9 AMPLIFICAREA, REACŢIA ŞI GENERAREA SEMNALELOR ARMONICE
|
|
- Ξενία Ρόκας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 9 AMPLIFIAEA, EAŢIA ŞI GENEAEA SEMNALELO AMONIE 9. ondiţia de autooscilaţie Am văzut în apitolul 8 că dacă unui ampliicator i se adaugă o reţea pasivă de reacţie şi semnalul de reacţie este în ază cu semnalul urnizat de sursa de semnal (reacţie pozitivă), actorul de ampliicare are expresia (8.8): A A r = βa Din punct de vedere izic, pentru ca relaţia precedentă să aibă sens este necesar ca produsul βa să ie subunitar. Dacă această condiţie este îndeplinită, actorul de ampliicare al ampliicatorului în prezenţa reacţiei pozitive va i mai mare decât actorul de ampliicare în absenţa ei, A r > A. Situaţia cea mai interesantă apare atunci când produsul βa se apropie de unitate sau devine chiar egal cu ea, βa =. Atunci, cel puţin teoretic, actorul de ampliicare cu reacţie devine ininit, ceea ce înseamnă că poate exista un semnal la ieşirea ampliicatorului cu reacţie pozitivă chiar şi atunci când la intrarea nu se aplică nici un semnal din exterior. u alte cuvinte ampliicatorul poate deveni el însuşi generator de semnal, intrând într-un regim de autooscilaţie. De aceea se mai spune că un oscilator poate i deinit ca un ampliicator cu reacţie pozitivă care îşi generează singur semnalul de intrare. Putem aşadar concluziona că pentru ca un ampliicator să devină generator de semnal (oscilator) trebuie îndeplinite două condiţii: să aibă reacţie pozitivă produsul dintre actorul de ampliicare şi actorul de reacţie să ie unitar, βa =. Aceste condiţii pot i deduse şi pornind de la aptul că actorul de ampliicare şi actorul de reacţie sunt mărimi complexe, punând condiţia generală de autooscilaţie: β A = (9.) 35
2 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice ondiţia (9.) se mai numeşte condiţia de oscilaţie a lui Barkhausen. Fiind o relaţie între mărimi complexe ea poate i scrisă şi sub orma (vezi şi relaţia (8.5)): ( ϕ ϕ ) j A βae β = (9.) reale: Această egalitate complexă poate i descompusă în două egalităţi A = / β = γ (9.3) şi ϕ ϕβ = kπ (9.4) A unde γ este atenuarea reţelei de reacţie şi k = 0,,... ondiţia (9.3) reprezintă necesitatea ca atenuarea introdusă de reţeaua de reacţie să ie compensată de ampliicator (condiţia de amplitudine) iar relaţia (9.4) arată că suma deazajelor introduse de ampliicator şi reţeaua de reacţie trebuie să ie un multiplu întreg de π, adică semnalul de reacţie trebuie să ie în ază cu semnalul de intrare (condiţia de ază). Până aici totul pare logic. Dar se pun două întrebări de bun simţ: dacă ampliicatorului cu reacţie pozitivă nu i se urnizează un semnal din exterior atunci ce va ampliica el? um îşi generează el semnalul? dacă ampliicarea devine teoretic ininită, de ce totuşi semnalele generate au o amplitudine inită? Vom încerca nişte răspunsuri tot de bun simţ. La prima întrebare răspunsul este ceva mai complicat şi probabil îl vom înţelege mai bine după ce vom analiza în detaliu câteva reţele de reacţie. Am văzut că reţeaua de reacţie trebuie să introducă un anumit deazaj pentru a realiza condiţia de ază. Deci, în mod obligatoriu ea trebuie să conţină elemente de circuit reactive: condensatori sau bobine sau ambele. Deoarece reactanţele acestora depind de recvenţă (X = /ω, X L = ωl), şi actorul de reacţie β va depinde de recvenţă. Aceasta înseamnă că, pentru un actor de ampliicare A dat şi pentru nişte valori concrete ale elementelor de circuit din reţeaua de reacţie, va exista o singură recvenţă pentru care condiţia βa = va i satisăcută. Sau, altel spus, reţeaua de reacţie este selectivă. Şi totuşi, ce ampliică ampliicatorul? Să ne continuam raţionamentul. La conectarea tensiunii de alimentare a ampliicatoruluioscilator curenţii şi tensiunile pe elementele reactive vor avea un regim tranzitoriu. De la zero la nişte valori inite. Se ştie că orice semnal poate i 36
3 considerat ca iind compus dintr-o serie de semnale pur armonice (sinusoidale) cu recvenţe dierite. Dintre toate acestea va i avorizat doar semnalul cu recvenţa pentru care este îndeplinită condiţia lui Barkhausen. Acesta va i cel ampliicat de ampliicator, apoi prin reţeaua de reacţie ajunge din nou la intrarea ampliicatorului, este din nou ampliicat şi enomenele se repetă. Amplitudinea semnalului avorizat va creşte după iecare ciclu. Dar, până când? Este clar că acest proces nu poate avea o durată ininită pentru că, în caz contrar, el ar duce la nişte oscilaţii cu amplitudine ininită. Din punct de vedere izic aceasta ar însemna un consum ininit de energie. Deci, undeva trebuie să ne oprim. Finalul acestui proces va i dictat de elementul activ al ampliicatorului. Să spunem că acesta este un tranzistor care, atunci când semnalul de intrare depăşeşte o anumită amplitudine, va intra în iecare semiperioadă a lui în stare de blocare sau de saturaţie limitând amplitudinea oscilaţiilor la o valoare care depinde şi de mărimea tensiunii de alimentare. Puteţi înţelege mai bine acest mecanism dacă mai priviţi odată cu atenţie ig.4.4. Astel, un răspuns mai sec la cea de a doua întrebare ar putea i: amplitudinea oscilaţiilor generate este limitată de neliniaritatea caracteristicii de transer a elementului activ. 9. eţele de reacţie Structura reţelelor de reacţie olosite la construcţia oscilatoarelor depinde în primul rând de domeniul de recvenţă în care se încadrează oscilaţiile generate. În general, în domeniul audiorecvenţă se olosesc reţele de tip, iar în domeniul radiorecvenţă se olosesc circuite rezonante L. Vom analiza pe rând câteva dintre reţele de reacţie olosite mai recvent. 9.. eţeaua eţeaua este alcătuită din trei iltre elementare trece-jos sau trece-sus conectate în cascadă. Un exemplu de astel de reţea este prezentat în ig.9.. u in i i i 3 u ies Fig.9. 37
4 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice Ea este o cascadă de trei iltre trece-sus. Pentru calculul uncţiei de transer şi a deazajului introdus de reţea putem scrie expresiile legii a doua a lui Kirchho pe cele trei ochiuri de reţea, apelând la metoda curenţilor independenţi: u in = i ( jx c ) i (9.5) 0 = -i i ( jx c ) i 3 (9.6) 0 = - i i 3 ( jx c ) (9.7) În ecuaţiile precedente am introdus notaţia X c =. ω Pe de altă parte, tensiunea de la ieşirea reţelei de reacţie va i: u ies = i 3 (9.8) ezolvând sistemul de ecuaţii (9.5) (9.7) în raport cu i 3 şi înlocuindu-l pe acesta în ecuaţia (9.8), se obţine pentru tensiunea de ieşire expresia: u ies = u in 5 j 6 în care am introdus notaţia: = (9.0) π u Funcţia de transer a reţelei, β = u ies in, va i: β = (9.) 5 j 6 (9.9) După raţionalizarea relaţiei precedente se poate scrie expresia deazajului dintre semnalul de ieşire şi cel de intrare ca uncţie de recvenţă: 6 ϕ = arctg (9.) 5 38
5 aracteristica de transer şi caracteristica de ază pentru reţeaua de deazare cu = 4,7kΩ şi = 0nF sunt prezentate în ig β[ db] ϕ -π [rad] [khz] 000 -π -3π -π Fig.9. La recvenţa o = = =, 38kHz 6 π 6 deazaj de π radiani şi o atenuare de 30dB. [khz] 000 reţeaua introduce un 9.. eţeaua Wien O reţea cu proprietăţi selective bune şi cu o largă utilizare în oscilatoarele de joasă recvenţă este reţeaua Wien prezentată în ig.9.3. u in u ies Fig
6 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice 40 Schema reprezintă o combinaţie de două iltre: un iltru trece-jos, care introduce un deazaj negativ şi un iltru trece-sus, care introduce un deazaj pozitiv. Va exista astel o recvenţă la care deazajele se compensează reciproc, rezultând un deazaj total nul. Pentru analizarea comportării iltrului vom observa că avem un divizor de tensiune a cărui tensiune de ieşire poate i scrisă sub orma: ies u in j j j j j u = ω ω ω ω ω (9.3) După eectuarea câtorva operaţii elementare uncţia complexă de transer poate i adusă la orma: = j ω ω β (9.4) Situaţia cea mai recvent întâlnită este aceea în care = = şi = =. Dacă introducem notaţia o π =, atunci expresiile uncţiei de transer şi a deazajului introdus de reţea sunt: = j o o 3 β (9.5) 3 o o arctg = ϕ (9.6) eprezentările graice ale acestor uncţii pentru o reţea Wien cu valorile elementelor componente = kω şi = 0 nf sunt prezentate în ig.9.4. La o recvenţă = o =5,9kHz deazajul este nul (ϕ = 0) şi atenuarea introdusă de reţeaua de deazare este 9,5dB (β = /3).
7 0 β[ db] -9,5dB -60 0, 5,9 ϕ π [rad] [khz] Fig.9.4 [khz] -π 0, 5, eţeaua dublut Un alt tip de reţea selectivă cu o selectivitate mai bună decât reţeaua Wien este reţeaua dublu T prezentată în ig.9.5. Ea este compusă din doi cuadrupoli în T conectaţi în paralel. uadrupolul ormat din rezistenţele şi din capacitatea /k reprezintă un iltru trece-jos iar cel ormat din capacităţile şi rezistenţa k reprezintă un iltru trece-sus. Dacă se introduce notaţia o =, atunci se obţine următoarea uncţie de transer π pentru această reţea dublu T: 3 o o o k k j k k 3 β = (9.7) 3 o o o k ( k k ) j ( k k ) k 3 4
8 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice u in k k u ies Fig.9.5 Valoarea minimă a modulului uncţiei de transer este: k(k ) β = (9.8) k k Pentru k = / reţeaua dublu T va introduce un deazaj nul la recvenţa = o, iar uncţia de transer va prezenta o atenuare maximă (teoretic ininită). β[ db] 0-60 π -5,5dB 5 5,5 ϕ[rad] [khz] 5 0 -π [khz] 5 5,5 5 Fig.9.6 eprezentările graice ale uncţiei de transer şi deazajului unei reţele dublu T cu valorile elementelor de circuit = kω, = 0nF şi k = / sunt prezentate în ig
9 9..4 ircuitul rezonant În multe tipuri de oscilatoare care generează semnale armonice în domeniul radiorecvenţă se olosesc drept sarcină şi reţea de reacţie circuite rezonante L. Unul dintre acestea este prezentat în ig.9.7. L u in r u ies Fig.9.7 ircuitul rezonant este ormat dintr-o bobină cu inductanţa L şi rezistenţa de pierderi r şi condensatorii cu capacităţile şi. Dacă notăm cu ech capacitatea echivalentă serie a celor doi condensatori: = ech (9.9) şi cu o recvenţa de rezonanţă a unui circuit paralel L ech ără pierderi: o = (9.0) π Lech atunci se poate demonstra că recvenţa de rezonanţă a circuitului din ig.9.7, alimentat cu un curent constant, este: echr = o (9.) L urentul de alimentare a circuitului rezonant este urnizat de ieşirea ampliicatorului care poate i privit ca sursă de tensiune sau sursă de curent. Pentru a uncţiona ca reţea de reacţie într-un oscilator, tensiunea de ieşire a reţelei (tensiunea de reacţie a ampliicatorului) se colectează de pe condensatorul. În ig.9.7 am presupus că reţeaua este alimentată de o sursă de tensiune cu rezistenţa de ieşire. aracteristica de transer şi caracteristica de ază pentru o reţea de reacţie ca cea din ig.9.7, alcătuită din elemente cu valorile: L = mh, r = 43
10 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice 0Ω, = = nf şi =0kΩ sunt prezentate în ig.9.8. Am ales pentru cele două capacităţi aceeaşi valoare pentru că, după cum vom vedea în paragraele următoare, intrarea în regim de autooscilaţie este mai uşoară în această situaţie. 0 β[ db] -3dB ϕ[rad] 0 [khz] 500 -π -π [khz] -3π Fig.9.8 Se poate observa că la o recvenţă egală cu recvenţa proprie de rezonanţă a circuitului (aici, aproximativ 5kHz) caracteristica de transer prezintă un maxim şi deazajul dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare este de -π radiani. Dacă şi ampliicatorul introduce tot un deazaj de - π radiani, atunci deazajul total va i de π radiani, îndeplinind condiţia de reacţie pozitivă. 9.3 Oscilator cu tranzistor bipolar Schema unui oscilator de joasă recvenţă cu tranzistor bipolar şi reţea de deazare cu trei celule identice este prezentată în ig.9.9. Oscilatorul este realizat dintr-un ampliicator conexiune emitor comun, urmat de reţeaua de reacţie prezentată şi analizată în paragraele precedente. Deazajul dintre tensiunea de la ieşirea ampliicatorului şi cea de la intrarea lui este de π radiani. Pentru a avea reacţie pozitivă reţeaua de reacţie trebuie să introducă şi ea tot un deazaj de π radiani. Frecvenţa la 44
11 care se produce acest deazaj este relaţia (9.) şi graicul din ig.9.). = o 6 = π 6 =,38kHz (vezi AMPLIFIATO E 0V,38kHz ` 68kΩ c 6,8kΩ 0nF 0nF 0nF B 0µ F B 7 4,7kΩ 4,7kΩ 4,7kΩ 5kΩ E 470Ω E 0µ F ETEA DE EATIE Fig.9.9 Din relaţia (9.) rezultă că la această recvenţă modulul actorului de transer al reţelei de reacţie este β =. Ţinând seama de condiţia de 9 autooscilaţie a lui Barkhausen, βa uo =, rezultă că dacă A uo 9 ampliicatorul cu reacţie pozitivă din ig.9.9 va intra în regim de autooscilaţie pe recvenţa de,38khz. 9.4 Oscilator Wien cu ampliicator operaţional Un oscilator pentru recvenţe relativ joase, oarte uşor de realizat şi ără a ridica probleme din punct de vedere al intrării în regim de autooscilaţie este cel cu reţea de reacţie Wien şi cu ampliicator operaţional. O schemă concretă este prezentată în ig.9.0. După cum am văzut, la recvenţa o = reţeaua de reacţie nu π introduce deazaj între semnalul de la intrarea ei şi cel de la ieşire (vezi relaţia (9.6) şi ig.9.4). Aceasta înseamnă că pentru a avea o reacţie pozitivă nici ampliicatorul nu trebuie să introducă vreun deazaj. În cazul ampliicatorului operaţional, am învăţat că tipul de conexiune care îndeplineşte această condiţie este cea neinversoare. Aşadar, pentru îndeplinirea condiţiei de ază semnalul de reacţie trebuie aplicat pe intrarea neinversoare a ampliicatorului operaţional. 45
12 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice AMPLIFIATO kω kω 74 5,9kHz = 0nF kω kω 0nF ETEA DE EATIE Fig.9.0 Din relaţia (9.5) rezultă că la recvenţa pentru care este îndeplinită condiţia de ază (în cazul de aţă o = 5,9kHz), actorul de transer al reţelei de reacţie este β = /3. Factorul de ampliicare al conexiunii neinversoare este A r = /. Din condiţia de autooscilaţie: β A r =, se stabileşte valoarea raportului minim dintre rezistenţele care determină actorul de ampliicare: / =. Pentru această valoare a raportului / semnalul de ieşire va i sinusoidal. Dacă valoarea raportului este mai mică, condiţia de autooscilaţie nu este îndeplinită şi la ieşire nu vom avea nici un el de semnal variabil. Dacă valoarea lui este mai mare decât, la ieşire vom obţine un semnal asemănător cu o sinusoidă cu vârurile retezate deoarece ieşirea ampliicatorului operaţional va ajunge alternativ în saturaţie pozitivă sau negativă. 9.5 Oscilator de radiorecvenţă cu tranzistor bipolar Oscilatoarele de radiorecvenţă ( Hz) conţin ca reţea de reacţie selectivă un circuit paralel L cu recvenţa de rezonanţă în domeniul considerat. Se ştie că dacă un condensator cu capacitatea, încărcat cu o anumită cantitate de energie electrică, este conectat la bornele unei bobine cu inductanţa L şi rezistenţa de pierderi r, în circuitul ormat (circuit oscilant) pot lua naştere oscilaţii sinusoidale amortizate. Dacă bobina este de bună calitate ( ω L r), recvenţa acestora va i determinată doar de inductanţa bobinei şi capacitatea condensatorului: 46
13 o (9.) π L Procesul periodic de transormare a energiei acumulate în câmpul electric al condensatorului în energie acumulată în câmpul magnetic al bobinei şi invers se va desăşura numai dacă este îndeplinită condiţia: L r < (9.3) Amortizarea oscilaţiilor se datorează pierderilor de energie prin eect Joule în rezistenţa de pierderi a bobinei şi rezistenţele cablurilor de conexiune. Viteza de atenuare a amplitudinii lor este cu atât mai mare cu cât rezistenţa totală de pierderi este mai mare. Intuiţia ne spune că dacă aceste pierderi de energie vor i compensate într-un mod oarecare, procesul oscilatoriu poate continua un interval de timp oricât de lung ără ca amplitudinea oscilaţiilor să scadă. Practic există două posibilităţi de realizare a acestui deziderat: compensarea rezistenţei pozitive de pierderi cu o rezistenţă dierenţială negativă pomparea în circuit în iecare perioadă a oscilaţiei a unei cantităţi de energie egală cu cea disipată în acelaşi interval de timp. Oscilatoarele cu rezistenţă negativă au în schema lor un element de circuit cu o caracteristică voltamperică care are o porţiune cu pantă negativă. Un astel de element este dioda tunel a cărei caracteristică este prezentată în ig..3. Dacă ea este polarizată astel încât punctul său static de uncţionare să ie pe porţiunea AB a acestei caracteristici, atunci eectul rezistenţei dierenţiale negative: du = ρ (9.4) di poate compensa eectul de pierderi al rezistenţei pozitive. Oscilatoarele de radiorecvenţă L ac parte din cea de a două categorie, în care energia pierdută în elementele de circuit disipative este compensată cu energie absorbită de elementul activ de la sursa de alimentare şi transmisă circuitului oscilant. Există mai multe tipuri de oscilatoare de radiorecvenţă L. Dintre acestea vom exempliica analiza unui astel de generator de semnale sinusoidale pe oscilatorul olpitts. O schemă uncţională de oscilator olpitts este prezentată în ig.9.. Ea oloseşte drept sarcină şi reţea de reacţie un circuit rezonant de tipul celui prezentat în ig
14 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice AMPLIFIATO E c 39kΩ c 3kΩ c 750kHz b BF 55 4,7µ F 4,7µ F 0kΩ E 750Ω E 4,7µ F,nF,nF L,r 40µ H 6Ω ETEA DE EATIE Fig.9. Schema echivalentă la variaţii a oscilatorului din ig.9. este prezentată în ig.9.. i b L h h i b - c h r Fig.9. Având în vedere valorile concrete ale elementelor de circuit şi parametrii caracteristici ai tranzistorului, se pot ace următoarele aproximaţii: ch >> h c h ; >> Z ' (9.5) 48
15 unde Z este impedanţa circuitului oscilant în condiţii de rezonanţă împreună cu rezistenţa de intrare h a tranzistorului. Precizăm că aproximaţiile precedente nu au o inluenţă semniicativă asupra rezultatelor inale. Schema echivalentă simpliicată pe baza acestor aproximaţii este prezentată în ig.9.3. i b L h h i b r ib i i u r Fig.9.3 Pe baza ei se poate scrie sistemul de ecuaţii: h ib ib = i i (9.6) i jω = i r jωl jω i b ( r jωl) i u r = (9.8) jω ur i = (9.9) b h (9.7) Din ecuaţiile (9.7), (9.8) şi (9.9) se exprimă i şi i b în uncţie de i, se înlocuiesc în ecuaţia (9.6) care apoi se aduce la orma e jim =0: [ h ( ) r ω ] = 0 ( ω hr ω L h ) jω Lh (9.30) Pentru ca această ecuaţie să ie satisăcută este necesar ca simultan e = 0 şi Im = 0, rezultând: ω h r ω L h = 0 (9.3) ( = h ) r ω Lh 0 (9.3) 49
16 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice Din ecuaţia (9.3) se obţine recvenţa oscilaţiilor generate: osc unde o r = o h = π L (9.33) (9.34) De multe ori termenul al doilea de sub radicalul din expresia (9.33) este mult mai mic decât unu şi recvenţa oscilaţiilor generate va i dictată în principal de valorile elementelor componente ale circuitului rezonant. Din ecuaţia (9.3), în care pentru simpliicarea calculelor se poate considera ω ω = π, se obţine condiţia de amorsare a oscilaţiilor: o o rh h = (9.35) ( ) L De obicei, în proiectarea acestui tip de oscilator se acceptă drept condiţie minimală pentru intrarea în regim de autooscilaţie: h > (9.36) Se vede că dacă =, condiţia precedentă devine h >, condiţie îndeplinită de orice tranzistor în domeniul de recvenţe pentru care este proiectat. Ecuaţia (9.3) se poate scrie şi sub orma: h ( ) r ω Lh = 0 (9.37) La o examinare mai atentă a ei se poate observa că termenii care o compun au dimensiunile izice ale unor rezistenţe şi că apare un termen cu semnul "-". El poate i interpretat ca eectul de rezistenţă negativă introdus de către elementul activ, în cazul nostru tranzistorul: r n = ω Lh (9.38) Înlocuind pulsaţia cu expresia sa rezultată din ecuaţia (9.34), se obţine pentru r n relaţia: 50
17 r = h n (9.39) Această rezistenţă negativă compensează toate pierderile pe rezistenţele pozitive din circuit. Dacă în schema din ig.9., în reţeaua de reacţie, condensatorii şi se înlocuiesc cu două bobine L şi L iar bobina L se înlocuieşte cu un condensator, se obţine tot un oscilator de radiorecvenţă. El se numeşte oscilator Hartley şi analiza uncţionării lui se poate ace în acelaşi mod ca şi cea a oscilatorului olpitts. 9.6 Oscilator de radiorecvenţă cu cristal de cuarţ Atunci când în domeniul radiorecvenţă este necesară o stabilitate oarte bună a recvenţei, în locul circuitului rezonat clasic ormat din bobine şi condensatori, se oloseşte un cristal de cuarţ dedicat acestui scop, uncţionarea căruia se bazează pe eectul piezoelectric. Unui astel de cristal i se poate asocia o schemă electrică echivalentă ca cea din ig.9.4a. Z s L q p r q ϕ s p q 0 a - Fig.9.4 Este vorba despre un circuit oscilant serie, valorile elementelor de circuit iind determinate de proprietăţile mecanice ale cristalului: inductanţa b 5
18 9 Ampliicarea, reacţia şi generarea semnalelor armonice L q - de masă, capacitatea q - de elasticitate şi rezistenţa de pierderi q - de recările mecanice. apacitatea p reprezintă capacitatea dintre electrozii plani între care se ală cristalul, prin intermediul cărora acesta se poate conecta în circuitul electric. Variaţia impedanţei electrice a cristalului de cuarţ şi a deazajului dintre tensiune şi curent în uncţie de recvenţă este prezentată în ig.9.4b. Se poate observa că impedanţa sa are două puncte de extrem, corespunzătoare la două recvenţa de rezonanţă: s = (9.40) π L q q şi q p = L = s (9.4) p q p π q 5 p q Prima dintre acestea reprezintă recvenţa de rezonanţă a circuitului serie, iar cea de a doua (recvenţa paralel) este recvenţa la care reactanţa inductanţei L q devine egală cu reactanţa capacităţii echivalente serie ormată din q şi p. În deducerea relaţiilor (9.40) şi (9.4) s-a neglijat contribuţia rezistenţei de pierderi q deoarece valoarea ei este mult mai mică decât reactanţa inductivă ωl q. Din dependenţa de recvenţă a deazajului tensiunecurent se vede că pentru recvenţele cuprinse între s şi p comportamentul cristalului este inductiv şi în aara acestui domeniu el devine capacitiv. Deoarece raportul q / p poate lua valori în domeniul , cele două recvenţe sunt oarte apropiate, dierenţa dintre ele: q p s = s (9.4) p iind de cele mai multe ori mai mică decât %. Deoarece la recvenţa paralel uncţionarea cristalului este oarte instabilă, în practică în serie cu cristalul se conectează o capacitate s numită capacitate de sarcină (între linii punctate în ig.9.4), care deplasează recvenţa paralel înspre cea serie, astel încât dierenţa dintre ele devine: q p s = s (9.43) p s Valoarea capacităţii s se alege de 3-4 ori mai mare decât valoarea lui p pentru a asigura uncţionarea stabilă a cristalului. În domeniul de recvenţe 0-50 MHz rezistenţa de pierderi a cristalului este sub 00 Ω, inductanţa sa este de ordinul H, astel
19 încât actorul de calitate al acestuia, ω s L q / q, este de ordinul Acest actor de calitate ridicat înseamnă o selectivitate oarte bună a circuitului rezonant echivalent al cuarţului, ceea ce asigură o stabilitate oarte bună a recvenţei de oscilaţie în raport cu variaţiile de temperatură atunci când este olosit ca circuit rezonant în oscilatoare. În ig.9.6 este prezentată o schemă aplicativă pentru un oscilator cu cristal de cuarţ (oscilatorul Pierce) care generează semnale sinusoidale cu recvenţa de MHz. u ajutorul capacităţii se poate regla in recvenţa de oscilaţie în vecinătatea recvenţei de rezonanţă a cristalului de cuarţ. AMPLIFIATO c 00Ω E V c ETEA DE EATIE 0kΩ BF 55 nf,nf MHz 0-50pF MHz 0kΩ kω 390pF 3,nF Fig
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT ALTERNATIV
Cuprins CAPITOLUL 5 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT ALTERNATIV...6 5. Introducere...6 5.2 Răspunsul în recvenţă în buclă închisă al ampliicatorului operaţional...6 5.2. Frecvenţa de
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραCapacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότερα