul se eliberează în atmosfera exterioară aflată la o presiune p 0 şi astfel volumul cilindrului creşte de trei ori. Dacă efectele frecării la mişcarea pistonului sunt neglijabile, atunci temperatura termodinamică a cilindrului devine 3 T 6 T T T/3,5 T 80. * Un cilindru cu piston, aflat în poziţie verticală, cu masa pistonului de 0kg, conţine un gaz perfect la presiunea de,5 atm. Dacă se consideră p 0 presiunea atmosferică exterioară (p 0 = 0 5 N/m şi g = 0 m/s ), ce masă trebuie adăugată deasupra pistonului pentru a reduce în final volumul interior la jumătate? 0 kg 5 kg 0 kg 30 kg 40 kg 8. * Într-o transformare a unui gaz ideal, în care presiunea variază invers proporţional cu volumul, dacă volumul creşte de e ori lucrul mecanic efectuat de gaz este: ν R T ν R T ν R T/ 0, ν R T 0,4 ν R T 8. * Într-o transformare a unei cantităţi de ν moli de gaz ideal de la temperatura T la 38

39 temperatura T, dacă presiunea creşte direct proporţional cu volumul, lucrul mecanic efectuat de gaz este νr(t T ) νr(t T ) νr(t T )/ νr(t T ) νr(t T )/ 83. * Un gaz ideal parcurge ciclul din figură: p 3 În variabilele,t se obţine: T T T T T 84. Considerăm o masă de gaz ideal ce evoluează conform transformării ciclice 3 4 din figura alăturată. Precizaţi care din relaţiile de mai jos este corectă: p 3 / T const. 4 ΔU = 0 ΔU 3 < 0 ΔU 34 > 0 ΔU 4 < 0 ΔU 3 < * Într-o incintă de volum se află un gaz ideal la presiunea p şi temperatura T. Mărimea fizică exprimată prin relaţia P N A /(RT) reprezintă: concentraţia gazului numărul total de particule din incintă energia internă a gazului numărul de moli de gaz densitatea gazului 86. * Unitatea de măsură în sistemul internaţional a mărimii fizice egală, conform legii izobare a gazului ideal, cu ( 0 )/( 0 t) este: 0 C K - K 0 C - m 3 / 0 C 87. * Unitatea de măsură a mărimii fizice egală cu νrt/ este J s N / m N / m N m K/m * În graficul alăturat sunt prezentate două transformări ciclice 3 şi 4 3. Referitor la aceste transformări ciclice se poate afirma că (L reprezintă lucrul mecani 3 T L 3 < L 4 3 < 0 L 3 = L

40 L 3 > L 4 3 > 0 0 > L 3 > L < L 3 < L * Un gaz ideal monoatomic se destinde din starea în starea pe mai multe cai. În care dintre acestea se efectuează cel mai mare lucru mecanic (se consideră T < T şi P < P ): Izobară +izotermă Izobară + izocoră Adiabată + izobară Izobară +adiabată Izocoră + izobară 90. * O masă de gaz presupus ideal este supusă unei transformări pentru care se fac mai multe măsurători ale căror rezultate sunt trecute în tabelul de mai jos. Transformarea suferită de gaz este: Presiune (P 0 5 0, ,4 0 5 olum (l),5 adiabatică izobară izocoră izotermă ciclică 9. * Dacă volumul unei cantităţi de gaz ideal scade izoterm cu 5%, presiunea gazului creşte aproximativ cu 5% 33% 50% 66% 75% 9. * olumul minim al masei constante de gaz ce evoluează după transformarea ciclică prezentată în figura alăturată corespunde stării În cazul transformărilor de fază, relaţia Q = λ m reprezintă căldura necesară unei cantităţi m de substanţă pentru a-şi modifica starea de agregare, la temperatura la care decurge transformarea λ, căldura de latentă specifică, este definită pe unitatea de volum λ este o constantă specifică unei substanţe, indiferent de tipul tranziţiei de fază explicaţia comportamentului substanţei se poate da la nivel microscopic, pe baza energiilor potenţiale de interacţie a moleculelor mediului respectiv [λ] S.I. = J/mol 94. * Care din mărimile de mai jos nu se pot exprima în Joule: Energia potenţială ariaţia energiei interne Căldura latentă Suma algebrică Q+L; Produsul p 95. * Un sistem omogen este caracterizat de: variaţia discontinuă, în salturi, a proprietăţilor sale fizice; aceeaşi compoziţie chimică şi aceleaşi proprietăţi fizice în toate punctele sale; variaţia continuă a proprietăţilor sale fizice, pe o anumită direcţie din spaţiu; componenţa mai multor stări de agregare; existenţa unor mărimi fizice constante în timp. 96. aporii saturanţi au următoarele caracteristici: coexistă cu lichidul din care provin; presiunea lor depinde de masa lichidului dar nu depinde de masa acestora; presiunea vaporilor saturanţi reprezintă presiunea maximă a vaporilor unui lichid, la o temperatură dată; presiunea lor scade odată cu temperatura; presiunea lor depinde de natura lichidului din care provin. 97. Exemple de transformări de fază şi inversele lor: vaporizarea condensarea; evaporarea vaporizarea; topirea solidificarea; sublimarea desublimarea; cristalizarea solidificarea 98. * În cazul realizării vaporizării aceasta se produce instantaneu în atmosferă; aceasta se produce instantaneu în vid; presiunea vaporilor saturanţi produşi în atmosferă este mai mare decât în vid, la o temperatură dată; 40

41 se produce la o temperatură constantă, bine precizată; toate răspunsurile sunt corecte. 99. În cazul evaporării aceasta reprezintă vaporizarea unui lichid prin suprafaţa sa liberă; viteza de evaporare creşte cu suprafaţa liberă a lichidului; viteza de evaporare nu depinde de presiunea atmosferică de deasupra lichidului; viteza de evaporare nu depinde de diferenţa dintre presiunea vaporilor saturanţi la temperatura la care are loc evaporarea şi presiunea vaporilor din atmosfera înconjurătoare. viteza de evaporare nu depinde de temperatură În cazul fierberii se vaporizează lichidul în toată masa sa; la o presiune dată deasupra lichidului, temperatura de fierbere rămâne constantă, chiar dacă lichidul primeşte încontinuu căldură; temperatura de fierbere, nu depinde de presiunea externă; temperatura de fierbere nu depinde de altitudine; apar bule în toată masa lichidului. 30. Dacă vaporizarea este procesul invers condensării, pentru o masă m de substanţă supusă unor astfel de procese, atunci λ C = λ ; ΔU vap = ΔU cond. = 0; ΔU vap. = ΔU cond < 0; ΔU vap. = -ΔU cond. > 0 Q C = -Q. 30. * Presiunea vaporilor saturanţi rămâne constantă în timpul comprimării izoterme; nu depinde de natura lichidului din care au provenit; depinde de masa lichidului; depinde de masa vaporilor în contact; nu este funcţie de temperatură * Temperatura critică reprezintă temperatura la care se produce cristalizarea; reprezintă temperatura maximă la care o substanţă mai poate fi întâlnită în faza lichidă; nu depinde de substanţa analizată; nu poate fi explicată de energia potenţială de interacţiune moleculară; depinde de presiunea şi volumul lichidului În cazul izotermelor Andrews se explică lichefierea gazelor; forţele de atracţie dintre moleculele de gaz pot fi neglijate; au o izoterma critică caracterizată de temperatura critică, iar cele două faze lichid gaz nu se mai se pot discerne; stabilesc domeniul de saturaţie unde este posibilă condensarea vaporilor, adică starea lichidă şi cea gazoasă coexistă; sunt valabile doar pentru gazul ideal În cazul comprimării izoterme a gazului real: sistemul primeşte lucru mecanic în timpul comprimării vaporilor gazului; în timpul condensării vaporilor se degajă căldură; temperatura sistemului se modifică; la temperaturi înalte gazul are un comportament asemănător cu gazul ideal; forţele de interacţiune dintre molecule pot fi neglijate Pentru izotermele Andrews palierul izoterm se reduce la un punct pentru temperatura critică; temperatura critică este temperatura maximă la care gazul se mai poate lichefia printr-o comprimare izotermă; în domeniul de saturaţie zona palierelor sistemul se află numai sub formă de vapori saturanţi; se ilustrează comportarea gazului ideal supus comprimării izoterme; în domeniul de saturaţie coexistă starea lichidă şi cea gazoasă a substanţei În cazul topirii, temperatura de topire depinde de presiunea mediului în care se produce; temperatura de topire este o caracteristică pentru o substanţă cristalină chimic pură; temperatura de topire se menţine constantă, până la topirea întregii mase a corpului amorf; temperatura de topire pentru corpurile amorfe are o valoare constantă bine precizată, la presiune constantă; căldura latentă specifică de topire este diferită de cea de solidificare, la aceeaşi presiune atmosferică * Prin obţinerea gheţii din apă, la t 0 = 0 C: masa creşte; densitatea rămâne aceeaşi; 4

42 volumul creşte; sistemul primeşte căldură; creşte agitaţia termică a moleculelor; 309. * Un lichid începe să fiarbă atunci când: presiunea vaporilor săi devine egală cu presiunea atmosferică normală; presiunea maximă a vaporilor săi este egală cu presiunea vaporilor de deasupra lichidului; presiunea din interiorul bulelor ce se formează este egală cu presiunea exercitată de forţele superficiale; presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea exercitată de forţele superficiale; presiunea atmosferică este mai mare decât presiunea vaporilor saturanţi ai lichidului; 30. * Fenomenul de evaporare se produce dacă mediul ambiant este saturat cu vaporii lichidului; la suprafaţa lichidului nu se găsesc vapori saturanţi ai altui lichid; presiunea atmosferică este mai mare decât presiunea vaporilor saturanţi ai lichidului; temperatura este mai mare decât cea critică; presiunea atmosferică este mai mică decât presiunea vaporilor saturanţi ai lichidului; 3. * Pentru diagrama izobară (la presiune normală) a apei din figură, se pot trage următoarele concluzii: t ( C) 0 i timp sistemul îşi modifică de două ori starea de agregare pe întreaga transformare starea iniţială (i) este lichidă lichidul se vaporizează primind căldură din exterior evoluţia este din stare solidă în stare lichidă evoluţia este din stare lichidă în stare de vapori 3. * În figura alaturată este reprezentată diagrama transformarilor de faza ale amestecului unei mase de gheată cu vapori de apă, la presiune constantă. Temperatura finală a amestevului este: f t t =60 0 C t =00 0 C θ=40 0 C t 0=0 0 C t 3=-40 0 C timp -40 C 0 C 40 C 00 C 60 C 33. La o temperatură dată, presiunea vaporilor saturanţi are următoarele proprietăţi: depinde de natura lichidului; depinde de proporţia lichid vapori; este funcţie crescătoare de temperatură; depinde de volumul vaporilor; este o funcţie descrescătoare de temperatură. 34. * Principiul al II-lea al termodinamicii afirmă (direct sau prin consecinţele sal că: Nu este posibilă o transformare prin care căldură să treacă de la un corp cu temperatura dată la un corp cu temperatura mai ridicată; Căldura cedată este pozitivă iar cea primită este negativă; Randamentul unei maşini termice este întotdeauna subunitar; Într-o transformare ciclică monotermă sistemul nu poate ceda lucru mecanic în exterior; Într-un sistem izolat energia totală se conservă. 35. Într-o transformare ciclică monotermă, sistemul nu poate ceda lucru mecanic spre exterior; ireversibilă, sistemul va primi lucru mecanic din exterior; schimbul de căldură pentru sistemul considerat se realizează cu un singur termostat; variaţia energiei interne într-un ciclu este pozitivă; variaţia energiei interne într-un ciclu este negativă. 36. * Un gaz ideal (sistem închis) suferă o transformare ciclică, ca în figura: 4

43 p Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 (p 0, 0 ), lucrul mecanic al transformării va fi: -(3/) p 0 0 ; -(/) p 0 0 ; (5/) p 0 0 ; (3/) p 0 0 ; (/) p 0 0 ; 37. * Raportul dintre lucrul mecanic şi căldura schimbată într-o transformare izobară a unui gaz ideal monoatomic este egal cu: /7 3/7 4/5 /5 38. * Intr-un motor termic sursa de încălzire produce o temperatura de 7 0 C, temperatura exterioara fiind 7 0 C. Ştiind ca motorul nu funcţionează după un ciclu Carnot reversibil, rezultă că randamentul: este egal cu 33% este mai mic decât 5% este egal cu 5% este cel mult egal cu 50% poate fi 00% 39. * Un gaz ideal monoatomic (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: p Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 (p 0, 0 ), lucrul mecanic efectuat de sistem este: (/) P 0 0 P 0 0 P P 0 0 (/) P * Un gaz ideal monoatomic (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: 3 3 p Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 (p 0, 0 ), căldura primită de sistem în această transformare este: (/) P 0 0 (3/) P 0 0 P 0 0 (5/) P P * Un gaz ideal monoatomic (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: p Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 (p 0, 0 ), cantitatea de căldură cedată de gaz în timpul răcirii sale este: -(/) P 0 0 -P P 0 0 (-3/5) P 0 0 (-3/) P * Un gaz ideal monoatomic (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: p Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 sunt (p 0, 0 ), să se calculeze raportul temperaturilor între starea şi starea 3: /4 /3 / /3 33. * Un gaz ideal monoatomic (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: p

44 Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 sunt (p 0, 0 ), să se calculeze lucrul mecanic pentru un ciclu complet p 0 0 p 0 0 / 3p 0 0 / p 0 0 /3 -p * Un gaz ideal monoatomic (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: p 3 Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 sunt (p 0, 0 ), să se calculeze căldura cedată pentru un ciclu complet -3p 0 0-3p 0 0 / -5p 0 0 / p 0 0 /3 -p * Un gaz ideal monoatomic (sistem închis) suferă o transformare ca în figura: p 3 Dacă în starea coordonatele sunt (p 0, 0 ) şi în starea 3 sunt (p 0, 0 ), să se calculeze randamentul motorului ce ar funcţiona după acest ciclu:,33% 5% 6,67% 8,33% 33,33% 36. * Un gaz care efectuează un ciclu Carnot absoarbe într-un ciclu căldura Q = 80kJ şi efectuează lucrul mecanic L = 0kJ. Raportul dintre temperatura sursei calde şi cea a sursei reci este egal cu 6/5 4/3,4,5 37. * Un gaz care efectuează un ciclu Carnot cedează într-un ciclu căldura Q = -60kJ şi efectuează lucrul mecanic L = 0kJ. Raportul dintre temperatura sursei calde şi cea a sursei reci este egal cu 3/ 5/3 4/3 5/ 5/4 38. * Într-un motor cu ardere interna, temperatura maxima a gazelor este de 67 0 C,temperatura exterioara fiind de 7 0 C. Rezultă ca randamentul motorului este: Egal cu 66,6% Cel mult egal cu 66,6% Egal cu 90% Cel mult egal cu 50% Cel puţin egal cu 66,6% 39. * Un gaz efectuează un ciclu Carnot, absoarbe într-un ciclu de la sursa caldă căldura Q şi cedează căldura Q = Q /3. randamentul ciclului este aproximativ: 5% 33% 45% 50% 66% 330. * Expresia matematica a primului principiu al termodinamicii este: Q = -ΔU + L ΔU = Q + L ΔU = Q L η = - Q / Q η = - T / T 33. * O maşină termică parcurge ciclul format din două izobare: P = const., P = const. şi două izocore: = const., = const. Precizaţi randamentul ciclului dacă maşina termică primeşte cantitatea de căldură Q = 4J. Se dă P - P = 4 N/m şi - = 0,5 m 3. 5% 33% 45% 50% 66% 33. * Într-un motor termic temperatura maximă a fluidului de lucru este 73 0 C, temperatura exterioară fiind 0 0 C. Rezultă ca randamentul motorului este: Egal cu 50% Egal cu 00% Egal cu 5% Cel mult egal cu 50% 44

45 Cel mult egal cu 00% 333. * Un motor termic are contact termic unic cu apa unei mari. Poate el funcţiona pe baza căldurii acumulate în mare(?): Da, conform celui de-al II-lea principiu al termodinamicii Nu, conform celui de-al II-lea principiu al termodinamicii Nu, conform primului principiu al termodinamicii Da, daca temperatura apei depăşeşte 5 0 C Da, daca temperatura apei depăşeşte 40 0 C 334. * Fie un ciclu dreptunghiular în coordonatele (,T) parcurs în sens trigonometric, în cursul caruia volumul gazului ideal de lucru variază de la la, temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. Să se determine raportul presiunilor extreme atinse în ciclu (p max /p min ): 0 5 0, * Fie un ciclu dreptunghiular în coordonatele (,T) parcurs în sens trigonometric, în cursul caruia volumul gazului ideal de lucru variază de la la, temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. Să se determine randamentul ciclului Carnot care ar funcţiona între temperaturile extreme atinse în ciclu (η C ): 75% 30% 40% 50% 80% 336. * Fie un ciclu dreptunghiular în coordonatele (,T) parcurs în sens trigonometric, în cursul caruia volumul gazului ideal de lucru variază de la la, temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. Se dă exponentul adiabatic al gazului, γ=,4 şi ln 0,7. Să se determine randamentul motorului termic ce ar funcţiona dupa ciclul dat (η): 30% 0% 50% 80% 40% ; 337. * Randamentul unei maşini termice biterme se poate calcula cu formula: η = - T /T η = - Q / Q η = - Q c / Q p η = - T /T η = - Q / Q 338. * Radamentul unui motor termic ideal care functioneaza după un ciclu Carnot având temperatura sursei reci t = 7 0 C este η=30%. Să se determine raportul dintre căldura cedată şi cea primită de motor întrun ciclu, în valoare absolută: 7/0 3/0 / /3 7/ * Radamentul unui motor termic ideal care functioneaza după un ciclu Carnot având temperatura sursei reci t = 7 0 C este η=30%. Se dă exponentul adiabatic al gazului ideal, γ = 5/3 şi se cunoaşte (0/7),5 =,4. Să se determine de câte ori creşte presiunea în timpul comprimării adiabatice (k): ori,5 ori 3 ori,4 ori 4 ori 340. * Radamentul unui motor termic ideal care functioneaza după un ciclu Carnot având temperatura sursei reci t = 7 0 C este η=30%. Să se determine cu cate grade trebuie marită temperatura sursei calde pentru ca randamentul să devină, η=50% (ΔT): 60 K 50 K 5 C 0 K 7 C 34. * Un gaz ideal avand exponentul adiabatic γ=,4 parcurge un proces ciclic format dintr-o comprimare adiabatică - în care presiunea creşte de 8 ori, o destindere izobara -3, o desindere adiabatică 3-4 şi o comprimare izobară 4-. Să se determine de cate ori creşte volumul gazului în destinderea adiabatică: 45

46 de 8 ori de 64 ori de 3 ori de 6 ori de ori 34. * O masină termică evoluează dipă un ciclu Carnot. Se cunoaşte că, dacă micşorăm temperatura sursei reci cu ΔT, randamentul acesteia creşte cu 50%, iar dacă mărim temperatura sursei calde cu ΔT el creşte cu 0%. Raportul temperaturilor (T /T ) după care aceasta evoluează va fi: 0, 0, 0,3 0,5 0, * O masină termică evoluează dipă un ciclu Carnot. Se cunoaşte că, dacă micşorăm temperatura sursei reci cu ΔT, randamentul acesteia creşte cu 50%, iar dacă mărim temperatura sursei calde cu ΔT el creşte cu 0%. Randamentul maşinii termice este: 0% 30% 40% 60% 80% 344. * O masina termica lucrează dupa un ciclu Carnot, cu temperatura sursei calde t =7 0 C şi temperatura sursei reci t = 7 0 C. Precizaţi randamentul maşinii: 0% 30% 40% 80% 90% 345. * O masina termica lucrează dupa un ciclu Carnot, cu temperatura sursei calde t =7 0 C şi temperatura sursei reci t = 7 0 C, produce într-un ciclu un lucru mecanic L =4 0 3 J. Determinaţi căldura cedată într-un ciclu: -kj kj -3kJ 4kJ -6kJ 46

47 Capitolul 4: Optică 346. * Principiul propagării rectilinii a luminii afirmă că: într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe o traiectorie circulară într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă în linie dreaptă într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe mai multe traiectorii într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe o traiectorie eliptică într-un mediu omogen şi transparent lumina se propagă pe o traiectorie dreptunghiulară 347. * Principiul reversibilităţii drumului razelor de lumină afirmă că: Drumul unei raze de lumină este maxim dacă lumina se propagă de la dreapta la stânga Drumul unei raze de lumină este minim dacă lumina se propagă de la stânga la dreapta Drumul unei raze de lumină este maxim dacă lumina se propagă de la stânga la dreapta Drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare Drumul unei raze de lumină este minim dacă lumina se propagă de la dreapta la stânga 348. * O imagine reală se obţine intr-o oglindă sferică: la intersecţia prelungirii razelor reflectate şi nu poate fi proiectată pe un ecran la intersecţia directă a razelor reflectate şi poate fi proiectată pe un ecran din raze reflectate paralele din raze reflectate divergente din raze provenite din focarul oglinzii 349. * Principiul independenţei fasciculelor de lumină afirmă că: drumul unei raze de lumina este independent de acţiunea altor raze de lumină drumul unei raze de lumina scade dacă se intersectează cu alte raze de lumină drumul unei raze de lumina este maxim dacă se intersectează cu alte raze de lumină drumul unei raze de lumina este minim dacă se intersectează cu alte raze de lumină drumul unei raze de lumina creste dacă se intersectează cu alte raze de lumină 350. * Indicele de refracţie absolut al unui mediu este definit prin relaţia: v n = c n = v c n = v n = c c n = v (notă: c este viteza de propagare a luminii în vid; v viteza de propagare a luminii în mediul respectiv) 35. * Axa optică principală a unei oglinzi sferice este dreapta care: trece prin centrul oglinzii şi un punct oarecare al ei este paralelă cu dreapta care trece prin centrul oglinzii şi vârful oglinzii trece prin centrul oglinzii şi vârful oglinzii trece prin vârful oglinzii şi un punct oarecare al ei este perpendiculară pe dreapta care trece prin centrul oglinzii şi vârful oglinzii 35. * Fasciculele de lumină foarte puţin înclinate faţă de axa optică principală sunt: fascicule stigmatice fascicule convergente fascicule divergente fascicule paralele fascicule paraxiale 353. * Prima lege a reflexiei afirmă că: unghiul de incidenţă este mai mare decât unghiul de reflexie unghiul de incidenţă este mai mic decât unghiul de reflexie unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie unghiul de incidenţă şi cel de reflexie au împreună 90 0 unghiul de incidenţă şi cel de reflexie au împreună * Relaţia dintre raza unei oglinzi sferice şi distanţa ei focală este: f = R f = R R f = 3 f = R R f = 355. * Oglinzile convexe dau imagini: reale 47

48 reale, drepte virtuale, drepte reale, răsturnate virtuale, răsturnate 356. * O oglindă sferică concavă are raza de curbură m. Un este obiect aşezat la 5cm de vârful oglinzii. Unde se formează imaginea acestui obiect şi care sunt caracteristicile ei: -0.75m, reală, răsturnată -,75m, reală, dreaptă +0,5m, virtuală, dreaptă +0,5m, virtuală, dreaptă nu se formează imagine 357. * Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală la distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi sferice concave care are raza de curbură 6,4 cm se formează la: -6cm 6 9 cm +6 cm 9 +6 cm +0 cm 358. * Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală la distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi sferice concave care are raza de curbură 6,4 cm este: reală, dreapta virtuală, dreaptă virtuală, răsturnată reală, răsturnată nu se formează imagine 359. * Imaginea unui obiect liniar aşezat perpendicular pe axa optică principală la distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi sferice concave care are raza de curbură 6,4 cm este: de patru ori mai mare decât obiectul de doua ori mai mare decât obiectul de doua ori mai mică decât obiectul de patru ori mai mică decât obiectul egală cu obiectul 360. * Ce valoare are distanta focală a unei oglinzi sferice concave în care se formează o imagine reală, de trei ori mai mică decât obiectul, distanta dintre obiectul şi imaginea finală fiind de 0 cm: -7,5cm +.5cm -0cm +0cm +5cm 36. * Imaginea unui obiect luminos aflat în fata unei oglinzi sferice convexe este: reală pentru orice poziţie a obiectului virtuală pentru orice poziţie a obiectului reală pentru obiectul aflat în centrul de curbură virtuală numai pentru obiectul aflat în focar reală când obiectul se află aproape de vârf 36. * Imaginea unui obiect luminos aflat în faţa unei oglinzi sferice concave este: reală întotdeauna virtuală pentru obiectul aflat intre vârf şi focar virtuală pentru orice poziţie a obiectului reală pentru obiectul aflat intre focar şi vârf virtuală pentru obiectul aflat intre focar şi centrul de curbură 363. * O lentilă este considerată subţire dacă: grosimea ei, măsurată pe axa optică, este mult mai mare decât razele de curbură ale suprafeţelor sale grosimea ei, măsurată pe axa optică, este mult mai mică decât razele de curbură ale suprafeţelor sale grosimea ei, măsurată pe axa optică, este egală cu razele de curbură ale suprafeţelor sale grosimea ei, măsurată pe axa optică, este mult mai mică de 0 cm grosimea ei, măsurată pe axa optică, este mult mai mică de cm 364. * Unitatea de măsură, în sistemul internaţional S.I., a convergenţei este: metrul centimetrul dioptria milimetrul decimetrul 365. * O lentilă divergentă are: grosimea la mijloc de 00 ori mai mică decât la extremităţi grosimea la mijloc de 0 ori mai mică decât la extremităţi grosimea la mijloc de ori mai mică decât la extremităţi grosimea la mijloc egală cu cea de la extremităţi grosimea la mijloc mai mică decât la extremităţi 48

49 366. * Oglinda convexă cu raza de curbură de,5m, formează o imagine dreaptă de trei ori mai mică decât a unui obiect. Să se indice poziţiile obiectului: obiectul la,5m de vârful oglinzii în partea concavă obiectul la 0,m de vârful oglinzii în partea convexă obiectul la,5m de vârful oglinzii în partea convexa obiectul la 0,5m de vârful oglinzii în partea concavă obiectul la 0,3m de vârful oglinzii în partea concavă 367. * Convergenţa unei lentile subţiri este de 4 dioptrii (δ). Care este distanţa focală a lentilei: 0,5m m m 0,m 0,4m 368. * Mărirea liniară transversală β a unui sistem de două lentile subţiri având respectiv măririle liniare β şi β este: β β β β β β β + β β β 369. * Care este distanţa focală a unei lentile din sticlă, dacă convergenţa în aer este de 5δ (dioptrii): +0,5m +0,m -0,5m 0m -0,m 370. * Dacă imaginea reală a unui obiect formată de o lentila convergentă se află intre dublul distanţei focale şi infinit, poziţia obiectului este: de aceiaşi parte cu imaginea în focar între focar şi lentilă la distantă mai mare decât dublul distanţei focale între dublul distanţei focale şi focar 37. * Pentru obiectul luminos aflat intre dublul distanţei focale şi focarul unei lentile convergente poziţia imaginii este: între focar şi dublul distantei focale între focar şi lentila de aceiaşi parte cu obiectul între dublul distanţei focale şi infinit între lentilă şi dublul distanţei focale 37. * Imaginea unui obiect luminos formată de o lentila divergentă este: reală pentru orice poziţie a obiectului virtuală pentru orice poziţie a obiectului reală când obiectul se afla între focar şi lentilă virtuală numai când obiectul se afla între dublul distanţei focale şi focar reală numai când obiectul se află în focar 373. * Un obiect luminos se află la o distanţă egală cu f de o lentilă convergentă (f = distanţa focală a lentilei). Imaginea este: reală, răsturnată şi la f de obiect reală, dreaptă şi la f de obiect virtuală, dreaptă şi la f de lentilă reală, dreaptă şi egală cu obiectul reală, răsturnată şi la 4f de obiect 374. * Imaginea unui obiect luminos aflat la 0cm de o lentilă este formată de aceasta pe un ecran aflat la 0cm de lentilă. Să se indice răspunsul corect: lentila e convergentă cu distanţa focală de 0,5m, lentila e convergentă cu distanţa focală 0cm, lentila e divergentă cu distanta focală 0cm, lentila e divergentă cu distanta focală 0,5m, lentila e convergentă cu distanta focală 50cm, 375. * Imaginea unui obiect luminos aflat la 0, m de o lentilă se formează pe un ecran aflat la 80cm de obiect. Indicaţi răspunsul corect: lentila este divergentă cu distanţa focală - 0cm, imaginea virtuală, dreapta şi mai mare de două ori decât obiectul lentila este convergentă cu distanţa focală 0cm, imaginea reală, răsturnată, mai mică de doua ori decât obiectul lentila este convergentă cu distanţa focală 5cm, imaginea reală, răsturnată, de trei ori mai mare decât obiectul 49

50 lentila este convergentă cu distanţa focală 5cm, imaginea reală, răsturnată, de trei ori mai mică decât obiectul lentila este divergentă cu distanţa focală - 5cm, imaginea virtuală, răsturnată şi de trei ori mai mică decât obiectul 376. * Imaginea flăcării unei lumânări aflate la 30cm de o lentilă se formează de aceiaşi parte cu obiectul la distanţa de 60 cm de lentilă. Să se indice răspunsul corect: lentila este divergentă cu distanţa focală - 90cm, imagine virtuală, dreaptă, mai mare de două ori decât obiectul lentila este convergentă cu distanţa focală 60cm, imaginea virtuală, dreaptă, de două ori mai mare decât obiectul lentila este divergentă cu distanta focala - 60cm, imagine reală, răsturnată, mai mică de două ori decât obiectul lentila este convergentă cu distanţa focală 90cm, imaginea reală, dreapta de doua ori mai mică decât obiectul lentila este convergentă cu distanţa focală 30cm, imaginea reală, punctiformă 377. * Imaginea unui obiect luminos aflat la 40cm de o lentilă se formează la 0cm de lentilă de aceiaşi parte a acesteia. Indicaţi răspunsul corect: lentila este divergentă cu distanta focală - 40cm, imaginea virtuală, dreaptă, de două ori mai mică decât obiectul lentila este divergentă cu distanţa focală - 40cm, imaginea reală, dreaptă, de două ori mai mare decât obiectul lentila este convergentă cu distanţa focală 40cm, imagine virtuala, dreaptă şi mai mică de două ori decât obiectul lentila este convergentă cu distanţa focală 40cm, imagine virtuală, dreaptă şi mai mare de două ori decât obiectul lentila este divergentă cu distanţa focală - 60cm, imaginea reală, răsturnată, de două ori mai mare decât obiectul 378. * Un obiect luminos este aşezat la 5 cm de o lentilă convergentă cu distanţa focală de 30cm. Indicaţi răspunsul corect: imaginea este reală, dreaptă de două ori mai mică decât obiectul, la 5cm de lentilă imaginea este virtuală, dreaptă, de trei ori mai mare decât obiectul la 45cm de lentilă imaginea este virtuală, răsturnată, de două ori mai mică decât obiectul, la 5cm de lentilă imaginea este reală, răsturnată, de două ori mai mare decât obiectul, la 5cm de lentilă imaginea este virtuală, dreaptă, de două ori mai mare decât obiectul la 30cm de lentilă 379. * Unde trebuie aşezat un obiect luminos fată de o oglindă concavă cu raza de 80cm pentru a putea obţine o imagine reală de patru ori mai mare decât obiectul: -50cm -0cm 80cm 0cm 50cm 380. * Un obiect luminos, liniar, înalt de 0cm, este aşezat perpendicular pe axa optică principală la distanţa de 5m de o oglindă sferică concavă cu raza de m. Care este natura poziţia şi mărimea imaginii: imagine reala, dreaptă, de patru ori mai mare decât obiectul aşezata la m de vârful oglinzii imagine virtuală, dreaptă, de două ori mai mare decât obiectul situată la 6m de vârful oglinzii imagine reală, răsturnată, de patru ori mai mică decât obiectul, situată la,5m de vârful oglinzii imagine reală, răsturnată, egală cu obiectul situată la m de vârful oglinzii imaginea se formează la infinit 38. * Indicaţi valoarea corectă a distanţei focale a unei oglinzi convexe care poate produce o imagine de şase ori mai mică decât obiectul când acesta este aşezat la 0cm de vârful oglinzii: cm +cm -0cm +,cm -3cm 38. * Determinaţi felul oglinzii şi raza de curbură a acesteia astfel încât să se obţină o imagine mărită de patru ori pe un ecran aşezat la cm de obiect: concavă, R= -4,8 cm convexă, R= +4,8 cm concavă, R=-,4 cm convexă, R=+,4 cm concavă, R=-6,4 cm 383. * Imaginea unui obiect luminos aşezat în faţa unei lentile convergente se formează pe un ecran situat faţă de obiect la distanţa de 50

51 0cm şi este de patru ori mai mare decât obiectul. Distanţa focală a lentilei şi poziţia obiectului faţă de lentilă sunt: f =cm, x =-3 cm f =,5cm, x = + cm f =cm, x =- cm f =,6cm, x =- cm f =,6cm, x =+ cm 384. * Alegeţi răspunsul corect care indică natura, poziţia şi mărimea imaginii dată de o lentilă divergentă pentru un obiect înalt de 9cm, aşezat perpendicular pe axa optică, la 7cm de lentilă, ştiind ca distanţa focală este f = -8cm: imagine virtuală, dreaptă cu x =-0,8cm de lentilă, y = 3,6cm imagine reală, dreaptă cu x =-3cm de lentilă, y = 3cm imagine virtuală, răsturnată cu x =-5cm de lentilă, y = -6cm imagine reală, răsturnată cu x =+0,8cm de lentilă, y = -3,6cm imagine reală, punctiformă 385. * Miopia este un defect al ochiului datorat: opacităţii cristalinului unei slabe posibilităţi de acomodare a vederii unui viciu de refracţie care constă în faptul că razele luminoase ce vin paralele de la infinit se întâlnesc într-un focar în faţa retinei schimbării razei de curbura a cristalinului luminozităţii mărite a mediului înconjurător 386. * Hipermetropia este un defect al ochiului datorat: unei acomodări defecte alungirii cristalinului opacizării cristalinului unui viciu de refracţie care constă în faptul ca razele paralele venite de la infinit se reunesc într-un focar situat în spatele retinei luminozităţii scăzute a mediului înconjurător 387. * Miopia se corectează cu: lentile convergente lentile divergente o combinaţie de lentile convergente şi prisme lentile biconvexe nu se poate corecta cu lentile 388. * Hipermetropia se poate corecta cu: lentile biconcave lentile plan concave lentile convergentă o asociaţie de lentile divergente şi prisme nu se poate corecta cu lentile 389. * Distanţa vederii optime pentru un ochi normal este: 5cm 30cm 0cm 0cm 5cm 390. * Celulele senzoriale de la nivelul retinei specializate în perceperea luminii se numesc: cercuri şi sfere conuri şi bastonaşe cornee şi retină cristalin şi iris umoare sticloasă şi umoare apoasă 39. * Convergenţa unui sistem de lentile subţiri este egală cu: diferenţa convergenţelor lentilelor componente produsul convergenţelor lentilelor componente raportul convergenţelor lentilelor componente suma convergenţelor lentilelor componente media aritmetică a convergenţelor lentilelor componente 39. * Distanţa focală a obiectivului unui microscop este f ob =3mm, iar a ocularului f oc =5cm. Intervalul optic al microscopului este e=cm. Care este puterea microscopului: 33m - 3,3m - 0m - 00m - 50m * Unghiul de deviaţie minimă intr-o prismă este: Dmin = i A Dmin = A i D = min 0 Dmin = A i D min = i + A 394. * Legătura intre indicele de refracţie al unei prisme şi unghiul de deviaţie minimă este dată de relaţia: 5

52 Dmin sin n = sin r sin D n = min sin r Dmin sin n = sin A Dmin + A sin n = A sin A sin n = sin Dmin 395. * Secţiunea principală a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de emergenţă şi are valoarea de 45 o.ce valoare are indicele de refracţie: n=3/ n= n=4/3 n=,6 n= * Unghiul pe care îl face raza incidentă care cade pe o oglindă plană, cu normala la suprafaţă este 30 o. Ce unghi va face raza reflectată cu cea incidentă: 30 o 60 o 45 o 90 o 0 o 397. * O rază de lumină cade perpendicular pe o suprafaţă reflectatoare. Ce valoare are unghiul de reflexie: 90 o 60 o 0 o 45 o 30 o 398. * Un obiect luminos este aşezat perpendicular pe axa optică a unei oglinzi concave la o distantă mai mare decât dublul distantei focale. Ce imagine formează: reală, răsturnată, mai mică decât obiectul reală, răsturnată, egală cu obiectul reală, răsturnată, mai mare decât obiectul virtuală, răsturnată, mai mică decât obiectul virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul 399. * Un obiect luminos este aşezat în focarul unei oglinzi concave. Imaginea dată de oglindă este: reală, răsturnată, mai mare decât obiectul reală, răsturnată, egală cu obiectul reală, răsturnată, mai mică decât obiectul nu se formează o imagine virtuală dreaptă, mai mare decât obiectul 400. * Un obiect luminos este aşezat perpendicular pe axa optică a unei oglinzi concave între focar şi vârf. Imaginea dată de oglindă este: reală, răsturnată, mai mare decât obiectul reală, răsturnată, mai mică decât obiectul virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul reală, răsturnată, egală cu obiectul nu se formează o imagine 40. * Cum se refractă o rază de lumină care trece din aer în apă (n = 4/3): rˆ > iˆ rˆ < iˆ rˆ = iˆ 0 r ˆ = 0 0 r ˆ = * În ce caz direcţia razei reflectate coincide cu direcţia razei incidente: 0 i ) 0 = 0, r ) = 0 0 i ) 0 = 0, r ) = 90 0 i ) 0 = 90, r ) = 0 i ) 0 = 0, r ) = 45 nici o variantă nu este corectă 403. * Cunoscând definiţia indicelui de refracţie, cum se modifică viteza luminii când trece din aer în sticlă: creste scade rămâne constantă se dublează scade de două ori 404. * O lentilă divergentă are distanţa focală f = -4m. Convergenţa lentilei este: C=0,5δ C=-0,5δ C=0,5δ C=-0,5δ C=-0,δ 405. * O lentilă convergentă are distanţa focală f = 0,5m. Convergenţa lentilei este: C=δ 5

53 C=-δ C=5δ C=-5δ C=0δ 406. * Condiţia de emergenţă (condiţia ca o rază intrată într-o prismă cu indice de refracţie mai mare decât al mediului înconjurător să poată ieşi) este: 0 A = 90 A > l A l A > 4 l A > 0 l f) (Notă: A este unghiul prismei iar l este unghiul limită de la care are loc reflexia totală) 407. * Dispersia luminii într-o prismă se datorează: mediul prismei are indici de refracţie diferiţi pentru culori diferite fenomenul de refracţie multipla a unei raze de lumina fenomenul de suprapunere a mai multor raze de lumină mediul prismei are acelaşi indice de refracţie pentru culori diferite fenomenul de reflexie multipla a unei raze de lumina 408. * Distanţa focală a unei lentile subţiri este dată de relaţia: f =. ( n ) R R Cum se modifică această formulă pentru o lentilă plan convexă (R =R, R = ): f = ( n ) R f = ( n ) R f = R ( n ) f = ( n ) ( R) f = * Imaginea unui obiect luminos, perpendicular pe axa optică a unei lentile convergente aşezat între focar şi vârf este: reală, răsturnată, mai mare decât obiectul reală, răsturnată, mai mică decât obiectul virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul reală, răsturnată, egală cu obiectul reală, punctiformă 40. * O lentilă convergentă formează pentru un obiect luminos aşezat perpendicular pe axa optică la o distantă egală cu dublul distantei focale faţă de lentilă: reală, răsturnată, mai mare decât obiectul reală, răsturnată, mai mică decât obiectul reală, răsturnată, egală cu obiectul virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul reală, punctiformă 4. * Intr-o prismă, unghiul de deviaţie este: unghiul intre raza incidentă şi raza refractată la intrarea în prismă unghiul dintre raza transmisă prin prismă şi normala la faţa de ieşire unghiul dintre direcţia razei incidente şi direcţia razei emergente unghiul dintre direcţia razei emergente şi normala la faţa de ieşire din prismă unghiul dintre direcţia razei incidente şi normala la faţa de intrare în prismă 4. * Reflexia totală a luminii se produce numai dacă: n >n ; iˆ > lˆ n <n ; iˆ > lˆ n >n ; iˆ < lˆ n <n ; iˆ < lˆ n >n ; iˆ = lˆ 43. * Care din variantele următoare exprimă legea refracţiei la trecerea unei raze de lumină din aer în apă: sin i naer = sin r n sin l = n n apa aer apa sin i n = sin r n sin l = n n apa aer aer apa sin i = sin r n apa 44. * iteza luminii intr-un mediu oarecare scade de 5 ori faţă de viteza luminii în vid dacă indicele de refracţie al mediului este: 53

54 de 5 ori mai mic decât al vidului de 5 ori mai mare decât al vidului de,5 ori mai mic decât al vidului de,5 ori mai mare decât al vidului nici o variantă anterioară nu este corectă 45. * Dacă intre unghiul de incidenţă î şi unghiul de refracţie rˆ există relaţia rˆ = π iˆ π 0 ; (având = 90 ), cum sunt cele doua raze (reflectată şi refractată): una în prelungirea celeilalte perpendiculare între ele ambele perpendiculare pe raza incidentă fac intre ele un unghi de 60 0 fac intre ele un unghi de * Fenomenul de reflexie totală se petrece când: lumina trece dintr-un mediu mai refringent într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de incidenţă este mai mic decât unghiul limită lumina trece dintr-un mediu mai refringent într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de incidenţă este mai mare decât unghiul limită lumina trece dintr-un mediu mai puţin refringent într-un mediu mai refringent lumina trece dintr-un mediu mai refringent într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de incidenţă este mai mic decât jumătatea unghiul limită lumina trece dintr-un mediu mai refringent într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de incidenţă este mai mic decât o treime din unghiul limită 47. * O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie n într-un mediu cu indice de refracţie n. La traversarea spaţiului de separare intre cele două medii raza incidentă se refractă astfel: se apropie de normală dacă n >n se depărtează de normală dacă n >n se apropie de normală dacă n <n trece nedeviată se apropie de normală daca n =n 48. * Care este indicele de refracţie al unui mediu cunoscându-se că viteza luminii în acel mediu este, m/s iar viteza luminii în vid este m/s:,5,73,7,54,6 49. * Indicele de refracţie relativ al celui de al doilea mediu în raport cu primul este dat de una dintre relaţiile de mai jos (n şi n sunt indicii de refracţie absoluţi ai celor doua medii): n n = n n = nn n = nn n n = n nn n = 40. * Care este unghiul de refracţie r dacă sin i = şi n = : 0 r ˆ = 45 0 r ˆ = 60 0 r ˆ = 90 0 r ˆ = 30 0 r ˆ = 0 4. * Rotind cu 30 0 o oglindă plană, imaginea dată de aceasta pentru un obiect luminos se roteşte cu: * Mărirea liniară transversală pentru o oglindă sferică este: ( ) y β = y y y β = y y y β = y β = y y β = y + y 43. Mărirea liniară transversală pentru o oglindă sferică este β: dacă β < 0 atunci imaginea este reală şi răsturnată dacă β > 0 atunci imaginea este reală şi răsturnată dacă β < 0 atunci imaginea este virtuală şi dreaptă dacă β < 0 nu se formează imagine 54

55 dacă β > 0 atunci imaginea este virtuală şi dreaptă 44. Consideraţi doua medii (mediul şi mediul ) cu indicii de refracţie respectiv n şi n : dacă n > n atunci mediul este mai refringent decât mediul dacă n < n atunci mediul este mai refringent decât mediul dacă n > n atunci mediul este mai puţin refringent decât mediul dacă n < n atunci mediul este mai puţin refringent decât mediul dacă n < n atunci mediul este mai puţin refringent decât mediul 45. * O lentilă are razele R =6cm şi R = 80cm, iar mediul optic are un indice de refracţie de,8. Ce fel de lentilă este şi care este distanta focală: -5cm, convergentă -0cm, divergentă 0cm, divergentă 5cm, convergentă 5cm, divergentă 46. * O lentilă biconvexă, de sticlă cu indicele de refracţie n =,6 are distanţa focală f = 0 cm. Daca lentila este introdusă într-un mediu cu indicele de refracţie n =,5 distanţa focală a lentilei va fi (formula ce leagă distanţa focală a unei lentile de indicele de refracţie al mediului este f = unde R şi R sunt ( n ) R R razele de curbură pentru cele două feţe ale lentilei): 70 cm 80 cm 60 cm 90 cm 50 cm 47. * O lentilă convergentă are convergenţa de 4 dioptrii. La o depărtare de x = 75cm de lentilă, pe axa optică principală se aşează un obiect de înălţime y = 8 cm care-şi formează o imagine reală. Poziţia imaginii faţă de lentilă este: 35 cm 40 cm 37,5 cm 45 cm 5 cm 48. * O lentilă convergentă are convergenţa de 4 dioptrii. La o depărtare de x = 75cm de lentilă, pe axa optică principală se aşează un obiect de înălţime y = 8 cm care-şi formează o imagine reală. Dimensiunea imaginii formate este: cm -4 cm 6 cm -6 cm 4 cm 49. * La refracţia unei raze de lumină din aer în sticlă, pentru un unghi de incidenţă i = 60 0 se obţine un unghi de refracţie r = iteza de propagare a luminii în sticlă este: 8 m (viteza luminii în vid este c= 3 0 ) 8 m 0 s 8 m,5 0 s 8 m 0,5 0 s 8 m 3 0 s 8 m, 0 s 430. Cunoscând că indicele de refracţie al balsamului de Canada este n =,54 şi viteza 8 m luminii în vid este c= 3 0, viteza luminii s în balsamul de Canada este: 0 cm,55 0 s 5 km,55 0 s 8 m,95 0 s 5 km,95 0 s 8 m,55 0 s 43. * Cunoscând că indicele de refracţie al diamantului este n =,4 şi viteza luminii în 8 m vid este c= 3 0, viteza luminii în s diamant este: s 55

56 8 m, 0 s 8 m,3 0 s 8 m,4 0 s 8 m,5 0 s 8 m,4 0 s 43. * La trecerea unei raze de lumină dintrun mediu cu indicele de refracţie n =,3 într-un mediu cu indicele de refracţie n =,4 unghiul de incidenţă este i = Atunci sinusul unghiului de refracţie este: sin r = 0, 46 sin r = 0, 3 sin r = 0, 53 sin r = 0, 3 sin r = 0, * La trecerea unei raze de lumină dintrun mediu cu indicele de refracţie n =,4 intr-un mediu cu indicele de refracţie n =,3 unghiul limită de incidenţă este: sin l = 0, 8 sin l = 0, 98 sin l = 0, 754 sin l = 0, 545 sin l = 0, * O prismă echilaterală se află în aer. O rază de lumină cade pe prismă sub un unghi de incidenţă i = Indicele de refracţie pentru care raza traversează prisma la deviaţie minimă este: n =,5 n = n = 3 n = n =, Oglinzile sferice pot fi: concave, dacă suprafaţa reflectătoare este pe interiorul calotei sferice convexe, dacă suprafaţa reflectătoare este pe exteriorul calotei sferice convexe, dacă suprafaţa reflectătoare este pe interiorul calotei sferice concave, dacă suprafaţa reflectătoare este pe exteriorul calotei sferice subţiri, daca suprafaţa reflectătoare este atât pe exterior cât şi pe interior 436. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: o oglindă convexă transformă un fascicul paralel într-unul divergent o oglindă concavă transformă un fascicul paralel într-unul convergent o oglindă convexă transformă un fascicul paralel într-unul convergent o oglindă concavă transformă un fascicul paralel într-unul divergent oglinzile sferice transformă un fascicul paralel tot într-unul paralel 437. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: Focarul unei oglinzi convexe este real Focarul unei oglinzi convexe este virtual Focarul unei oglinzi concave este real Focarul unei oglinzi concave este virtual Focarul unei oglinzi convexe este localizat în spatele oglinzii 438. * O secţiune a unei prisme într-un plan perpendicular pe muchie se numeşte: secţiune secundară secţiune de bază secţiune corectă secţiune principală secţiune invariantă 439. * Un sistem de două lentile subţiri se numeşte afocal dacă: focarul obiect al primei lentile coincide cu focarul imagine al celei de-a doua lentile focarul imagine al primei lentile se află la o distanţă mai mică decât 0cm de focarul obiect al celei de-a doua lentile focarul obiect al primei lentile se află la o distanţă mai mică decât 0cm de focarul imagine al celei de-a doua lentile focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua lentile focarul obiect al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua lentile 440. Care dintre următoarele afirmaţii sunt legi ale reflexiei: Unghiul de incidenţă are aceeaşi măsură cu unghiul de reflexie Unghiul de incidenţă este mai mare decât unghiul de reflexie Unghiul de incidenţă este mai mic decât unghiul de reflexie 56

57 Raza incidentă, normala în punctul de incidenţă, şi raza reflectată sunt în acelaşi plan Raza incidentă, normala în punctul de incidenţă, şi raza reflectată sunt în plane perpendiculare 44. * Reflexia luminii este fenomenul: De schimbare a direcţiei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent De menţinere a direcţiei de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent De întoarcere a luminii în mediul din care a venit, atunci când întâlneşte suprafaţa de separare între cele două medii De dispariţie a luminii, atunci când întâlneşte suprafaţa de separare între cele două medii De amplificare a luminii, atunci când întâlneşte suprafaţa de separare între cele două medii 44. * Un microscop este construit din două sisteme optice convergente (obiectivul şi ocularul). Distanţa între cele două sisteme este: mult mai mare decât distanţa focală a celor două sisteme mai mică decât distanţa focală a celor două sisteme mai mare decât distanţa focală a ocularului dar mai mică decât distanţa focală a obiectivului mai mare decât distanţa focală a obiectivului dar mai mică decât distanţa focală a ocularului nici una din variantele anterioare nu este corectă 443. * Ochiul uman este un sistem optic care dă imagini: reale şi drepte reale şi răsturnate virtuale şi răsturnate virtuale şi drepte reale şi virtuale 444. * O rază de lumină cade pe o prismă cu indicele de refracţie n =, a cărei secţiune este un triunghi echilateral. Raza de lumină se refractă paralel cu baza prismei. Unghiul de deviaţie minimă este: 0 δ = 45 0 δ = 60 0 δ = 90 0 δ = 0 0 δ = * Cristalinul este o componentă a ochiului care are formă de: lentilă biconvexă prismă lentilă biconcavă oglindă sferică oglindă plană 446. * Celulele senzoriale de la nivelul ochiului, conurile şi bastonaşele, se găsesc pe: cristalin retină umoarea apoasă umoarea sticloasă cornee 447. * Fenomenul de dependenţă a indicelui de refracţie de culoarea luminii se numeşte: dispersia luminii convergenţă divergenţă transparenţă nu are nume 448. Prima formulă fundamentală a oglinzilor sferice este: + = x x R = xx R = R x x R( x + x ) = xx + = x x f 449. Mărirea transversală a unei oglinzi sferice este data de: y β = y β = β = y y n n β = x x 57

58 x β = x 450. Prima lege a refracţiei se exprimă matematic astfel: n sin i = n sin r sin i n = sin r n n sin i = n sin r sin i n = sin r n sin i v = sin r v f) Notă: v,v sunt respectiv vitezele luminii în mediile având indicele de refracţie n şi având indicele de refracţie n 45. Formula fundamentală a lentilelor subţiri este (C=convergenţa lentilei): + = x x f x x = C xx = x x f xx = f x x = x x C 45. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic în fata unei oglinzi concave la o distantă x > f fata de vârful oglinzii. Imaginea în oglinda este: virtuală reală răsturnată mai mare decât obiectul mai mică decât obiectul 453. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal în fata unei oglinzi concave la o distanţă f < x < f faţă de vârful oglinzii. Imaginea dată de oglinda este: reală virtuală dreaptă răsturnată mai mare decât obiectul 454. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal în faţa unei oglinzi concave la o distanţă x < f faţă de vârful oglinzii. Imaginea în oglindă este: reală virtuală răsturnată dreaptă mai mare decât obiectul 455. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal în faţa unei oglinzi convexe. Imaginea în oglinda este: reală răsturnată virtuală dreaptă mai mica decât obiectul 456. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subţiri, convergente, la distanţa x > f. Imaginea în lentilă este: dreaptă reală răsturnată virtuală mai mica decât obiectul 457. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subţiri, convergente, la distanta x = f. Imaginea în lentilă este: virtuală dreaptă reală răsturnată egală cu obiectul 458. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subţiri, convergente, la distanta f < x f. Imaginea în lentilă este: < egală cu obiectul reală răsturnată dreaptă mai mare decât obiectul 459. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subţiri, convergente, la distanta x < f. Imaginea în lentilă este: 58

59 virtuală răsturnată dreaptă mai mică decât obiectul mai mare decât obiectul 460. Un obiect liniar luminos este aşezat perpendicular pe axul optic principal al unei lentile subţiri, divergente. Imaginea în lentilă este: reală dreaptă virtuală mai mare decât obiectul mai mică decât obiectul 46. Care dintre următoarele elemente sunt elemente principale ale unei lentile subţiri : centrul optic al lentilei axa optică principală fascicolul de lumină incident pe lentilă focarele razele de curbură ale feţelor 46. O prismă dreptunghiulară cu unghiul refringent A=30 0 se află în aer. O rază de lumină cade pe faţa AB a prismei şi iese perpendicular pe faţa AC a prismei când: i=30 0, n= i=45 0, n= i=45 0, n=,5 i=60 0, n= 3 i=30 0, n= Unghiul limită de reflexie totală verifică legea: sin l = n cosl = n tg l = n n sin l = n n sin l = n 464. Un microscop este alcătuit din două lentile convergente. Care din afirmaţiile următoare este adevărată: obiectivul are distanta focală mai mare şi dă imagini virtuale şi drepte obiectivul are convergenţa mai mare şi dă imagini reale, răsturnate ocularul dă imagini reale răsturnate ocularul dă imagini virtuale, mult mărite ocularul dă imagini virtuale, mult micşorate 465. O oglindă concavă formează o imagine reală când obiectul este virtual când obiectul este real la o distantă d > f când obiectul este real la o distantă d < f când obiectul este real la o distantă f < d < f niciodată 466. Dacă raza incidentă se află intr-un mediu cu indicele de refracţie n iar raza refractată se află într-un mediu cu indicele de refracţie n şi unghiul de incidenţă i este diferit de zero atunci: raza refractată se depărtează de normală daca n > n raza refractată se apropie de normală daca n > n raza refractată se depărtează de normală daca n < n raza refractată se apropie de normală daca n < n raza refractată trece nedeviată 467. La ieşirea din sticlă o rază luminoasă formează la un unghi de incidenţă de i = 30 0 un unghi de refracţie r = Indicele de refracţie al sticlei este: n =,6 n =,5 n = 3 n =,73 n =, O lentilă convergentă are convergenta de 4 dioptrii. La o depărtare de x = 75cm de lentila, pe axa optica principală se aşează un obiect de înălţime y = 8 cm care-şi formează o imagine reală. Mărirea liniara a lentilei este: β = β = β = 0, 5 β = 0, 5 β = 469. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: grosismentul este diferit de mărirea unghiulară 59

60 mărirea transversală este dată de formula y β = y mărirea transversală este dată de formula y β = y grosismentul se numeşte şi mărire unghiulară mărirea transversală este dată de formula β = y y f) (Notă: y şi y sunt respectiv lungimile obiectului măsurat pe o axă perpendiculară pe axa optică şi a imaginii date de instrument) 470. Instrumente optice care dau imagini reale sunt: ochiul microscopul telescopul lupa aparatul de fotografiat 47. Instrumente optice care dau imagini virtuale sunt: ochiul aparatul de fotografiat microscopul lupa telescopul 47. Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt corecte: hipermetropia se corectează cu lentile convergente hipermetropia se corectează cu lentile divergente miopia se corectează cu lentile convergente miopia se corectează cu lentile divergente miopia şi hipermetropia nu se pot corecta cu lentile 473. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte: hipermetropia se corectează cu lentile convergente hipermetropia nu se corectează miopia se corectează cu lentile divergente prezbiţia (prezbitismul) se corectează cu lentile convergente prezbiţia (prezbitismul) se corectează cu lentile divergente 474. O lentilă convergentă poate fi: biconvexă biconcavă plan-concavă plan-convexă nu are o forma stabilită 475. O lentilă divergentă poate fi: biconvexă biconcavă plan-concavă plan-convexă nu are o forma stabilită 476. Care dintre următoarele afirmaţii sunt caracteristici ale instrumentelor optice: mărirea transversală grosismentul greutatea puterea electrică puterea optică 60

61 Capitolul 5: Fizică atomică 477. Din punct de vedere electric, nucleul atomului este: încărcat negativ nu are sarcină electrica încărcat pozitiv suma sarcinilor electrice este zero neutru 478. * Dimensiunea unui atom este de ordinul: 0 - m 0-5 m 0-4 m 0-0 m 0-9 m 479. * Nucleul atomic a fost descoperit de Rutherford prin experimente de împrăştiere pe ţinte metalice a particulelor: + β γ α β neutroni 480. * Formula generală pentru seriile spectrale este ν = = R, unde λ n n R este constanta lui Rydberg iar n şi n sunt numere întregi. pentru seria Balmer n are valoarea: * Formula generală pentru seriile spectrale este ν = R, unde λ n n R este constanta lui Rydberg iar n şi n sunt numere întregi. Pentru seria Paschen n poate avea următoarele valori: n 4 n 3 n n n * Intr-un atom de hidrogen, nucleul atrage electronul aflat la o distanţa r pe o orbită circulară cu forţa: e F el = 3 4 πε 0r e F el = 4 πε 0r e F el = 4πε 0r e F el = 4 πε 0r e F el = 4πε 0r 483. * Electronul din atomul de hidrogen se poate roti în jurul nucleului doar pe orbite circulare pentru care momentul cinetic este: (unde h este constanta lui Plank). π L = n h π L = n h h L = n π h L = n π πh L = n 484. * Condiţia de cuantificare a razelor pe care se roteşte electronul în jurul nucleului h în atomul de hidrogen este: ( h =, h este π constanta lui Plank) 4πε 0h r n = n me r n = πε n me r n 4πε 0h = n me 4πε 0h r n = me n 4πε 0h r n = me n 485. * Energia totală a electronului pe a n-a h orbită circulară este: ( h =, h este π constanta lui Plank): 6

62 4 me E n = n 3π ε 0 h 4 me E n = n 3π ε 0 h 4 me E n = n 3π ε 0 h 4 me E n = n 3π h E n = n ε 0 me 4 ε 0 3π h 486. * Energia de ionizare corespunde tranziţiei electronului de pe nivelul n= pe nivelul n şi are în cazul hidrogenului valoarea: W ioniz = 0, e W ioniz = 0, 5 e W ioniz = 0 e W ioniz = 3, 6e W ioniz = 5 e 487. * Câţi jouli are un electron-volt? 5 e = 0 J 4 e = 3 0 J 9 e =,6 0 J 0 e = 0 J 0 e =,6 0 J 488. * Electronul unui atom de hidrogen se 0 află pe orbita cu raza de 4,77 0 m. Care este energia electronului pe această orbită 0 ( r = 0,59 0 m; Eioniz = 3, 6 e ) e,5 e -,75 e -,5 e - e 489. * Fotonii radiaţiilor X au lungimea de undă cuprinsă între: 00 nm < λ < 000 nm 400 nm < λ < 700 nm 000 nm < λ < 000 nm 0,0 nm < λ < 50 nm 500 nm < λ < 700 nm 490. * Radiaţiile X sunt radiaţii: electrice mecanice termodinamice electromagnetice termice 49. * Lungimea de undă minimă a radiaţiei X emise în spectrul de frânare depinde de: tensiunea de accelerare natura anticatodului natura catodului temperatura anticatodului intensitatea curentului 49. * Formula matematică pentru legea lui Moseley este: υ = Rc Z σ n k ( ) ( Z σ ) υ = Rc n k υ = Rc( Z σ ) n k υ = Rc( Z σ ) k n υ = Rc( Z σ ) k n 493. * Lungimea de undă a unui foton de raze X are limita inferioară de ordinul 0-3 nm. Care este frecvenţa acestui foton? Hz Hz Hz Hz Hz 494. * Lungimea de undă a unui foton de raze X are limita inferioară de ordinul 0-3 nm. Care este energia (în acestui foton 8 34?(se dau c = 3 0 m / s, h = 6,65 0 J s ) 4,e,4e,4e 4 e,4me 495. * Într-un tub de raze X spectrul continuu are limita spre lungimi de unda scurte λ m = 4, 0 m. Care este energia 34 acestor fotoni ( h = 6,65 0 J s ): 5 3,75 0 J 5,4 0 J 5 4,84 0 J 6

63 6 4,84 0 J 7 3,75 0 J 496. * Într-un tub de raze X spectrul continuu are limita spre lungimi de unda scurte λ m = 4, 0 m. Care este tensiunea de accelerare a electronilor din tubul de raze X ( se dau constanta lui Plank h, viteza luminii în vid c şi sarcina electronului e 34 8 h = 6,65 0 J s ; c = 3 0 m / s ; 9 : e =,6 0 C ,3k 0 k 0 k 497. * Sa se calculeze tensiunea de accelerare în cazul unui tub de raze X dacă spectrul continuu (de frânar al anticatodului tubului are lungimea minimă λ m = 0,007 nm: 34 8 ( h = 6,65 0 Js, c = 3 0 m / s), 9 ( e =,6 0 C ): 30 k 0 k 50 k 60 k 0 k 498. * De câte ori creste raza orbitei electronului atomului de hidrogen aflat iniţial în starea fundamentală dacă este excitat cu o cuantă cu energia W =, 09e R =, 0 m, h = 6,65 0 Js, Se dau ( ) 8 c = 3 0 m / s * Cea mai mica lungime de undă din seria Lyman a hidrogenului este λ =,6nm. Care este cea mai mică lungime de undă din seria Balmer a hidrogenului: 565 nm 3,6 nm 656,6 nm 43,7 nm 5, nm 500. * Electronul atomului de hidrogen are o tranziţie intre nivelele cuantice n = şi n =4 ( R 7 8 =, 0 m, c = 3 0 m / s ). Frecvenţa corespunzătoare tranziţiei este: 5,7 0 4 Hz 4,5 0 4 Hz 6, 0 4 Hz 3,7 0 4 Hz 7, 0 4 Hz 50. * Condiţia de cuantificare a momentului cinetic afirmă că: electronul se mişcă în jurul nucleului numai pe orbite pentru care momentul său cinetic este un multiplu întreg şi par al constantei h electronul se poate mişca pe orice orbită în jurul nucleului electronul nu se poate mişca în jurul nucleului electronul se mişcă în jurul nucleului numai pe orbite pentru care momentul său cinetic este un multiplu întreg şi impar al constantei h electronul se mişcă în jurul nucleului numai pe orbite pentru care momentul său cinetic este un multiplu întreg al constantei h 50. * Energia de ionizare a unui atom corespunde tranziţiei: de pe nivelul n= pe nivelul n= de pe nivelul n= pe nivelul n=3 de pe nivelul n= pe nivelul n= de pe nivelul n= pe nivelul n=3 de pe nivelul n= pe nivelul n= 503. Energia totală a unui electron aflat pe a n-a orbită este: direct proporţională cu masa electronului invers proporţională cu masa electronului direct proporţională cu sarcina electronului la puterea a patra direct proporţională cu sarcina electronului la puterea a doua invers proporţională cu pătratul permitivităţii absolute a vidului 504. Energia fotonului emis sau absorbit de un electron intr-o tranziţie intre doua orbite staţionare (a n-a şi a k- este: hυ nk = Ek En hυ nk 4 = me 3π ε n k 0 63

64 hυ nk 4 me = 3π ε 0 h n k hc hυ nk = λnk hυ nk = RH hc n k 505. Modelului Bohr pentru atom: explică spectrele de emisie şi absorbţie ale atomului de hidrogen permite determinarea energiei de ionizare a atomului de hidrogen explică spectrele de emisie şi absorbţie ale atomilor cu mai mulţi electroni permite extinderea rezultatelor la atomii hidrogenoizi explică intensitatea liniilor spectrale 506. Deficienţele modelului Bohr sunt: nu explică spectrele de emisie şi absorbţie ale atomului de hidrogen nu explică spectrele de emisie şi absorbţie ale atomilor cu mai mulţi electroni nu explică intensitatea liniilor spectrale nu permite determinarea energiei de ionizare a atomului de hidrogen nu permite extinderea rezultatelor la atomii hidrogenoizi 507. Cu cât se va modifica energia cinetică a electronului atomului de hidrogen daca acesta emite un foton cu lungimea de undă de λ = 486nm J 7 0,04 0 J 9 4, 0 J,56e,38e 508. a absorbi un atom de hidrogen un foton cu frecvenţa υ = Rc unde 7 R =, 0 m este constanta lui Rydberg iar 8 c = 3 0 m / s este viteza luminii în vid: nu da, energia absorbita va fi de 9,8 0 J da, energia absorbita va fi de 3,66e da, va produce ionizarea atomului 8 da, energia absorbita va fi de 0, 0 J 509. Radiaţiile X se pot obţine prin frânarea într-un material a unor electroni acceleraţi tranziţia electronilor între două nivele profunde (apropiate de nucleu) tranziţia electronilor între două nivele periferice accelerarea electronilor ciocniri între atomi 50. Legea lui Moseley arată că: frecvenţa radiaţilor caracteristice depinde de numerele cuantice ale nivelurilor între care se face tranziţia frecvenţa radiaţilor caracteristice depinde de numărul atomic Z al speciei atomice respective rădăcina pătrată a frecvenţei radiaţiilor X este proporţională cu constanta de ecranare σ frecvenţa radiaţiilor X nu depinde de specia atomică folosită frecvenţa radiaţiilor X este invers proporţională cu produsul R H c. 5. Spectrele de raze X sunt: moleculare de frânare-spectre continue de linii-spectre caracteristice de împrăştiere de bandă 5. Care dintre următoarele mărimi sunt numere cuantice sunt: numărul cuantic principal numărul cuantic orbital numărul cuantic secundar numărul cuantic de spin numărul cuantic magnetic 53. Electronul atomului de hidrogen are o tranziţie intre nivelele cuantice n= şi k=4 7 ( R =, 0 m ). Lungimea de undă corespunzătoare tranziţiei este: 4, m 3,5 0-7 m m m 485 nm 54. Să se calculeze energiile radiaţiilor X cu lungimea de undă extrema λ = 00Ǻ= 0-8 m ( h = 6,65 0 Js, c = 3 0 m / s) 7,5 0-8 J 9,9 0-8 J 47 e J 6 e 64

65 55. Energia radiaţiilor X care au lungimea de undă λ=0 - m 34 8 ( h = 6,65 0 Js, c = 3 0 m / s ),7 0-4 J 9,8 0-4 J 7,9 0 5 e,4 0 6 e,4 Me 56. Numărul cuantic principal: cuantifică valoarea energiei cuantifică valoarea momentului cinetic are valori întregi, negative are valori întregi, pozitive cuantifică direcţia momentului cinetic 57. Folosind formula lui Balmer lungimea de undă pentru tranziţia k=3 7 ( R =, 0 m )este: 5,3 0-7 m 6, m 53 nm 654 nm 0,654 μm 58. Folosind formula lui Balmer lungimea de unda pentru tranziţia k=4 7 ( R =, 0 m ) este: 3, m 375 nm 4, m 485 nm 0,485 μm 59. Spectrul de raze X emis de un tub de raze X are: o componenta continuă o componentă adiacentă o componentă discreta o componentă alternativă o componentă principală 50. Un atom conţine: nucleu molecule structuri moleculare particule necunoscute electroni 5. Un Ǻ este o unitate de măsură egală cu: 0 - m 0, nm 0-0 m 0,0 nm 0-8 cm 5. Dimensiunea unui atom are ca ordin de mărime: 0-0 m Ǻ 0, nm nm 0-8 cm 53. În urma ionizării unui atom de hidrogen se poate afirma că: atomul pierde un electron atomul câştigă un electron atomul se încărcă negativ atomul se încarcă pozitiv atomul de dezintegrează 54. Conform celui de al doilea postulat al teoriei lui Bohr: tranziţia atomului dintr-o stare energetică superioară intr-una inferioară are loc cu emisia unui foton atomii absorb sau emit energie numai la trecerea dintr-o stare staţionară în altă stare staţionară tranziţia atomului dintr-o stare energetică superioară intr-una inferioară are loc cu absorbţia unui foton tranziţia atomului dintr-o stare energetică inferioară intr-una superioară are loc cu absorbţia unui foton tranziţia atomului dintr-o stare energetică inferioară intr-una superioară are loc cu emisia unui foton 55. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă: pentru pătura K numărul cuantic principal este n = pentru pătura L numărul cuantic principal este n = pentru pătura K numărul cuantic principal este n = pentru pătura L numărul cuantic principal este n = pentru pătura M numărul cuantic principal este n = Care dintre următoarele afirmaţii este corectă: pentru subpătura s numărul cuantic orbital este l = pentru subpătura s numărul cuantic orbital este l = 0 pentru subpătura d numărul cuantic orbital este l = pentru subpătura d numărul cuantic orbital este l = 65

66 pentru subpătura p numărul cuantic orbital este l = Care dintre următoarele afirmaţii este corectă: pentru pătura K numărul total de electroni este pentru pătura K numărul total de electroni este 4 pentru pătura K numărul total de electroni este 8 pentru pătura L numărul total de electroni este 4 pentru pătura L numărul total de electroni este Care dintre următoarele afirmaţii este corectă: pentru subpătura s numărul total de electroni este pentru subpătura p numărul total de electroni este 8 pentru subpătura p numărul total de electroni este 6 pentru subpătura s numărul total de electroni este 4 pentru subpătura s numărul total de electroni este Deficienţele modelului planetar al atomului sunt: este instabil din punct de vedere mecanic este instabil din punct de vedere electric este instabil din punct de vedere electrodinamic emite un spectru continuu de radiaţii electromagnetice emite un spectru discret de radiaţii electromagnetice 66

67 Capitolul 6: Fizică nucleară 530. * Nucleul atomic are în interiorul său: A) protoni şi electroni B) neutroni şi electroni C) protoni şi neutroni D) electroni E) molecule 53. * Raza nucleului poate fi calculată cu relaţia aproximativă:(a-numărul de masa, 5 r0 =,45 0 m ) 3 r = r 0 A r r A = 0 3 r = r 0 A 3 r = r0 A r = r 0 A 53. * Raza nucleului are ordinul de mărime: 0-0 m 0 +0 m 0-9 m 0-5 m 0 + m 533. * Forţele nucleare sunt forţe de interacţiune intre: numai între protonii din nucleu numai între neutronii din nucleu între toţi nucleonii din nucleu indiferent de sarcină sunt forţe de respingere între neutroni sunt forţe de respingere între protoni 534. * Izotopii sunt: nuclee care au aceiaşi număr de masa dar număr atomic Z diferit nuclee ce au acelaşi număr de neutroni N şi număr atomic Z diferit nuclee care au acelaşi număr atomic Z şi număr de masa A diferit nuclee care au acelaşi N şi acelaşi A nuclee care au acelaşi număr de electroni 535. * Numărul de masa A este: numărul total de nucleoni (protoni + neutroni) din nucleu numărul de neutroni din nucleu numărul de protoni din nucleu numărul de electroni din atom suma electronilor a protonilor şi a neutronilor din atom 536. * Radioactivitatea naturală a fost descoperită de către: Bethe Einstein Rutherford Henri Becquerel James Joule 537. * Consideraţi următoarea reacţie de 0 dezintegrare: B A Z X α + 4Be. Care variantă este corectă pentru atomul X X 0 X X 0 X 3 X 538. * Consideraţi următoarea reacţie de 7 A dezintegrare: Al+ n α + z X. Care variantă este corectă pentru atomul X: 0 X 4 X 30 5 X X 5 3 X 539. * Consideraţi următoarea reacţie de A dezintegrare: H + n γ + z X. Care variantă este corectă pentru atomul X: X 0 X 0 X X 3 X 540. * Legea dezintegrării radioactive este: N 0 N = λt e t λ N N e = 0 λ N = N 0 e t N = N e e N = 0 λt N 0 λ t 54. * Timpul de înjumătăţire este timpul în care: numărul de nuclee radioactive scade cu două 67

68 numărul de nuclee radioactive creşte de două ori numărul de nuclee radioactive scade la jumătate numărul de nuclee radioactive creşte cu patru materia radioactivă se dezintegrează complet 54. * Formula matematică a timpului de înjumătăţire este: ln T / = λ T / = λ ln T / = λ ln λ T / = ln T / = ln λ 543. * ariaţia în timp a numărului de nuclee dezintegrate (viteza de dezintegrar se numeşte activitatea sursei şi se calculează cu formula: λ Λ = Λ e t 0 Λ Λ = 0 λ e t λ Λ = Λ 0 e λ Λ = Λ t 0 λ e t Λ = Λ * Timpul de viată mediu este: intervalul de timp în care numărul iniţial de nuclee scade de ori intervalul de timp în care numărul iniţial de nuclee scade de 3 ori intervalul de timp în care numărul iniţial de nuclee scade de 4 ori intervalul de timp în care numărul iniţial de nuclee scade de e ori (e este numărul,7) intervalul de timp în care numărul iniţial de nuclee scade de π ori (π este numărul 3,4) 545. * Timpul mediu de viaţa este dat de formula: τ = λ τ = λ τ = λ e t τ = λ τ = λ * Un preparat radioactiv de U cu masa de g emite,7 0 4 particule pe secundă. Care este timpul de înjumătăţire al izotopului: ani ani 0 0 ani 9 4,5 0 ani ani 547. * Ce număr atomic Z va avea izotopul ce 3 se obţine din 90 Th după 4 dezintegrări α şi doua dezintegrări β : Z=8 Z=86 Z=84 Z=88 Z= * Ce număr de masa A va avea izotopul 3 ce se obţine din 90 Th după 4 dezintegrări α şi două dezintegrări β : A=0 A=4 A=6 A=8 A= * Ce izotop se va forma din 9U după dezintegrări β şi o dezintegrare α : X X X 34 9 X X 550. * După câţi timpi de înjumătăţire activitatea unei surse scade de 0 3 ori: t = 5 T / t = 3 T / t = 7 T / t = 4 T / t = 0 T / 55. * Să se determine constanta radioactivă a unui preparat dacă se ştie că activitatea acestuia scade cu 0% în timp de o ora. (ln9 =,97; ln0 =,3059) 68

69 ,5 0-4 s -,3 0-5 s s -,9 0-5 s - 3,5 0-3 s * Care dintre următoarele nucleele 6 C, O, 7 N, 6 8 O, 4 6 C, sunt izobari 4 6 C, 6 8 O 6 C, 4 8 O 4 6 C, 7 N 4 6 C, O, 7 N 4 8 O, 6 8 O 553. * Precizaţi numărul de neutroni din nucleul 4 8 O N=5 N= N=3 N= N= * Precizaţi numărul de neutroni din 9 nucleul 9 F N=4 N=7 N=0 N= N= * Precizaţi numărul de neutroni din 55 nucleul 5 Mn N=0 N=5 N=5 N=30 N= * Unitatea de măsură pentru doza biologică este: Sievert Curie Gray Roentgen Rad 557. Care dintre următoarele procese descriu interacţiunea între electroni şi substanţă: Anihilarea pozitronului şi electronului împrăştierea inelastică pe nuclee influenţează câmpul magnetic nuclear interacţia coulombiană cu electronii atomilor împrăştierea elastică pe nuclee 558. * Particulele α sunt: nuclee de 6 C nuclee de H 4 nuclee de 7 N nuclee de 6 8 O 4 nuclee de He 559. * Radiaţiile γ au o natură: gravitaţională sunt protoni 4 sunt nuclee de He sunt electroni sunt fotoni (radiaţie electromagnetică) 560. Care dintre următoarele nucleele 6 C, O, 7 N, 6 8 O, 4 6 C, sunt izotopi: 4 6 C, 7 N 6 C, 4 8 O 4 8 O, 6 8 O 6 C, 6 8 O 6 C 4 6 C 56. Protonul are următoarele caracteristici: sarcina electrică negativă egală cu cea a electronului sarcina electrică pozitivă egală în modul cu cea a electronului masa egală cu, Kg are structura complexă fiind compus din quarcuri are masa de 836 ori mai mică decât a electronului 56. Neutronul are următoarele caracteristici: sarcina electrică pozitivă egală în modul cu cea a electronului nu are sarcină electrică are masa egală cu cea a electronului masa egală cu, Kg are structură complexă fiind compus din quarcuri 563. Un nucleu conţine: Z nucleoni Z-A electroni A nucleoni Z protoni A-Z=N neutroni 564. Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate: în nucleu este concentrată toată sarcina negativă a atomului 69

70 în nucleu este concentrată toată sarcina pozitivă a atomului în nucleu nu exista nici sarcină negativă nici sarcină pozitivă în nucleu este concentrată aproape toată masa atomului nucleul nu are masă 565. O unitate atomică de masa u este egală cu:, g a 0-a parte din masa atomului de 6 C a 0-a parte din masa atomului de 6 C, kg, kg 566. Masa unui electron este: de 836,5 ori mai mică decât masa unui proton de 838,68 ori mai mică decât masa unui neutron egală cu masa unui proton egală cu masa unui neutron nici o variantă nu este corectă 567. Forţele nucleare au următoarele proprietăţi: depind de sarcina electrică depind de distanţă nu depind de sarcina electrică nu depind de distanţă au un caracter de saturaţie 568. Procesul spontan de trecere a unui nucleu instabil în altul, proces numit radioactivitate naturală, poate fi însoţit de emisia de particule: θ α β γ φ 569. Proprietăţile dezintegrării α sunt: se observa mai ales pentru nuclee cu A > 00 se observa mai ales pentru nuclee cu A < 00 energiile particulelor α emise au în general un spectru discret după dezintegrare rezultă un element care se găseşte în tabelul periodic al elementelor cu doua căsuţe la stânga elementului care s-a dezintegrat după dezintegrare rezultă un element care se găseşte în tabelul periodic al elementelor cu patru căsuţe la stânga elementului care s-a dezintegrat 570. Proprietăţile dezintegrării β sunt: se emit protoni se emit electroni se observă la nucleele care au un exces de neutroni în raport cu nucleele stabile spectrul electronilor emişi este continuu se observă la nucleele care au un deficit de neutroni în raport cu nucleele stabile Proprietăţile dezintegrării β sunt: se emit pozitroni se emit electroni este însoţit de apariţia unei perechi de fotoni γ cu energii egale şi direcţii opuse masă de repaus 0 (zero) energie>0me 57. Un preparat radioactiv are constanta 3 radioactivă λ =,44 0 h- (pe or. După cât timp se vor dezintegra 75% din numărul iniţial de nuclee: 500 h 96,5 h 40, zile minute 35 zile 573. Următoarele mărimi fizice caracterizează efectele biologice ale radiaţiei: doza biologică timpul de înjumătăţire doza de energie absorbită kerma expunerea 574. Activitatea unei surse se măsoară în secunde curie (Ci) rem becquerel (Bq) dezintegrări/secunda 575. Doza biologica se măsoară în: rad J rem sievert (Sv) roentgen (R) 576. Doza absorbită se măsoară în: Gray Rad Sievert J 70

71 J/Kg 577. Structura nucleului poate fi descrisă de către: modelul picătură de lichid modelul sferă de gaz modelul păturilor nucleare modelul straturilor modelul planetar 578. Despre nucleele magice se poate afirma că: sunt alcătuite în majoritate din protoni sunt alcătuite în majoritate din neutroni sunt alcătuite în general dintr-un număr egal de neutroni şi protoni sunt foarte stabile sunt foarte instabile 579. Efectele expunerii la doze mari de radiaţii sunt: 0 50 mgy;- nu se observă nici un efect mgy; - au loc modificări biologice majore ale circulaţiei sangvine mgy; - are loc o uşoară scădere a numărului de leucocite mgy;- modificări ale circulaţiei sangvine mgy; - consecinţe serioase asupra sănătăţii 580. Care dintre următoarele relaţii între unităţile de măsură folosite în fizica nucleară sunt corecte: 9 Ci = 0 Bq rad = 0 Gy rem = 0 Sv rem = 0 Sv 0 Ci = 3,7 0 Bq 58. Radiaţiile nucleare pot fi detectate cu ajutorul: osciloscop contor Geiger-Muller cameră de ionizare detector cu scintilaţie voltmetru 58. Factorul de calitate al radiaţiei Q este egal cu: 0 pentru electroni pentru electroni şi γ 0 0 pentru radiaţie α 0 pentru fragmente grele 0 pentru radiaţie γ 583. Efectele interacţiunii radiaţiei cu materia la nivel macroscopic pot fi: efecte matematice efecte electrice şi magnetice efecte chimice efecte optice efecte geometrice 584. Care dintre următoarele procese sunt procese microscopice primare de interacţiune între radiaţie şi materie: excitări nucleare sau dezintegrări împrăştieri coerente procese Compton procese fotoelectrice ionizări secundare 7

72 Capitolul Curentului continuu., ,, 38.,, 39.,, 40.,, 4., 4., 43.,, 44.,, 45.,, 46., 47.,, 48., Răspunsuri 49., 50.,, 5.,, 5., 53.,, 54., 55., ,, 68.,, 69., 70.,,, 7.,,, 7.,,, 73.,, 74.,,, 75., Capitolul Curentului alternativ 76. C) ,, 9.,, 9., 93.,, 94.,, 95.,, 96.,, 97.,, 7

73 98.,, 99., 00., 0., 0., 03.,,, Capitolul 3 Termodinamică ,, , , 0., , 6. 7.,, ,, , 37., 38., 39., , 43., , 49.,, 50., 5., 5.,, 53.,, 54.,, , , , 95., 96.,

74 ,, , ,, 7.,, ,, 4. 5., 6., 7., 8., , , , ,, 97.,, , 300.,, 30.,,

75 ,, 305., 306.,, 307., , ,, Capitolul 4 Optică

76 , 44.,, , , 436., 437.,, , ,, 449., 450.,, 45.,, 45.,, 453.,, 454.,, 455.,, 456.,, 457.,, 458.,, 459.,, 460.,, 46.,,, 46., 463., 464., 465., 466., 467., 468., 469., 470., 47.,, 47.,, 473.,, 474., 475., 476.,, Capitolul 5 Atomică ,, 504.,,, 76

77 505.,, 506., 507.,, 508.,, 509., 50.,, 5., 5.,,, 53.,, 54.,, 55.,, 56., 57.,, 58.,, 59., 50., 5.,, 5.,,, 53., 54.,, 55.,, 56., 57., 58., 59., Capitolul 6 Nucleară ,,, , 56.,, 56.,, 563.,, 564., 565., 566., 567.,, 568.,, 569.,, 570.,, 57., 57.,, 573.,,, 574.,, 575., 576.,, 577., 578., 579.,,, 580.,, 58.,, 58.,, 583.,, 584.,,, 77

78 78

79 Fizică Bibliografie tematică (Fizică 008) Teste Grilă Fizica manual pentru clasa a IX-a, autori: Doina Turcitu, Magda Panaghianu, Marin Serban, Editura Radical (004). Cap. : Optica Geometrică. Principiile opticii geometrice (pag. 4-5). Reflexia şi Refracţia luminii (pag. 5-7). Legile reflexiei. Oglinzi sferice (pag. 6-). Legile refracţiei (pag. 3-5). Reflexia totală (pag. 5-6). Prisma optică (pag. 7-0). Lentile subţiri (pag. 4-3). Ochiul (pag ). Instrumente optice (pag ). Microscopul (pag. 40-4). Fizică, manual pentru clasa a X-a, autori: Doina Turcitu, Dan Oniciuc, Adrian Cernauteanu, Gabriela Olaru, Editura Radical 005 Cap. Termodinamică Noţiuni de structura substanţei (pag. 4 7). Termodinamică. Noţiuni termodinamice de bază (pag. 9 4). Procese termodinamice (pag. 4 7). Temperatura empirică (pag. 8 9). Scări de temperatură (pag. 9 ). Principiile termodinamicii. Principiul întâi al termodinamicii (pag. 3 3). Aplicarea principiului întâi la transformarea gazului ideal (pag ). Calorimetrie (pag. 4 44). Transformări de stare de agregare (pag ). Principiul al doilea al termodinamicii (pag ). Cap. : Producerea şi utilizarea curentului continuu Curent electric (pag. 8-85). Intensitatea curentului electric (pag ). Tensiunea Electrică (pag 9-97). Legea lui Ohm (pag 99-0). Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit (pag 03-04). Legea lui Ohm pentru întreg circuitul (pag 04-06). Legile lui Kirchhoff (pag 09-). Gruparea rezistoarelor şi generatoarelor (pag. 3-7). Energia şi puterea electrică (pag. 4-7). Efectele curentului electric. Efectul termic. Legea lui Joule (pag. 30-3). Efectul magnetic al curentului electric (pag ). Forţa electromagnetică (pag. 36). Forţa electrodinamica (36-37). Flux magnetic(37). Cap. 3: Producerea şi utilizarea curentului alternativ Inducţia electromagnetică (pag. 46). Autoinducţia (pag. 47).Curentul alternativ. Producerea curentului alternativ (pag 48-50). Mărimi caracteristice curentului alternativ (pag. 50-5) Fizică, manual pentru clasa a XII-a, autori: Mihai Popescu, alerian Tomescu, Smaranda Strazzaboschi, Mihai Sandu, Editura Crepuscul 007 Cap. 3: Fizică Atomică Fizica Atomică (pag 54-55). Spectre (pag 55-59). Experimentul Rutherford. Modelul planetar al atomului (pag 60-65). Experimentul Frank-Hertz (pag 66-67). Modelul Bohr pentru atomul de hidrogen (pag 68-7). Atomul cu mai mulţi electroni (pag 7-77). Radiaţiile X (pag 78-8). Cap. 5: Fizică nucleară Proprietăţile generale ale nucleului (pag -5). Energia de legătură a nucleului. Stabilitatea nucleului (pag 6-33). Radioactivitate. Legile dezintegrărilor radioactive (pag. 34-4). Interacţiunea radiaţiei nucleare cu substanţa. Detecţia radiaţiilor nucleare. Dozimetrie (4-5). Notă: La redactarea testelor grilă se au în vedere toate manualele alternative agreate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliografia fiecărei discipline de concurs. 79

80 Fizică Teste Grilă 80

81 Fizică Teste Grilă 8

82 Fizică Teste Grilă UMF Craiova 009 8

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Noțiuni termodinamice de bază

Noțiuni termodinamice de bază Noțiuni termodinamice de bază Alexandra Balan Andra Nistor Prof. Costin-Ionuț Dobrotă COLEGIUL NAȚIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONEȘTI Septembrie, 2015 http://fizicaliceu.wikispaces.com Noțiuni termodinamice

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013 ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I. PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU 1. CURNTUL LCTRIC curentul electric Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică liberi sub acţiunea unui câmp electric se numeşte curent electric. Obs.

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Curentul electric stationar

Curentul electric stationar Curentul electric stationar 1 Curentul electric stationar Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit interg. Regulile lui Kirchhoft. Lucrul si puterea curentului electric continuu 1. Daca

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.

Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1. Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a X-a 1 of 2 4/14/2008 12:27 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1 1 Un termometru cu lichid este gradat intr-o scara de temperatura liniara,

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE FIZICĂ Elemente de termodinamica ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 1) Noţiuni introductive sistem fizic = orice porţiune de materie, de la o microparticulă la întreg Universul, porţiune

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I Concurs de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 2 ani (pentru formarea

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. A. MECANICĂ Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s 2. SUBIECTUL I Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Trenul unui metrou dezvoltă

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

a. P = b. P = c. P = d. P = (2p)

a. P = b. P = c. P = d. P = (2p) A. MECANICA Se considera acceleratia gravitationala g= 10 m/s 2. (15puncte) Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Asupra unui corp de masă

Διαβάστε περισσότερα

CURS 5 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ

CURS 5 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ CURS 5 ERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ SAISICĂ 5.. Noţiuni fundamentale. Corpurile macroscopice sunt formate din atomi şi molecule, constituenţi microscopici aflaţi într-o mişcare continuă, numită mişcare de agitaţie

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart Legea lui Biot şi Savart Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart Obiectivul experimentului Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Lucrul mecanic şi energia mecanică. ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al

Διαβάστε περισσότερα

I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului (15 puncte)

I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului (15 puncte) A. MECANICĂ e consideră accelerația gravitațională g = 0 m/s. I. Pentru itemii -5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.. Un automobil se deplasează în lungul axei Ox. Dependența

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Forme de energie. Principiul I al termodinamicii

Forme de energie. Principiul I al termodinamicii Forme de energie. Principiul I al termodinamicii Există mai multe forme de energie, care se pot clasifica după natura modificărilor produse în sistemele termodinamice considerate şi după natura mişcărilor

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Colegiul Național Moise Nicoară Arad Catedra de fizică PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Cuprins 1. Electrostatica.... 3 2. Producerea şi utilizarea curentului continuu... 4 2.1. Curentul

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE Curs 9 FENOMENE MAGNETICE Existenţa proprietăţilor magnetice a fost descoperită încă din antichitate, numele de magnet provenind de la numele unei regiuni din Asia Mică - Magnesia - unde se găseau roci

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale) PARTEA I BIOFIZICA MOLECULARĂ 2 CURSUL 1 Sisteme de unităţiţ de măsură. Atomi şi molecule. UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ Măsurarea mărimilor fizice Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

Διαβάστε περισσότερα

1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV CURENTUL ALTERNATV. PRODUCEREA CURENTULU ALTERNATV Fenomenul de inductie electromagnetica se bazeaza pe variatia unui flux magnetic care are drept consecinta aparitia unei tensiuni electromagnetice alternative

Διαβάστε περισσότερα

UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă

UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă Curentul Un circuit electric este format atunci când este construit un drum prin care electronii se pot deplasa continuu. Această mişcare continuă de electroni prin firele unui circuit poartă numele curent,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

FC Termodinamica. November 24, 2013

FC Termodinamica. November 24, 2013 FC Termodinamica November 24, 2013 Cuprins 1 Noţiuni fundamentale (FC.01.) 2 1.1 Sistem termodinamic... 2 1.2 Stări termodinamice... 2 1.3 Procese termodinamice... 3 1.4 Parametri de stare... 3 1.5 Lucrul

Διαβάστε περισσότερα

Termodinamica. UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Termodinamica. UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala Termodinamica Cuprins: Notiuni generale Principiul I al termodinamicii. Aplicatii Principiul II al termodinamicii Potentiale termodinamice Forte si fluxuri termodinamce Echilibru si stare stationara Stari

Διαβάστε περισσότερα

1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot. Randamentul motoarelor

1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot. Randamentul motoarelor 2a temperatura de inversie este T i =, astfel încât λT i şi Rb λ>0 pentru T

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt. liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

DETECTOR DE CABLURI PRIN ZID

DETECTOR DE CABLURI PRIN ZID EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0158... Cuprins Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 4 Lista de componente 3 3. PCB 3 4. Tutorial: 4-8 Inducția electromagnetică

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα