CÂMPUL ELECTROSTATIC

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "CÂMPUL ELECTROSTATIC"

Transcript

1 CÂMPUL LCTROSTATIC Câmpul lctostatc st stablt d copu mobl a căo patţ d sacă lctcă, spctv sta d polaza st vaablă î tmp ş u st îsoţt d tasfomă d g. Î acst caz, foml lctc s poduc dpdt d cl magtc ş ca uma studul câmpulu lctc ş, spctv, magtc s poat fac spaat. Rgmul lctostatc u s alzază fctv, fd apomaa uu gm lt vaabl î tmp î ca tasfomăl g sut glabl... STARA D LCTRIZAR ŞI CÂMPUL LCTRIC Fcâd o vga d stclă cu postav d lâă sau mătas ş apo spaâdu-l, ît l ş asupa uo mc copu (bucăţ mc d hât, cstal d gps tc.) stuat î apop s ctă foţ, spctv cuplu dumt acţu podomotoa. Ca uma a tatamtulu aplcat, vgaua d stclă ş postavul d lâă s găssc ît-o sta ca u st c mcacă ş c tmcă, umtă sta d lctza. Staa d lctza a copulo st umtă oc sta î ca acsta pot cta acţu podomotoa d atuă lctcă (foţ sau cuplu) asupa alto copu, adcă acţu podomotoa d acaş atuă cu cl ctat d copul lctzat p fca. D puct d vd mcoscopc, staa d lctza a uu cop îsamă aduca acstua î stuaţa d a ava u cs sau o lpsă d lcto. Î afaă d fca, copul ma pot f lctzat p cotact dct cu copu lctzat, p compmaa sau îtda uo cstal (pzolctza), p îcălz (polctza), p ad cu az Rötg, p acţ chmc tc. Staa d lctza s poat comuca d la u cop lctzat la u cop lctzat p cotact sau p fluţă. După duata î ca s tasmt staa d lctza, copul pot f împăţt î t catgo: Copu coductoa sau ma smplu coducto, ca tasmt staa d lctza ît-u tmp foat scut, d odul - - s, dc pactc statau. D clasa coductolo fac pat mtall, soluţl d acz, baz ş său pcum ş gazl î tmpul ad;

2 8 Copu zolat sau ma smplu zolaţ, ca tasmt staa d lctza îtu tmp lug, d odul zllo, lulo. D clasa zolaţlo fac pat stcla, mca, caucucul, masl plastc, poţlaul tc.; Obsvaţ. Nu stă zolaţ pfcţ; toat matall sut coductoa. Numa vdul st pfct zolat. Copu slabcoductoa, ca au poptăţ tmda, tmpul d tasmt a stă d lctza fd d odul facţulo d scudă sau al scudlo. Matall slabcoductoa ma mpotat sut smcoducto (gmaul, slcul, slul, tluul tc.). Acţul podomotoa ca s ctă ît copu lctzat sau asupa copulo stuat î apop, acţu ca u stau îat d lctza, pu î vdţă stţa uu ou sstm fzc î spaţul d uul copulo lctzat, dumt câmp lctc. Î cocodaţă cu dfţa gală a câmpulu d la paagaful., st dumt câmp lctc sstmul fzc ca stă î gul d spaţu î ca s pot cta asupa copulo acţu podomotoa d atuă lctcă. Itacţua ît copul lctzat s poduc p tmdul câmpulu lctc podus d copul lctzat. Î vcătata uu cop lctzat ş, î gal, ît-u câmp lctc, copul puctfom d matal coductoa au o compota dftă d a clo d matal zolat. U coducto puctfom, lctzat p cotact st acţoat d o foţă ca u dpd d otaa lu î apot cu copul d fţă lctzat ş u st acţoat d u cuplu ca să-l otască î apot cu ctul lu d masă. Coductoul puctfom s compotă ca u puct matal î mcacă ş staa lu d lctza s umşt d îcăca lctcă. U cop puctfom dt-u matal zolat, cha ş lctzat p cotact, poat f acţoat d u cuplu ş vtual d o foţă, ambl dpzâd d otaa mculu cop î apot cu copul lctzat d fţă; compotaa lu st dftă d a puctlo matal d mcacă ş staa lu d lctza s umşt d polaza lctcă. Sp dosb d coducto ca s pot afla uma î sta d îcăca lctcă, stăl d lctza al matallo zolat pot f atât d îcăca cât ş d polaza. Matall suscptbl d a s polaza lctc s umsc dlctc... SARCINA LCTRICĂ ADĂRATĂ A CORPURILOR PUNCTIFORM S cosdă u sstm d copu coductoa lctzat, stuat î vd, a căo sta d lctza st costată î tmp. Î cocpţa acţu d apoap î apoap, ctaa acţulo podomotoa asupa uo copu plasat î apopa copulo lctzat, pu î vdţă apaţa uu sstm fzc dstct î spaţul d uul lo câmpul lctc. Itacţua u s poduc dct ît copu, c p tmdul câmpulu.

3 Ptu studul stă d îcăca lctcă ş ptu ploaa câmpulu lctc s utlzază u cop d pobă. Copul d pobă st u cop coducto lctzat ca tbu să îdplască umătoal codţ: să f cât ma mc posbl (totc puctual) ptu ca foţa ca s ctă asupa lu să poată f apomată p foţa ca a acţoa î acl puct ş u zultata foţlo d gua ocupată d cop; să s poată comuca cu uşuţă stă d lctza dft, dc să f mtalc sau avâd o supafaţă mtalzată; staa lu d lctza, ptu oc pozţ î câmp, să f vaablă î tmp; p pzţa lu să s modfc cât ma puţ staa lctcă ca stă î lpsa acstua. S cosdă o mulţm d copu d pobă dtc d puct d vd stuctual, ca au fost îsă lctzat dft. Itoducm succsv acst copu d pobă î aclaş puct P d câmpul lctc al coductoalo, cosdat mobl ş cu o lctza vaablă î tmp. S costată că asupa copulo d pobă s ctă o foţă, a că măm ş ss st, î gal, dftă d la cop la cop, da a că dcţ ămâ costată. Dc, copul d pobă s pot gupa î clas d chvalţă, utlzâd laţa d chvalţă acaş măm a foţ d tacţu. Odoaa claslo d chvalţă s va fac î apot cu laţa d odoa foţa ma ma. Algâd alt puct P, foţa ctată asupa fcău cop d pobă st, î gal, dftă ca măm, dcţ ş ss faţă d foţa ca s cta asupa sa î puctul P, îsă s costată că împăţa copulo d pobă î clas d chvalţă ş odoaa lo faţă d ol foţ d tacţu ămâ acaş. Rzultă că poptata pusă î vdţă p împăţa î clas d chvalţă a mulţm copulo d pobă st o caactstcă a acstoa, dtmată d staa lo d lctza ş u dpd d puctul d câmp î ca sut todus. Acasta pmt asoca valolo umc al măm ca dsc staa d lctza a uo copu d pobă, umtă sacă lctcă (cu pczaa uo csaă d advăată sau lbă, ptu a o dosb d saca lctcă d polazaţ), popoţoal cu valol umc al foţlo ctat asupa acstoa ît-u puct P dat d gua î ca stă câmp lctc. Dc, s poat sc laţa: 9 F (P) v, (.) F (P) v ud ş sut sacl lctc a două copu d pobă, a F v (P) ş F v (P) sut foţl ca s ctă asupa acstoa ît-u puct dat P d vd. Duma d sacă lctcă lbă pov d posbltata acsta d a s tasmt uşo d la u cop coducto la altul, sp dosb d sacl d costtuţa dlctclo ca u au acastă poptat ş d aca s umsc sac lctc lgat.

4 Caactul scala al sac lctc s costată pmtal, p faptul că dcţa foţ ca acţoază asupa copulu d pobă u dpd d staa sa d lctza. Faptul că ssul foţ s poat schmba, aată că acst scala poat f atât poztv cât ş gatv. Covţoal s alg poztvă saca lctcă d tpul cl podus la lctzaa stcl fcat cu mătas ş gatvă, saca mătăs fcat cu stclă. P aduca uu cop î staa î ca saca lu lctcă st ulă, copul s îcacă cu sacă lctcă ş l s află î sta d îcăca lctcă; p aduca uu cop îcăcat cu sacă lctcă î sta ută, copul s dscacă lctc. Ptu măsuaa sac lctc a uu cop s poat utlza umătoul pocdu. S adoptă ca sta d fţă, staa d îcăca lctcă a uu cop d pobă oaca, îcăcat lctc. S vo cosda ma mult astfl d copu d pobă î sta dtcă, umt copu d fţă. S utlzază poptata sac lctc d a f o măm tsvă ş d a s tasmt d p u cop p altul: saca lctcă a uu cop oaca st gală ş d sm cota cu suma saclo copulo d fţă ca tbu adus î cotact cu copul dat, ptu a- aula staa d lctza. D puct d vd mcoscopc, saca lctcă a uu cop st patzată patcullo mcoscopc al acluaş cop. Fca patculă mcoscopcă d u aumt tp a totdaua acaş sacă lctcă. Dc, d puct d vd mcoscopc, saca lctcă st patzată dscotuu î spaţu. Saca lctcă st gatvă dacă lcto sut î cs ş poztvă dacă sut î lpsă. D puct d vd macoscopc, s cosdă că saca lctcă advăată, ca ş substaţa, st patzată î mod cotuu î îtg domul ocupat d copul dat. Itptaa macoscopcă st dc dalzată, da pmt smplfcaa calcullo ş st, î umoas aplcaţ, d o pcz satsfăcătoa. Saca lctcă advăată sau saca lctcă lbă st umtă ma cocs saca lctcă. Patcull îcăcat cu sacă lctcă, cum sut lcto ş o, ca s pot dplasa, asguâd taspotaa sac lctc sut umt putăto d sacă lctcă. Saca lctcă st o măm pmtvă, doac s-a dft puâd î vdţă poptăţl d stuctuă p aalza datlo pmtal (fd posbl să s dducă cu laţ aaltc d alt măm fzc d fţă). Î sstmul d utăţ S.I., saca lctcă st o măm scudaă. Î acst sstm, utata d sacă lctcă, umtă coulomb (C), s dfşt cu autoul tom lu Coulomb (v. pa..5.) ş st saca lctcă ca îcacă gal două coductoa puctfom stuat î vd la dstaţa d m, foţa ca s ctă asupa lo fd gală cu 9 9 wto.

5 .3. INTNSITATA CÂMPULUI LCTRIC ÎN ID Saca lctcă caactzază staa d lctza p îcăca a copulo, da u st sufctă ptu caactzaa acţulo podomotoa ca s ctă asupa copulo îcăcat lctc. lctzaa copulo, d mplu p fca, aată că î gul î ca s găssc copu lctzat, stă câmp lctc, pus î vdţă d foţl ş cuplul ca acţoază asupa lo; s spu că acst copu poduc câmp lctc. Pzţa copulo lctzat u st o codţ csaă d stţă a câmpulu lctc dcât î gm statc. Î gm vaabl, câmpul lctc poat f podus ş p vaaţa î tmp a câmpulu magtc. Î cadul cocpţ d acţu la dstaţă, s cosdă că foţl ş cuplul lctc s ctă statau ît copul lctzat; î cofomtat cu cocpţa d acţu p cotgutat, foţl ş cuplul lctc s tasmt localzat p tmdul câmpulu lctc. Dacă gmul st vaabl î tmp, câmpulu lctc s asocază spaabl câmpul magtc ş împuă s codţoază cpoc, alcătud câmpul lctomagtc. Câmpul lctomagtc st dstct d copu ş stă atât î toul copulo cât ş î vdul d toul lo; uma î gmu statc, cl două latu, lctcă ş magtcă s mafstă spaat p câmpul lctc ş câmpul magtc. Câmpul lctc st dc câmpul lctomagtc clusv d puctul d vd al poptăţlo lu lctc; câmpulu lctc î sut asocat gua d spaţu î ca copul sut acţoat d foţ ş cuplu d atuă lctcă ş fucţa d puct ca-l caactzază. Câmpul lctc î vd s studază macoscopc, măsuâd î fca puct d câmp foţa î măm, dcţ ş ss, ca acţoază asupa uu cop d pobă îcăcat cu sacă lctcă. Î toa macoscopcă a fomlo lctc ş magtc, vdul st cosdat ca o sta d af lmtă a substaţ copulo ş î coscţă u puct d vd s dtfcă î apot cu vcătăţl copoal. Î acst ss, puctl d toul sau d toul copulo s pază p azl lo vctoa î apot cu oga uu sstm d fţă aflat î mobltat latvă faţă d copul d apop. Utlzâd pmtul dalzat dscs î paagaful., s poat toduc ş o măm ca să caactzz local staa câmpulu lctc podus î vd d sstmul d copu îcăcat lctc (lctzat) cosdat. pmtal s costată că î câmpul lctc d vd, foţa F v, ca s ctă asupa uu cop d pobă, dpd atât d saca lctcă ca-l îcacă, cât ş d pozţa lu î câmp, dftă d aza vctoa : F v F v (,). (.) Itoducm succsv î puctul P, î ca vm să studm câmpul o s d copu d pobă al căo sac lctc au valol,, S măsoaă valol

6 cospuzătoa al foţlo F v(p), F v (P), ca acţoază asupa copulo d pobă. pmtal s costată că apotul dt foţa ca acţoază asupa uu cop d pobă ş saca acstua u dpd d staa lctcă a mculu cop d pobă, c uma d staa lctcă locală a câmpulu, adcă (v. laţa.): F v(p) F (P) v... v(p). (.3) Măma vctoală v () astfl todusă caactzază local câmpul lctc î vd ş s umşt tstat a câmpulu lctc î vd. Rzultă că p măsuaa acţulo podomotoa al câmpulu lctc î vd asupa copulo d pobă îcăcat cu sac lctc, s toduc ductv două măm pmtv: tstata câmpulu lctc î vd ş saca lctcă advăată, lgat p laţa: F v (, ) v (), (.4) ud F v (,) st foţa ctată asupa uu cop puctfom, îcăcat cu o sacă, atuc câd st plasat ît-u puct P() d vd î ca tstata câmpulu lctc st v (). Rlaţa (.4) s poat sc sub foma: (, ) Fv v(). (.5) Caactul dalzat al pţ aalzat s datoază faptulu că, doac s-a umăt caactzaa locală a câmpulu, copul d pobă a f tbut să f puctfom, ca c st pactc mposbl, ca ş faptulu că acst cop îş asocază u câmp lctc popu ca ptubă staa d lctza a copulo ca poduc câmpul ţal, astfl îcât măma v () todusă p laţa (.5) cospud d fapt câmpulu modfcat. Doac tsază uma caactzaa câmpulu ţal, a tbu ca apotul câmpulu popu al copulu d pobă să f cât ma mc, ca c s poat alza uma dacă saca sa lctcă scad foat mult. Idal a f ca acastă cotbuţ să f ulă, da ptu acasta tbu ca ş saca lctcă să f ulă, codţ î ca pţa dv alzablă, doac, cofom laţ (.4), odată cu saca s aulază ş foţa ctată asupa copulu d pobă. P tc la lmtă dalzată, s poat cosda tstata câmpulu lctc î vd dftă p laţa: v () (, ) F lm v. (.6) pţa aată că laţa (.6) stabltă p aalza datlo pmtal, st vfcată ş î gm vaabl î ca atât saca lctcă cât ş tstata câmpulu lctc sut vaabl î tmp. Doac ptu toduca lu v () u

7 s-a aplat la laţ aaltc, tstata câmpulu lctc î vd st o măm pmtvă, d sta locală ş stata a câmpulu lctc î vd. D puctul d vd al utăţ d măsuă, laţa (.6) costtu o laţ d dfţ ş dc tstata câmpulu lctc î vd v () st o măm scudaă. Î Sstmul Itaţoal d Utăţ (SI), utata lu v s umşt volt p mtu (/m) (v. pa...) ş st vctoul câmp lctc î ca asupa copulu puctfom cu saca lctcă d u coulomb, acţoază o foţă gală cu u wto. Fg.. ds v 3 amâd câmpul lctc, s poat dtma tstata câmpulu î toat puctl sal, după ca s pot costu o s d cub astfl îcât, î fca puct al lo, vctoul v st otat după tagtă ş î aclaş ss (fg..). Acst cub s umsc ll tstăţ câmpulu lctc sau, p scut, l d câmp. Acsta sut pvăzut cu săgţ ca dcă ssul vctoulu v. Ssul l d câmp st ssul d dplasa a patcul îcăcat cu sacă lctcă poztvă. Notâd cu ds lmtul d lugm al l d câmp, otat î ssul acsta, laţa ds v (.7) costtu cuaţa dfţală a l d câmp lctc. Asamblul llo d câmp fomază spctul câmpulu lctc. Ll d câmp s tasază astfl îcât p fca utat d a tasvsală, umăul lo să f popoţoal cu modulul vctoulu v. Coctaa llo d câmp dcă domul d câmp ts. Doac, î fca puct vctoul v st uvoc dtmat, ll d câmp u s tsctază. Câmpul lctc s umşt omog sau ufom dacă î fca puct vctoul v a acaş valoa ş ota, ll d câmp fd paall ş chdstat (fg..). S cosdă o cubă îchsă Γ; totaltata llo d câmp p puctl Γ Γ Γ v Fg.. Fg..3 cub Γ alcătusc o supafaţă S umtă tub d câmp (fg..3). Doac c o l d câmp u îţapă supafaţa tubulu d câmp, umăul llo d câmp p oc scţu tasvsală d cotu Γ,, Γ st aclaş. Dacă aa scţu tasvsal st ft mcă, tubul s umşt lmta.

8 4.4. SARCINA LCTRICĂ A CORPURILOR FINIT S cosdă u cop d dmsu ft todus ît-u câmp lctc ufom v. S măsoaă foţa F ca s ctă asupa copulu ş fctuâd apotul dt modulul foţ ş modulul vctoulu câmp lctc, s dtmă F saca lu lctcă,..4.. Cosvaa sac lctc v Dacă uu cop îcăcat ţal cu sacă lctcă poztvă, s tasmt succsv sacă lctcă gatvă, s costată că saca lctcă poztvă a copulu s duc tptat, apo copul dv utu ş î cotua s îcacă cu sacă gatvă. Rzultă că sacl lctc d sm opus s compsază; cha î sta ută copul au sac lctc atât poztv cât ş gatv, da fd î cattăţ gal, s utalzază. Saca lctcă poztvă ca îcacă u cop pztă csul d sacă poztvă faţă d saca gatvă ş vs. Poduca sau supmaa u sac d u sm ît-u sstm fzc zolat st îsoţtă d poduca sau supmaa u sac gal da d sm opus. P fagmtaa uu cop îcăcat cu sacă lctcă ş zolat d to, suma saclo ca îcacă fagmtl copulu ămâ schmbată. Acasta st poptata d cosva a sac lctc ş costtu o fomă patculaă a u poptăţ ma gală dscsă d lga d cosva a sac lctc (v. pa. 5.5.). Dacă ît-u sstm fzc sacl lctc,,,, î gal vaabl î tmp, satsfac codţa că î fca momt suma lo st ulă,, (.8) l alcătusc u sstm complt d sac lctc; dacă suma lo st ulă, l alcătusc u sstm complt d sac lctc. Î acst codţ, î acod cu poptata d cosva, pzţa sac lctc ît-u sstm fzc psupu stţa u sac î sstml fzc d to..4.. Dstbuţ d sacă D puct d vd macoscopc, doac s admt că substaţa st ufom dstbută î domul ocupat d u cop, atuc st csa să s admtă că ş saca lctcă st cotuu dstbută î acl domu. Î acst ss, oţua d sacă a uu cop puctfom st o dalza a altăţ fzc. Acst cocpt s folosşt atuc câd s studază câmpul lctc stablt d u cop d dmsu mc, îcăcat lctc, î puct aflat la dstaţ ma faţă d l. Staa d îcăca lctcă locală a uu cop ş dc dstbuţa sac lctc st caactzată d măma scalaă dvată umtă dstat d sacă lctcă.

9 Dacă saca lctcă st dstbută ocupâd u volum, copul st îcăcat cu sacă lctcă d volum. Măma scalaă ρ v gală cu lmta apotulu dt saca lmtaă Δ ca îcacă lmtul d volum Δv (fg..4, a), ş lmtul d volum Δv, câd acsta td căt zo, s umşt dstat d volum (volumcă sau volumtcă) a sac lctc: ρ Δ lm Δ v Δv v d dv 5. (.9) Dacă saca st dstbută î volumul uu stat a cău gosm st glablă faţă d dmsul supafţ statulu, copul st îcăcat cu sacă ρ v Δv ρa ΔA Δv S ΔA C ρ l Δs Δs a. b. c. lctcă d supafaţă. Smla s dfşt dstata d supafaţă (sau supfcală) a sac lctc, ρ A, (fg..4, b): ρ Δ lm Δ A ΔA A d da. (.) Dacă saca lctcă st dstbută î volumul uu tub al cău dmsu tasvsal sut glabl faţă d lugm, îcât să poată f cosdat flfom, copul (ful sau la) st îcăcat cu sacă lctcă laă (sau lcă), a măma ρ l (fg..4, c) dftă d laţa ρ Fg..4 Δ lm Δ l Δs l d ds (.) s umşt dstat d l (sau lcă) a sac lctc. Dacă saca lctcă îcacă copu al căo dmsu sut glabl î apot cu dstaţl ca l spaă, dstbuţa d sacă st puctfomă sau dsctă..5. CÂMPUL LCTROSTATIC ÎN ID PRODUS D SARCINI LCTRIC Poptăţl lctc al aulu fd asmăătoa cu al vdulu, câmpul lctostatc stablt î a s poat apoma cu cl d vd. Toa câmpulu

10 6 lctostatc î vd stablt d sac lctc s laboază p baza pţlo lu Coulomb, pcpulu acţu ş acţu ş a pcpulu suppozţ fctlo..5.. pţl lu Coulomb S cosdă sacl lctc ş ca îcacă două copu puctfom stuat î vd la dstaţa (fg..5). Foţl F, spctv F ca s ctă asupa pmulu cop, spctv asupa clu d al dola cop au umătoal poptăţ: satsfac pcpul acţu ş acţu; foţa F p ca o ctă pmul cop asupa clu d al dola cop, st gală ş d ss opus cu foţa F p ca o ctă cl d al dola cop asupa pmulu, F - F ; dacă sacl sut d aclaş sm, foţl sut d spg, a dacă sacl sut d sm opus, foţl sut d atacţ; î valoa absolută, foţl sut popoţoal cu podusul saclo ş vs popoţoal cu pătatul dstaţ: F F Λ, (.) ud: Λ st o costată uvsală, fto la poptăţl lctc al vdulu, χ avâd psa: Λ ; χ - cofctul d aţoalza, gal cu 4π î 4πε sstml d utăţ aţoalzat ş cu utata î sstml aţoalzat; ε pmtvtata vdulu. F > u > < u F F u u < F > < < > u F u u F F F u Notâd cu u, spctv u vso otaţ d la copul căt copul, spctv d la copul căt copul, foţl lu Coulomb F ş F au umătoal ps: F χ χ u ; F u. (.3) 4πε 4πε Fg..5 Sstmul Itaţoal d Utăţ fd aţoalzat, χ, ş ţâd sama d dfţa coulombulu (v. pa..), valoaa lu ε s obţ luâd î (.): m, C, F F 9 9 N, adcă

11 7 9 C C 9 N, 4πε m d ud zultă: Faad ε. (.4) 9 36π mtu.5.. Câmpul lctostatc î vd al saclo lctc puctfom Î cofomtat cu laţa (.4), foţa F st gală cu podusul dt saca lctcă ş vctoul câmp lctc î vd stablt d saca lctcă (fg..5): F. (.5) Smla, foţa F st gală cu podusul dt saca lctcă ş vctoul câmp lctc î vd stablt d saca (fg..5): F. (.6) Luâd χ, d laţl (.3), (.5) ş (.6) s obţ: u ;. (.7) 4 πε 4πε u Rzultă că o sacă lctcă puctfomă, stuată î vd, stablşt ît-u puct oaca P stuat la dstaţa, u câmp lctostatc al cău vcto câmp v > < u P v u v P Fg..6 < > v v < v P Fg..7 > v st adal, popoţoal cu saca ş vs popoţoal cu pătatul dstaţ: v u, (.8) 3 4πε 4πε ud u st vsoul dcţ.

12 8 ctoul v st otat d la copul puctfom sp ft, dacă saca st poztvă ş căt cop, dacă saca st gatvă (fg..6) Câmpul lctostatc î vd al saclo lctc dstbut Dacă saca lctcă st dstbută, tstata câmpulu lctc lmta d v stablt d saca lctcă lmtaă d s calculază cu laţa (.8): d v d. (.9) 3 4πε Dacă saca lctcă st dstbută î volumul v cu dstata d volum ρ v, saca lmtaă ca îcacă lmtul d volum dv st d ρ v dv ş tstata câmpulu lctc v s obţ tgâd laţa (.9) p volumul v: πε ρ v v dv. (.) 3 4 Dacă dstbuţa d sacă lmtaă st supfcală cu dstata ρ A, sau lcă cu dstata ρ l, î laţa (.9) s îlocuşt d cu ρ A da, sau ρ l ds ş vctoul v s obţ tgâd laţa (.9) p supafaţa S sau p la C: v πε ρ v A da; 3 4 πε ρ v l ds. (.) Pcpul suppozţ S Câmpul lctostatc î vd satsfac pcpul suppozţ: tstata câmpulu lctc v stabltă ît-u puct d vd d sac lctc puctfom, st gală cu suma vctolo v,,,,, p ca -a poduc î acl puct fca dt sacl puctfom (fg..7): v 4πε C v 3. (.) Dacă sacl sut dstbut î volum, p o supafaţă, la ş dsct, tstata câmpulu lctc v s calculază cu laţa: v ρ ρ ρ πε v dv A da 3 l ds v S C 3. (.3)

13 9.6. TORMA LUI GAUSS S cosdă o supafaţă dschsă S Γ ca s spă p cuba îchsă Γ pvăzută cu u ss d pacug, stuată î câmpul lctc al u sac puctfom (fg..8). Supafaţa S Γ poat f dscompusă î lmt d supafaţă da al căo cotuu au ssul d pacug al cub Γ. lmtl d supafaţă S Γ Ω Γ da Γ α Fg..8 v da sut atât d mc îcât supafaţa fcău lmt st pactc plaă, a vctoul câmp u vaază p acastă supafaţă. lmtul d supafaţă a o măm b dtmată ş dfşt o dcţ ucă - ca a omal poztv la supafaţa lmtulu, otată î ssul d îata al bughulu dpt ca s otşt î ssul cub Γ. Să pztăm acastă măm ş dcţ pt-u vcto; atuc, ptu fca lmt d supafaţă stă u vcto da da ca dtmă măma ş otaa lmtulu d supafaţă. F v vctoul tstat câmp lctc p supafaţa lmtaă da. Podusul scala v da îl umm fluul vctoulu câmp lctc p lmtul d supafaţă. Aduâd fluul p toat supafţl lmta, s obţ fluul p îtaga supafaţă, o măm scalaă, da. (.4) Mcşoâd lmtl d supafaţă ş măd umăul lo la ft, s tc d la suma (.4) la tgala d supafaţă: SΓ v SΓ da da. (.5) v Itstata câmpulu lctc v, ît-u puct p supafaţa S Γ, stuat la dstaţa d puctul î ca psupum că st coctată saca, s calculază cu autoul laţ (.8): v v, (.6) 3 4πε a ptu fluul vctoulu câmp lctc (.5) s obţ: da da 4 πε da 3 4 πε v da cos α 4 πε v SΓ SΓ SΓ SΓ Ω Γ, (.7) ud Ω Γ SΓ da cosα (.8)

14 3 st ughul sold sub ca s vd cuba Γ d puctul î ca st stuată saca. Dacă saca lctcă st dstbută ş Ω Γ st ughul sold sub ca s vd cuba Γ d puctul î ca st stuată saca lmtaă d, fluul vctoulu câmp lctc p supafaţa S Γ st: SΓ vda ΩΓ d, (.9) 4πε ud tgala s fctuază p domul D (ca poat f u volum, o supafaţă sau o l) p ca st dstbută saca lctcă. F o supafaţă îchsă d fomă oaca, tasată î câmpul lctc al u sac puctfom ş da lmtul d supafaţă cosdat ca vcto după omala, otată d toul supafţ sp to. Fluul vctoulu câmp lctc p supafaţa st măma scalaă gală cu tgala d supafaţă a podusulu scala dt vctoul v ş lmtul d supafaţă da: D da da. (.3) v S cosdă că saca lctcă st stuată î toul supafţ îchs (fg..9). Coul cu vâful î puctul î ca s găsşt saca puctfomă al cău gatoa sut tagt supafţ dtmă o cubă Γ ca spaă două v S Γ D v Γ SΓ D v da α D v S Γ S Γ S Γ Fg..9 Fg.. supafţ dschs S Γ ş S Γ ( S Γ S Γ ). Cosdâd u ss abta d fţă p cuba Γ, vsoul omal al supafţ dschs SΓ st dtc cu vsoul supafţ,, a vsoul supafţ dschs S Γ a ss opus, S Γ S Γ. Ca uma, Ω S Ω Γ SΓ ş dc ughul sold d puctul to supafţ î ca s află saca st ul: Ω Ω Ω, a fluul vctoulu v p supafaţa îchsă st, d asma, ul, S Γ SΓ

15 3 da da. (.3) v v Dacă saca lctcă puctfomă st stuată î toul supafţ îchs (fg..), fluul vctoulu câmp lctc p supafaţa st: v da πε πε v da da da cosα 4πε Ω, (.3) ud dacosα Ω 4π (.33) st ughul sold sub ca s vd supafaţa d puctul î ca st stuată saca. P uma, ptu fluul vctoulu câmp lctc p supafaţa îchsă s obţ: vda vda (.34) ε Î cazul sac dstbut, fluul vctoulu câmp lctc a psa: D D vda Ωd d, (.35) 4 πε ε ε î ca tgala s fctuază p domul D p ca st dstbută saca lctcă, a st saca lctcă d toul supafţ îchs tasată clusv p vd. Rlaţa (.35) costtu foma tgală a tom lu Gauss. Toma lu Gauss lvă lgătua dt câmp ş susl sal, î mod opus tom lu Coulomb. Toma lu Coulomb spu cum s dtmă câmpul lctc atuc câd sut dat sacl. Cu autoul tom lu Gauss s poat dtma saca lctcă ît-o gu oaca dacă s cuoaşt câmpul..6.. Iducţa lctcă î vd. Fluul lctc î vd Rlaţa (.35) s ma poat sc sub foma: ud măma vctoală ε vda DvdA, (.36) D v ε (.37) v s umşt ducţ lctcă î vd. Cofom laţ (.36), utata d măsuă a ducţ lctc s umşt coulomb p mtu pătat (C/m ).

16 3 Măma scalaă gală cu tgala d supafaţă a podusulu scala dt vctoul ducţ lctcă D v ş lmtul d supafaţă da, cu smbolul dacă supafaţa st dschsă ş cu smbolul flu lctc, Ψ SΓ Ψ SΓ Ψ dacă supafaţa st îchsă, s umşt D v da ; Ψ SΓ D v da. (.38) Fluul lctc st o măm dvată, avâd acaş dmsu cu saca lctcă (v. laţa.36); î sstmul d utăţ SI, utata d măsuă st coulombul (C)..7. STARA D POLARIZAR LCTRICĂ. MOMNTUL LCTRIC Sp dosb d coductoa, ca s lctzază uma p îcăca cu sacă lctcă, dlctc s pot lctza atât p îcăca cât ş p polaza. pţa aată că asupa uu cop dt-u matal dlctc, u câmp lctc to ctă acţu podomotoa ş, la âdul lu, poduc u câmp lctc popu. Acastă sta d lctza a copulu s umşt sta d polaza lctcă. Î modul cl ma smplu, acastă sta s poat alza p toduca uu cop d matal dlctc ît-u câmp lctc to. Î acst caz, staa d polaza dspa odată cu aulaa câmpulu, pt-u pocs taztou d v î staa polazată. Acst tp d polaza s umşt polaza tmpoaă. Staa d polaza poat apăa ş ca zultat al uo acţu d atuă lctcă, fd dpdtă d stţa uu câmp lctc to. Acst tp d polaza s umşt polaza pmată ş s poat alza p pocd cum sut, d mplu, îcălza (polazaa polctcă), compmaa (polazaa pzolctcă), topa ş soldfcaa î câmp lctc to sufct d ts (polazaa d lctt)..7.. Momtul lctc Ptu vstgaa stă d polaza lctcă, s studază acţul podomotoa p ca u câmp lctc vaabl î tmp l ctă î vd asupa uu mc cop aflat î acastă sta. pmtal s costată că dacă acsta st stuat ît-u câmp lctc ufom î lpsa copulu ş otat potvt faţă d vctoul v, asupa copulu acţoază u cuplu; dacă st stuat ît-u câmp ufom ş st otat potvt faţă d ufomtata locală a câmpulu, asupa copulu acţoază atât u cuplu cât ş o foţă.

17 D aalza cattatvă a pmtulu, s aug la cocluza că asupa copulu stuat ît-u câmp ufom acţoază u cuplu ca poat f pmat p laţa (fg..): p v 33 C p. (.39) Măma vctoală p ca caactzază global staa d polaza lctcă a mculu cop s umşt momt lctc. Doac s-a todus clusv p tptaa datlo pmtal, momtul lctc st o măm pmtvă. Otaa ca tbu dată mculu cop ptu ca acst cuplu să f ul, cospud stuaţ î ca dcţa câmpulu st C p Fg.. v aă d polaza paallă cu o aă patculaă a copulu ca pztă dcţa vctoulu p ş ca s umşt aă d polaza. Ssul vctoulu p cocd cu ssul d p aa d polaza, ca s supapu cu ssul câmpulu lctc î vd, la aulaa cuplulu, î uma ot lb a mculu cop polazat (chlbul stabl). Măsuaa cuplulu mam, ca s ctă î stuaţa î ca aa d polaza a mculu cop st ppdculaă p dcţa câmpulu, ş pczaa od î ca s sc podusul vctoal d laţa (.39) pmt dtmaa compltă a vctoulu p. Î pţa dscsă ma sus, s-a cosdat că mcul cop supus pţ tbu să f polazat pmat (ptu ca acastă sta să u vaz la ota copulu î câmp). Rzultatul obţut s poat galza ductv ş ptu cazul î ca copul st polazat tmpoa. Momtul lctc total p al mculu cop polazat st suma uu momt lctc p p cospuzăto u polază pmat ş a uu momt lctc p t, cospuzăto u polază tmpoa: p p p p t ( v ). (.4) Dacă mcul cop polazat lctc, d momt lctc p, st stuat ît-u câmp lctc staţoa ş local ufom, asupa acstua s ctă ş o foţă ca s poat pma p laţa []: ( pgad) gad p F p v v, (.4) ud săgata dcă măma ca s dvază, momtul lctc p fd costat. Ît-u sstm d coodoat catz, laţa (.4) dv: F v v v p p pz,,,z. (.4) z p

18 34 Măsuâd compotl F p al foţ ptu o pozţ dată a copulu, a câmpul lctc fd cuoscut, laţl (.4) pmt dtmaa clo t compot p, p, p z al momtulu lctc. Oca d cl două laţ (.39) sau (.4) pmt toduca momtulu lctc p, îsă s utlzază d obc laţa ptu cuplu. Doac podusul scala p v cşt cu modulul lu v, umază că foţa F p td să dplasz copul sp gul ud câmpul st ma ts. Î câmp lctc ufom foţa F p st ulă, ca c a pms dfa sac lctc a copulo ft. P aduca uu cop d dmsu ft ş polazat lctc ît-u câmp lctc ufom, foţa datoată stă d polaza a copulu st ulă ş o vtuală foţă ca s-a cta asupa copulu, s-a datoa clusv sac lu lctc. Dacă u mc cop polazat lctc ş mobl, avâd momtul lctc p ş îcăcat cu saca lctcă, st stuat ît-u puct d vd, î ca câmpul lctc v st local ufom, asupa lu s ctă umătoal acţu podomotoa: o foţă ca coţ o compotă datoată sac lctc, d foma v ş o compotă datoată polază lu lctc, d foma (.4): v ( pgad) v F ; (.43) u cuplu ca coţ o compotă datoată foţ F v ş o compotă d foma (.39): C p v v, (.44) ud st aza vctoa a puctulu î ca s află copul î apot cu oga fţalulu. Î sstmul d utăţ SI, utata d momt lctc st gală cu podusul dt utata d sacă lctcă ş utata d lugm ş s umşt coulomb mtu (Cm) (v. pa..8, laţa.49)..7.. Polazaţa lctcă Staa d polaza lctcă a uu cop foat mc st complt caactzată d momtul său lctc. Momtul lctc p st îsă sufct ptu a dsc complt ş staa d polaza a P copulo masv polazat Dsca locală a stă d polaza a uu cop masv polazat cstă toduca u măm dvat umtă polazaţ lctcă. P fagmtaa copulu ft, polazat lctc, fca fagmt d volum Δv a u momt Fg.. lctc lmta Δp. Î acod cu pcpul localză acţulo fzc, staa d polaza lctcă a uu cop ft s caactzază local p măma vctoală P gală cu lmta

19 apotulu dt momtul lctc lmta Δp ş lmtul d volum Δv, câd acsta td căt zo (fg..), 35 Δp dp P lm, (.45) Δ v Δv dv umtă polazaţ lctcă, gală cu dstata d volum a momtulu lctc. D laţa (.45) zultă că momtul lctc zultat p al copulu st gal cu tgala polazaţ P fctuată p volumul v al copulu, p P dv. (.46) v Ll lctc al polazaţ lctc sut stuat î îtgm î toul copulo. Î fgua.3 sut pztat ll d câmp al u sf ufom polazată lctc. Ptu toţ dlctc, pţa pu î vdţă o dpdţă ma ma sau ma mcă a stă lo d polaza d câmpul lctc î ca s găssc stuaţ. Dlctc al căo momt lctc s aulază după supmaa Fg..3 P câmpulu lctc î ca au fost aduş s umsc cu polaza lctcă tmpoaă, a măml ca î caactzază sut momtul lctc tmpoa p t ş polazaţa lctcă tmpoaă P t. Dlctc ca pztă o polaza lctcă cha ş î lpsa uu câmp lctc d toul lo, podusă d facto lctc, s umsc cu polaza lctcă pmată. Măml ca caactzază polazaa lctcă pmată sut momtul lctc pmat p p ş polazaţa lctcă pmată P p. Î gal, momtul lctc p al uu mc cop polazat lctc st gal cu suma dt o compotă tmpoaă p t ş o compotă pmată p p (laţa.4). Spaaa clo două compot st ucă uma dacă tmul p p st dpdt d v, a tmul p t s aulază odată cu v. Rlaţ (.4) î cospud laţa smlaă ptu polazaţ: P P p P t (), (.47) ud st tstata câmpulu lctc î copu. Î sstmul d utăţ SI, utata d polazaţ lctcă s umşt coulomb p mtu pătat (C/m ) ş st gală cu polazaţa lctcă a uu cop ufom polazat, ca p u mtu cub a u momt lctc gal cu u coulomb mtu..8. MODLUL DIPOLAR AL DILCTRICILOR POLARIZAŢI Dlctc sut substaţ ca u coţ patcul mcoscopc lb îcăcat cu sacă lctcă, ca să s poată dplasa la dstaţ apcabl faţă

20 36 d aumt pozţ d chlbu. Dlctc sut substaţ sold, lchd sau gazoas fomat d sstm d sac lctc ut î asamblu ptu mc dom, adcă suma saclo lctc d toul acsto dom st ulă,. (.48) D puct d vd al patţ saclo lctc, dlctc pot f împăţţ î t gup: dlctc costtuţ d patcul gupat î molcul ut. Î acastă gupă tă toţ dlctc gazoş ş lchz pcum ş o pat d c solz; dlctc ca, î afaă d patcul gupat î molcul ut, coţ ş o faţ î aumt pozţ d chlbu, d mplu î odul ţl cstal a copulu. Rţll cstal oc sut alcătut d dom lmta, a fca domu st îcăcat cu sac lctc poztv ş gatv gal î valoa absolută, astfl îcât domul apa î asamblu ca utu. Acsta st cazul dlctclo cstal, cum sut: cuaţul, mca tc.; dlctc ca coţ î afaă d molcul ut ş molcul îcăcat cu sac lctc poztv ş gatv gal î valoa absolută, dumt molcul dpola. D acastă catgo fac pat: cluloza, masl plastc tmoactv, stcla, masl stcloas tc. Sp dosb d substaţl coductoa î ca stă u umă sufct d patcul lmta cu sacă lb, î substaţl dlctc pactc toat patcull lmta cu sacă sut lgat p foţ tatomc, sau tmolcula ş u pot păăs sstml d patcul (atom, molcul, o) d ca fac pat. D aca, acst patcul sut dumt patcul lgat, a sacl lctc cospuzătoa, sac lctc lgat. Sub acţua uu câmp lctc to, patcull îcăcat cu sac lctc lgat u sut smuls d la locul lo, c s dplasază d pozţl lo d chlbu î alt pozţ d chlbu apopat. Astfl, sacl poztv s dplasază î ssul câmpulu, a sacl gatv î ss cota, făă a păăs sstml ut p ca l fomază. Ca uma s modfcă patţa î spaţu a saclo lctc al dlctculu. Staa ouă î ca s află dlctcul st umtă sta d polaza lctcă, a fomul spctv st dumt polaza lctcă. stă o s d substaţ al căo molcul, î absţa uu câmp lctc to, sut lctc ut, adcă sacl ca tă î compoţa u asma molcul, î md, u poduc câmp lctc î spaţul to molcul. O asma sta st posblă, doac lcto ca s otsc cu vtz ma p obtl lo d toul atomlo, î spaţul to sut sszaţ ca fd î ctul obt ş s poat îtâmpla ca ctul acţu lctc a tutuo lctolo d molculă să cocdă cu ctul acţu ucllo poztv. Să amăm compotaa molcullo ş atomlo uo asma copu î câmp lctc to, luâd ca mplu atomul cl ma smplu, atomul d hdog, al cău modl st dat schmatc î fgua.4, a. Î uul uclulu poztv

21 (poto) s otşt p obta sa lctoul gatv. Î spaţul to, câmpul lo s compsază cpoc. Dacă atomul s află ît-u câmp lctc to, potoul ş lctoul vo f supuş acţu foţlo F ş F (fg..4, b), ca acţoază î ssu opus. Î uma acţu acsto foţ, obta lctoulu s dfomază ş s dplasază î apot cu uclul. Acum ctl acţulo lctc a lctoulu ş potoulu u vo ma cocd ş î spaţul to atomul va f sszat ca u sstm fomat d două sac lctc puctfom gal ş d F F 37 - s a Fg..4 b sm opus, ş, dplasat ua faţă d alta cu dstaţa s, cosdată ca vcto cu otaa d la saca gatvă căt saca poztvă. Acst sstm s umşt dpol lctc. Măma vctoală p s d (.49) s umşt momtul dpolulu lctc. Datotă foţlo d atacţ dt lcto ş uclu, dplasaa s st foat mcă, pactc popoţoală cu tstata câmpulu lctc to. Dacă tstata câmpulu lctc to s aulază, dpolul dspa. D acst motv, s spu că dpolul obţut st cvaslstc. O dfomaţ avâd caact aalog cu dfomaţa p ca o sufă atomul d hdog î câmpul lctc, o sufă ş atom ş molcull cu o costucţ ma complcată. Sub acţua câmpulu lctc to, toat patcull cu sac poztv ca tă î compoţa molcul s dplasază î ssul câmpulu, a toat patcull cu sac gatv, î ss opus. Ca uma, fca molculă s tasfomă ît-u dpol ş dlctcul aug î sta polazată. Momtul lctc al fcău dpol st paall ş d aclaş ss cu tstata câmpulu lctc to. ctoul polazaţ lctcă P, adcă suma momtlo lctc d utata d volum, st d asma popoţoal, paall ş d aclaş ss cu tstata câmpulu lctc to. Doac, î cazul dscs, fomul d polaza lctcă zultă dt-o dfoma tamolculaă, acst tp d polaza st umtă polaza d dfoma, sau polaza dalctcă. Substaţl la ca pdomă polazaa d dfoma sut dumt substaţ dalctc. stă o altă clasă d substaţ dlctc, al căo molcul au momt lctc dft d zo cha î lpsa uu câmp lctc to. Astfl d molcul s umsc molcul pola. D mplu, HCl al cău molcul sut fomat d

22 38 oul poztv al hdogulu ş oul gatv al cloulu, stuaţ la o aumtă dstaţă uul faţă d altul, s compotă ca şt dpol. Î lpsa uu câmp lctc to, mşcaa d agtaţ tmcă poduc o aşza dzodoată a molcullo pola, astfl îcât ît-u lmt d volum, suma momtlo lctc al molcullo st ulă. Î pzţa uu câmp lctc to, dpol vo td să ocup o pozţ î ca al lo să f otat d-a lugul llo câmpulu lctc. Acst aşză odoat s opu îsă agtaţa tmcă. Ca uma s va poduc uma o oaca ot a dpollo î dcţa câmpulu. Î acst caz, polazaţa st gală cu suma momtlo lctc al dpollo d utata d volum. La fctul d ota a alo dpollo s adaugă, d gulă, ş fctul d dfoma a molcullo. pţa aată că polazaţa dlctclo cu molcul pola st popoţoală cu tstata câmpulu lctc to. Doac, î cazul dscs, polazaa lctcă zultă dt-o ota a molcullo, acst tp d polaza st umt polaza d ota sau polaza paalctcă. Substaţl la ca pdomă polazaa d ota sut dumt substaţ paalctc..8.. Dpolul lctc Sstmul fomat d două sac lctc puctfom gal ş d sm opus d ş - d, stuat la o dstaţă ftă s, cosdată ca vcto cu otata d la copul cu sacă gatvă căt cl cu sacă poztvă, s umşt dpol lctc sau dublt d sacă lctcă, d lugm ftă (fg..5). Sacl lctc d ş - d s umsc sac lctc dpola, a dstaţa s dt l, lugma dpolulu. Dacă lugma dpolulu td căt zo, a saca dpolaă cşt la ft, îcât la lmtă podusul lo st ft, lm d,s ( ds ) pd, (.5) sstmul s umşt dpol lctc lmta. Măma vctoală p d s umşt momt dpola sau momtul dpolulu lctc. F P u puct stuat la dstaţl, d sacl d, spctv d ş la dstaţa d puctul M, ud M st mlocul dstaţ dt cl două sac (fg..5). Aplcâd pcpul supapu fctlo, tstata câmpulu lctostatc î puctul P d vd st dat d laţa: d vd, (.5) 3 3 4πε s s ud, ;. s Dzvoltâd fucţl f ( ) f 3 Talo ş ţâd uma pm do tm, s obţ: f f ş ( ) s 3 î s

23 s s f ( ) f gad 3 3 ; (.5) s s f ( ) f gad 3 3. (.53) Îlocud psl (.5) ş (.53) î laţa (.5), zultă: vd ( ds gad) ( pd gad) 3 4πε 4πε 3. (.54) Doac momtul dpolulu st u vcto costat, laţa (.54) s poat sc O θ P v v s/ M (- d ) M s/ M ( ) M θ - d s d Fg..5 sub foma umătoa : v Fg..6 pd vd gad 3. (.55) 4 πε Ît-u sstm d coodoat sfc (, θ, ϕ) cu oga î ctul dpolulu ş aa Oz î lugul dpolulu, compotl v, vθ ş vϕ s dtmă cu laţl []: pd cosθ pd s θ v ; v ; v. 3 θ 3 ϕ (.55,a) πε 4πε Ptu a calcula foţa ca s ctă asupa dpolulu aflat î câmp lctc, s psupu că î puctl M, M, M, tstata câmpulu î ca st todus dpolul st v, v ş spctv v (fg..6). F - s/ ş s/ azl vctoa al pozţlo clo două sac puctfom al dpolulu. Dzvoltâd î s Talo vcto v ş v ş ţâd uma pm do tm, s obţ:

24 4 v v s v( s / ) v gad v ; (.56) s v( s / ) v gad v. (.57) Foţl ca s ctă asupa dpolulu au psl: F v s dv dv d gad v ; (.58) F v s dv dv d gad v. (.59) Foţa zultată F d asupa dpolulu st gală cu suma foţlo F v ş F v : d v v ( d sgad) v ( p d gad) v F F F. (.6) Cuplul C d apotat la ctul dpolulu st: s s s s C d Fv Fv dv dv ds v pd v. (.6) Acst cuplu a tdţa d a ot dpolul astfl îcât saca poztvă s dplasază î ssul câmpulu, a saca gatvă î ss cota câmpulu..8.. Toma chvalţ dt u mc cop polazat lctc ş u dpol lctc lmta U mc cop polazat lctc ş u dpol lctc avâd momtl lctc p ş dpola p d gal, p p d, (.6) sut chvalt atât d puctul d vd al acţulo podomotoa ca s ctă asupa lo dacă sut stuat î câmp lctc, cât ş al câmpulu lctc p ca îl poduc î vdul d toul lo. Î câmp lctc ufom, asupa uu mc cop polazat lctc, d momt p, s ctă u cuplu C p, a î câmp ufom s ctă ş o foţă F p, ca s calculază cu laţl (.39), spctv (.4): C p p v ; F p gad pv ( pgad) v. (.63) Î aclaş câmp lctc, cofom laţlo (.6) ş (.6), acţul podomotoa la ca st supus u dpol lctc sut: C p d v F p gad. (.64) d ; d ( d ) v

25 Dacă p p d (.6), zultă: C p C d ; F p F d, (.65) ca c dmostază pma pat a tom. Ptu a dmosta ca d a doua pat a tom, s cosdă cazul patcula al toduc u sac puctfom î câmpul uu mc cop polazat lctc, spctv î câmpul uu dpol (fg..7). Î cl două cazu, asupa sac puctfom s ctă foţl: ' v vp '' v vd 4 F ; F, (.66) ud vp st tstata câmpulu lctc podus d mcul cop polazat, a vd st tstata câmpulu lctc podus d dpol. P d altă pat, î câmpul lctc podus d saca, asupa mculu cop F v F v p F p polazat acţoază foţa F p, a asupa dpolulu foţa F d. Cofom pcpulu ' '' acţu ş acţu, F F, F F ş ţâd sama d (.65 v p v d ), zultă: sau ' v Fg..7 '' v - - d F F, (.67) vp vd, (.68) ca c dmostază ş a doua pat a tom. Toma d chvalţă st utlă î tataa câmpulu lctc î dlctc; u cop masv polazat lctc poat f dvzat î mc copu polazat, a acsta la âdul lo pot f substtut p dpol chvalţ. Dc poblma câmpulu poat f tatată ca ş cum acasta a f î vd. Ca uma, s pot utlza toat mtodl d tata a câmpulu lctostatc î vd. Câmpul lctc ît-u puct, î pzţa u substaţ, poat f calculat p aplcaa pcpulu suppozţ luâd î cosda copul îcăcat cu sac lctc (advăat) cât ş sacl lctc dpola zultat d substtua substaţ pt-u asamblu d dpol lctc lmta. d F d

26 Câmpul copulo polazat lctc Rlaţa (.55) pmt calculul tstăţ câmpulu lctc podus d u mc cop polazat, îlocud p d cu p: p vp gad. (.69) 3 4πε Doac, gad p 3 laţa (.69) dv: gad 3 ( p) ( p) gad 3 ( p) p 3 3 ( p) 5 (.7) 3 p vp 5 3 4πε. (.7) Î cazul uu cop masv polazat lctc, acsta s fagmtază î lmt d volum, fca lmt d volum dv avâd momtul lctc lmta dp P dv. Câmpul lctc lmta dvp podus î vd d momtul lctc lmta dp s calculază cu laţa (.69): d vp ( P gad) dv (.7) 3 4 πε ş p tga p volumul v al copulu zultă tstata câmpulu lctc podus î vd d copul masv polazat lctc: vp ( Pgad) dv. (.73) 3 4πε Rlaţa (.73) u s poat aplca dacă polazaţa st clusv tmpoaă, datotă dpdţ acsta d câmpul lctc Saca lctcă d polazaţ d toul u supafţ îchs ca s află ît-u dlctc Ptu a dsc compotaa copulo polazat î câmp lctc, cât ş ptu a calcula câmpul lctc podus d acsta, s pot utlza sacl lctc d polazaţ. Acsta sut sac lctc fctv, ca a poduc o sta d lctza chvaltă cu staa d polaza a uu cop. chvalţa dt momtul lctc al uu mc cop polazat lctc ş momtul dpola al uu sstm d două sac puctfom dpola, pmt studul polază lctc a uu cop masv p modlul patţ d dpol, spctv d sacă lctcă dpolaă. v

27 F o supafaţă îchsă tasată î toul uu cop polazat (fg..8 a). S fagmtază copul î volum lmta d foma uo psm al căo much Δs sut paall cu polazaţa P. Momtul lctc lmta Δp al lmtulu d volum Δv s calculază cu laţa (.45) ş a psa: ( ΔA Δs) ( P ΔA) Δs Δs Δp P Δv P Δ, (.74) ud s-a cosdat că fca fagmt d momt lctc Δp st chvalt cu d 43 a Δv P u dpol lmta cu sacl dpola Δ d ş -Δ d, stuat la dstaţa Δs (fg..8, b). Cotbuţa la saca dpolaă totală d toul supafţ a fagmtlo tsctat d supafaţă st ulă; fagmtlo tsctat al căo sac dpola poztv Δ d sut stuat î toul acsta, l cospud ughu ( P, ) cups ît π/ ş π, a clo al căo sac dpola gatv -Δd sut stuat î toul supafţ, l cospud ughu cups ît zo ş π/. Ca uma, î laţa (.74) Δ d a foma umătoa: Δ d PdA, (.75) ud st vsoul omal la supafaţa, otat d to sp to. La lmtă, tgâd amb mmb a laţ (.75), s obţ saca dpolaă totală d toul supafţ ş ca s otază cu p : p P da. (.76) csul d sacă lctcă dpolaă d u sm faţă d saca dpolaă d sm cota d toul supafţ s umşt sacă d polazaţ lctcă p, gală cu tgala d supafaţă luată cu sm schmbat a polazaţ P. Ca uma, staa d polaza lctcă a copulu st chvaltă cu o sta d îcăca cu sacă lctcă d polazaţ. Ţîd sama d localzaa polază lctc, saca d polazaţ p s patzază cu dstat d volum ρ vp, ca s dfşt la fl ca dstata d volum a sac lctc advăat, adcă: ρ Fg..8 Δp lm Δv Δv vp Δs -Δ d Δs d p dv b Δp Δ d Δs Δ d p P da (.77)

28 44 ş dc, ρ dv. (.78) p v vp F S d o supafaţă d dscotutat a polazaţ, ca spaă doml dlctc ş î ca polazaţl P ş P sut fucţ cotu d puct (fg. ΔA P P P Fg..9 Δh P S d.9). S cosdă cldul lmta a cău gatoa Δh st omală p S d ş f ş vso fţlo cldulu otaţ d toul acstua sp to. La lmtă, ptu Δh, fluul lmta al polazaţ p supafaţa cldulu cospud clusv clo două fţ ş laţa (.76) s sc sub foma: Δ ( P P ) ΔA p. (.79) Dacă s otază cu ρ Ap dstata d supafaţă a sac d polazaţ, dftă la fl ca dstata d supafaţă a sac lctc advăat, d laţl (.79) ş (.8) s obţ: ρ Ap ρ Δ p lm lm ΔA ΔA ΔA Δ p lm A ΔA Ap Δ ( P P ) ΔA d p, (.8) da ΔA ( P P ). (.8) Notâd cu vsoul omal p S d, otat dsp domul sp domul ( - ), laţa (.8) dv: ρ Ap ( P ) ( P ) P P P P, (.8) ud P P cosα P ş P P cosα P. D laţa (.8) zultă că p P supafaţa d spaaţ S d a două dom _ dlctc, dstata d supafaţă a _ sac lctc d polazaţ ρ Ap st _ ρ Ap < _ ρ Ap > gală cu dfţa compotlo _ omal al polazaţ. Dacă domul st vd (P ), Fg.. la supafaţa copulu polazat dstata ρ Ap a psa: fd vsoul omal otat sp vd. ρ Ap P P cosα, (.83)

29 Î puctl d p supafaţa copulu î ca ll lu P s tmă, dstata d sacă st poztvă, ρ Ap >, a î puctl î ca ll lu P îcp, dstata st gatvă, ρ Ap < (fg..). Saca d polazaţ a uu cop polazat lctc stuat î vd st ulă doac suma saclo dpola d toul copulu st ulă, a saca d polazaţ ca îcacă supafaţa copulu st d asma ulă (tgala d supafaţă a dstăţ supfcal d sacă poztvă fd gală ş d sm opus cu tgala d supafaţă a dstăţ d sacă gatvă). Atât saca lctcă d polazaţ p cât ş dstăţl d volum ρ vp ş d supafaţă ρ Ap sut măm dvat, utăţl lo d măsuă fd aclaş cu cl al sac advăat, spctv al dstăţlo acsta INTNSITATA CÂMPULUI LCTRIC ŞI INDUCŢIA LCTRICĂ ÎN DILCTRICI S cosdă u cop îcăcat cu saca > îcouat d u dlctc (fg..). Sub acţua câmpulu lctc stablt d saca, dlctcul s polazază. Dlctcul masv polazat lctc poat f dvzat î mc copu polazat, a acsta la âdul lo pot f substtut p dpol chvalţ. Dc poblma câmpulu poat f tatată ca ş cum acasta a f î p vd. P uma, s poat utlza toma lu Gauss, luâd î - p Fg.. cosda copul îcăcat cu saca lctcă (advăată) cât ş sacl lctc dpola zultat d substtua substaţ pt-u asamblu d dpol lctc lmta. Î acst ss, s cosdă o supafaţă îchsă tasată p dlctc ş ca u tsctază copul îcăcat cu sacă lctcă. Saca totală coţută î toul supafţ îchs st t p, ud p st saca d polazaţ d toul supafţ îchs (.76). Notâd cu vctoul tstat a câmpulu lctc î toul dlctculu ş aplcâd toma lu Gauss (.35), s obţ: sau ( ) P da da p, (.84) ε ε ( ε P) da. (.85) Î laţa (.85), măma vctoală D ε P (.86)

30 46 st umtă ducţ lctcă î copu, a tstat a câmpulu lctc î copu. Ptu dlctc făă polazaţ pmată, P p, laţa (.86)dv: D() ε P t (). (.87) U matal dlctc st zotop dacă sub acţua uu câmp lctc avâd oc ota î cop, s polazază tmpoa î dcţa câmpulu ş st la dacă local polazaţa tmpoaă P t st popoţoală cu tstata câmpulu lctc (v. pa..8): P t ε χ. (.88) Măma admsoală χ s umşt suscptvtat lctcă. Î gal, măma χ dş dpdtă d dpd d codţ lctc (tmpatuă, psu, tc.). Itoducâd (.88) î (.87), s obţ: ud măma admsoală s umşt pmtvtat latvă. Îlocud (.9) î (.89) s obţ: ud D ε ε χ ε( χ ), (.89) D χ ε (.9) ε ε ε, (.9) ε ε ε (.9) s umşt pmtvtat absolută. Obsvaţ. a. Polazaţa P st o măm ca caactzază copul ş dacă s psupu dată, a zulta că ducţa D u st dpdtă doac s pmă pt-o laţ laă, Dε P, î fucţ d ş P ş dc ptu caactzaa câmpulu lctc î dlctc a f sufct uma. Doac ptu dlctc cu polazaţ tmpoaă vctoul P t st fucţ d (.88), laţa (.87) a foma: D()ε P() ş dc ptu caactzaa câmpulu lctc î dlctc sut csa două măm ş D(). b. Măml ş D sut măm dvat, a d puctul d vd al utăţlo d măsuă sut măm scuda. Î sstmul d utăţ SI, utata lu (v. laţa.37) st volt p mtu (/m) ş a lu D (v. laţa.93) st coulomb p mtu pătat (C/m ).

31 .9.. Toma fluulu lctc a. Foma tgală a tom fluulu lctc. Ţâd sama d laţl (.85) ş (.86), fluul lctc Ψ p supafaţa îchsă, st da 47 Ψ D. (.93) Rlaţa (.93) costtu foma tgală a tom fluulu lctc: î gm lctostatc, fluul lctc Ψ pt-o supafaţă îchsă tasată tgal î copu (dlctc sau coductoa), paţal î copu ş paţal î vd sau tgal î vd st gal cu saca lctcă (advăată) d toul supafţ. b. Foma dfţală (locală) a tom fluulu lctc. Dvgţa ducţ lctc. Notăm cu v domul măgt d supafaţa îchsă ca coţ saca lctcă (fg..). Împăţm volumul v î două volum, p supafaţa S dlmtată d cuba Γ. F v ş v acst două păţ al lu v. Supafaţa c dlmtază volumul v clud p S ca ş supafaţa c v S îl cupd p S v Fg... îl cupd p S dlmtază volumul v. st vdt că suma tgallo p cl două supafţ DdA DdA va f gală cu tgala p îtaga supafaţă D da. Acst lucu s plcă p aca că fca poţu d S cotbu î mod gal cu u sm î pma tgală ş cu sm opus î a doua tgală, doac dcţa sp to ît-u caz dv dcţ sp to î clălalt (v. pa..6). Cu alt cuvt, oc flu ca s d v p supafaţa S st u flu c tă î v. Rstul supafţ st dtc cu cl al volumulu ţal îtg. Cotuăm dvzaa volumulu v ît-u umă ma d poţu (lmt d volum) v, v,, v, cu supafţl c l dlmtază,,,. Idft d umăul lmtlo d volum, D da DdA Ψ. (.94) La lmtă, câd dv foat ma, vm să găsm c st caactstc ptu o poţu foat mcă ş î fal ptu vcătata uu puct.

32 48 Dacă cotuăm dvzaa, dv ş tgala d sub suma d laţa (.94) s împat î do tm, fca d ma mc dcât cl dat d dvza, doac suma lo ămâ costată. Cu alt cuvt, p măsuă c luăm volum d c î c ma mc î uul acluaş puct, tgala d supafaţă p uul d acst volum s mcşoază cotuu. olumul s împat d asma î două păţ a căo sumă dă volumul ţal. Rzultă că tbu să luăm î cosda apotul dt tgala d supafaţă ş volumul lmtulu d spaţul dvzat: DdA v. (.95) vdt, ptu sufct d ma, adcă ptu o dvza î poţu d c î c ma mc, la fca împăţ a tgal d supafaţă î do tm ş volumul va f împăţt î două. Cotuâd o asma dvza, î uul u aumt gu, acst apot td căt o lmtă. Acastă lmtă st o poptat caactstcă fucţ vctoal D î vcătata acstu puct. O umm dvgţa lu D ş o otăm dvd. Îsamă că valoaa dvd î oc puct st gală cu: DdA dv D lm, (.96) v v ud v st volumul c coţ puctul spctv ş supafaţa c dlmtază acst volum ş pst ca s a tgala d supafaţă. Noţua d dvd poat f fomulată î modul umăto: dvd st fluul p utata d volum ca s d volumul v, ptu v ft d mc. vdt, dvd st o măm scalaă. a poat vaa d la puct la puct, valoaa ît-u puct oaca fd dată d lmta apotulu d laţa (.96) câd v dv d c î c ma mc, cupzâd tot tmpul puctul spctv. Î acst fl, dvd st o fucţ scalaă d coodoat. Rlaţa (.94) poat f scsă sub foma: D da DdA v. (.97) v DdA La lmtă, câd, v, tmul d paatză dv dvgţa lu D ş suma tc ît-o tgală d volum: D da dv Ddv. (.98) Acastă cuaţ pztă toma dvgţ. a st valablă ptu oc câmp vctoal ptu ca stă lmta d laţa (.96). v

33 Dacă saca lctcă d toul supafţ s dstbu cu dstat d volum ρ v, ρvdv, aplcâd toma dvgţ laţ (.93) s obţ: v 49 Ψ v D da dv Ddv ρ dv. (.99) v v Idtfcâd tgaz ultmlo do tm, zultă: dvd ρ v. (.) Rlaţa (.) pztă foma dfţală (locală) a tom fluulu lctc, pmată p laţa locală dt dstata d sacă ş câmpul lctc: î fca puct d câmpul lctostatc dvgţa ducţ lctc st gală cu dstata d volum a sac lctc. Puctl d spaţul câmpulu D î ca dvd s umsc susl câmpulu D. Î coscţă, susl câmpulu s află uma î acl puct al Ψ > Ψ < Ψ a b c Fg..3 spaţulu ud stă sac lctc. D laţa (.) zultă că ll d câmp lctc sut l dschs ca dvg d susl poztv al câmpulu (d dvgţă poztvă, fg..3, a) ş covg î susl gatv al câmpulu (d dvgţă gatvă, fg..3, b). Dacă dvd (dc ρ ) s spu că î puctl spctv câmpul u a sus. D aulaa fluulu lctc u zultă ş aulaa ducţ lctc. Î acst caz, tgala fctuată p poţul d supafaţă p ca ll d câmp al ducţ lctc tă î supafaţa st gală ş d sm opus cu tgala d supafaţă p poţul supafţ p ca ll d câmp s d (fg..3, c). c. Foma locală a tom fluulu lctc p supafţ d dscotutat. Rlaţa (.) st valablă uma î doml î ca ducţa lctcă st fucţ cotuă d puct. F S d o supafaţă d dscotutat a ducţ lctc, ca spaă doml dlctc ş, omog ş zotop, î ca ducţl D ş D sut fucţ cotu d puct (fg..4). S cosdă cldul lmta a cău gatoa Δh st omală p S d ş f ş vso fţlo cldulu otaţ d toul acstua sp to. La lmtă, ptu

34 5 Δh, fluul lmta p supafaţa cldulu cospud clusv clo două fţ ş laţa (.93) s sc sub foma: ( D ) ΔA D. (.) Δ Dacă s otază cu ρ A dstata d supafaţă a sac lctc p supafaţa S d, zultă: ρ A Δ lm lm ΔA ΔA ΔA ( D D ) ΔA ΔA ). (.) ( D D Notâd cu vsoul omal p S d, otat dsp domul sp domul ( - ), laţa (.) dv: ρ A ( D ) ( D D ) D D D, (.3) ud: D D cosα D ş D D cosα D. D laţa (.3) zultă că p supafaţa d spaaţ S d, dstata d supafaţă a sac lctc ρ A st gală cu dfţa compotlo omal al ducţ D lctc. Rlaţa (.3) costtu foma locală ΔA D Δh a tom fluulu lctc p supafţ d D D S d dscotutat. Dacă dstata d supafaţă a sac lctc ρ A p supafaţa S d st ulă, zultă: D D. (.4) Fg..4 P supafaţa d spaaţ îcăcată cu sacă lctcă, compotl omal al ducţ lctc s cosvă. Obsvaţ. Aplcâd mmbulu al dola al laţ (.76) toma dvgţ ş dtfcâd cu mmbul al dola al laţ (.78), s obţ: ρ vp dv P. (.5) Rlaţa (.5) st valablă uma î doml î ca polazaţa st fucţ cotuă d puct... CÂMPUL LCTROSTATIC AL SARCINILOR LCTRIC ÎN DILCTRICI LINIARI, IZOTROPI ŞI OMOGNI, FĂRĂ POLARIZAŢI LCTRICĂ PRMANNTĂ... Câmpul lctostatc al saclo puctfom S cosdă o sacă puctfomă stuată ît-u dlctc la, zotop ş omog, făă polazaţ lctcă pmată (fg..5). Aplcâd toma fluulu lctc p o supafaţă îchsă d foma u sf d ază, zultă:

35 5 D da ε da. (.6) D motv d smt, vcto ş da sut paall ş d aclaş ss ş tstata câmpulu lctc a acaş valoa î oc puct ca s află la acaş dstaţă d saca. P uma, laţa (.6) dv: D laţa (.7) s obţ: > P ε da ε 4π sau ţâd sama d ota:. (.7), (.8) 4πε. (.9) 3 3 4πε 4πε ε Fg..5 D laţa (.9) zultă că tstata câmpulu lctc stabltă ît-u dlctc la, zotop ş omog st d ε ma mcă dcât tstata câmpulu lctostatc stabltă î vd d acaş sacă lctcă puctfomă (v. laţa.7).... Câmpul lctostatc al saclo dstbut Dacă sacl sut dstbut î volum, p o supafaţă, la ş dsct, cofom pcpulu suppozţ fctlo, tstata câmpulu lctc s calculază cu laţa (.3) î ca ε s îlocuşt cu ε: ρ ρ ρ πε v dv A da 3 3 l ds 3 4 v S C..3. Câmpul lctostatc al uo sac dstbut 3, (.) a. Câmpul lctostatc podus d o sfă d ază a îcăcată cu sacă dstbută cu dstat supfcală ρa costată. da D motv d smt, tstata câmpulu D lctostatc a acaş valoa î oc puct to ca s află la acaş dstaţă d ctul sf ş st a otată adal. S cosdă sfa coctcă, d ază > a (fg..6). Aplcâd toma fluulu lctc supafţ îchs, s obţ succsv: Fg..6 da D DdA 4 π ε 4πa ρ, (.) A

36 5 a ρ ε 4πε A. (.) S obsvă că psa (.) st dtcă cu ca a tstăţ câmpulu lctostatc stabltă d saca puctfomă d d stuată î ctul sf (.9). Î oc puct to sf d ază a, d laţa (.) st d z P ulă ş p uma tstata câmpulu α R ds z lctostatc î toul sf st d asma s ulă. s s b. Câmpul lctostatc podus d u f Fg..7 ctlu d lugm ftă, ufom îcăcat cu dstata laă d sacă ρ l. S alg u sstm d coodoat cldc (, ϕ, z) cu aa Oz î lugul fulu ş oga O î pcoul ppdcula p f, dusă d puctul P, stuat la dstaţa d f, î ca s calculază câmpul (fg..7). Câmpul lctostatc lmta d stablt d saca lmtaă d ρ l ds ca îcacă lmtul ds s calculază cu laţa: ş s dscompu ît-o compotă aală d z ş o compotă adală d Itgâd, s obţ: d R ρl ds R d (.3) 4πε R R 4πε R R ρl ds ρl s ρl s d s α s α ds (.4) 3 4πε R 4πε R 4πε ρl ds d cos α 4πε R ρl cos α 4πε R 3 ρl ds 4πε ( ) ds 3 s ( ) ds 3 s. (.5) z ρl 4πε s s ds ρ l ( ) 3 πε πε s 4 s 4 s s s s s ρ l, (.6) lm s,s ρl 4πε s ds ρ l s s ( ) 3 πε πε s 4 s 4 s s s s Dacă ful st ft lug ( s, ) z ş vctoul a psa: s ρ l s s. (.7), compota aală s aulază,

37 u ρ u πε 53 l. (.8) P uma, câmpul lctostatc al uu f ctlu, ft lug ş ufom îcăcat cu sacă lctcă st otat adal d la f sp ft dacă saca st poztvă ş căt f dacă saca st gatvă. ctoul câmp fd omal p f ş doac u dpd d coodoata î lugul fulu, câmpul s umşt pla paall. c. Câmpul lctostatc stablt d saca lctcă dstbută ufom cu dstat d supafaţă ρ A p u cldu d ază a ş ft d lug. D motv d smt, tstata câmpulu lctc a acaş valoa î oc puct to ca s află la acaş dstaţă d aa cldulu ş st otată adal. Ptu fluul lctc p supafaţa cldcă coaală cu D a l da z d d z d P z α d O ρ l Fg..8 Fg..9 cldul d lugm l ş ază > a (fg..8) zultă psa: D da D da π l ε. (.9) Aplcâd toma fluulu lctc ş ţâd sama d faptul că saca lctcă coţută î toul supafţ st πa l ρa, s obţ: πε l a ρ ε A, (.) Î oc puct to cldulu d ază a, saca d laţa (.) st ulă ş p uma tstata câmpulu lctostatc î toul cldulu st d asma ulă. Itstata câmpulu lctostatc stablt d saca lctcă dstbută ufom cu dstat d supafaţă ρ A p u cldu d ază a ş ft d lug (.) a acaş ps cu ca a fulu ctlu foat lug ş îcăcat ufom cu dstata lcă ρ l πaρ A (v. laţa.8).

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu şi a ui catităţi apciabil d gi Q Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V s îtâlşt

Διαβάστε περισσότερα

Fizica starii solide II

Fizica starii solide II zca sta sold II I acst cus vom cocta asua tasotulu lctolo matal cstal. oml d tasot sau ctc zta dlasaa odoata a utatolo d saca ca asus la alcaa uu cam lctc coduct lctca la alcaa uu cam magtc ctul Hall sau

Διαβάστε περισσότερα

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa α -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu) şi a ui catităţi apciabil d gi Q α Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V)

Διαβάστε περισσότερα

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLAR Dzitgaa α -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu) şi a ui catităţi apciabil d gi Q α A Z X A4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1 BAZELE TEORIEI MACROSCOPICE A ELECTROMAGNETISMULUI

CAPITOLUL 1 BAZELE TEORIEI MACROSCOPICE A ELECTROMAGNETISMULUI CAPITOLUL BAZELE TEORIEI MACROSCOPICE A ELECTROMAGNETISMULUI.. MĂRIMI PRIMITIVE ŞI MĂRIMI DERIVATE Stăl ş foml fzc s cctzză cu jutoul mămlo fzc c s clsfcă î ouă ctgo: măm pmtv - s touc p cl xpmtlă, câ

Διαβάστε περισσότερα

4.2. Amplificatoare elementare

4.2. Amplificatoare elementare 4.2. Aplfcatoa lnta 4.2.. Conxunl aplfcatoalo n taj al unu aplfcato, ca conţn ca lnt actv un tanzsto, poat f dus la o scă lntaă, splfcată. Atât pntu aplfcatoal cu tanzstoa bpola cât ş pntu aplfcatoal cu

Διαβάστε περισσότερα

CALCULUL IZOLAŢIILOR FRIGORIFICE

CALCULUL IZOLAŢIILOR FRIGORIFICE CALCULUL IZOLAŢIILOR FRIGORIFICE Gosma saulu d maal mozola cu ca su pvăzu spaţl fgofc fluţază două pu d chlul: - Chlull cu maalul zolao spcv cu maopa d moa a acsua; - Chlull pu poduca fgulu csa î vda compsă

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0. ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

SISTEME DE ECUATII LINIARE

SISTEME DE ECUATII LINIARE NLIZ NUMERIC- SISTEME DE ECUTII LINIRE (http://v.tcj.o/~ccosm) SISTEME DE ECUTII LINIRE. Itodc Mtod d zov sstmo d ct d fom () s gpz g do ctgo: mtod dct, zt p pocd d m s mtod dct (ttv). 2 2 2 x 2 2 x ()

Διαβάστε περισσότερα

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1 CURSUL I ROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE Curs ELEMENTE DE TEORIA ROBABILITĂŢILOR CÂMURI DE ROBABILITATE Tora matmatcă a probabltăţlor porşt d la faptul că fcăru rzultat posbl al uu xprmt alator,

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace Patea IV. Câmp magnetc staţona 57 4.2. Fomule Bot-Savat-Laplace ) Cazul 3 evenm la ecuaţle câmpulu magnetc în egmul staţona (Cap.): ot H (4.4) dv B 0 (4.5) B H (4.6) n elaţa (4.5), ezultă că putem sce

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL DIFERENŢIAL

AMPLIFICATORUL DIFERENŢIAL LCRRE NR. 5 MPLIFICTORL DIFERENŢIL Scopl lcă - tdl fncţonă amplfcatol dfnţal c tanztoa bpola, măaa amplfcălo d tnn ş a mpdanţlo d nta pnt dft mod d ctaţ pcm ş nflnţa cofcntl d jcţ a modl comn apa actoa..

Διαβάστε περισσότερα

Το άτομο του Υδρογόνου

Το άτομο του Υδρογόνου Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες

Διαβάστε περισσότερα

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale. Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea

Διαβάστε περισσότερα

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9. Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d

Διαβάστε περισσότερα

Sondajul statistic- II

Sondajul statistic- II 08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere

Διαβάστε περισσότερα

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului

Διαβάστε περισσότερα

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată: etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori) Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)

Διαβάστε περισσότερα

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 3 Capitolul 3. Structura atomului Modele atomice Modelul cozonac al lui Thomson (1904)

Cursul 3 Capitolul 3. Structura atomului Modele atomice Modelul cozonac al lui Thomson (1904) Cusul 3 Capitlul 3. Stuctua atului 3.. Mdl atic 3... Mdlul czac al lui Ts (90) Ts atul = czac: - aluatul = sfă cu saciă pzitivă uifă, - stafidl = lctii, cu sacia gativă, distibuiţi atic. Mdlul czac al

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MINIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MINIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE 5. FILTR ADAPTIV BAZAT P MIIMIZARA RORII MDII PATRATIC Ta ltă ptal ă sluța găs uu ltu pt, î ssul ț u pătat, î țl uu u stața (salul ta ș l t sut psupus stața l puț î ss lag). Daă ast ț u sut îplt, a tu,

Διαβάστε περισσότερα

2. Metoda celor mai mici pătrate

2. Metoda celor mai mici pătrate Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo

Διαβάστε περισσότερα

ITU-R P (2012/02) &' (

ITU-R P (2012/02) &' ( ITU-R P.530-4 (0/0) $ % " "#! &' ( P ITU-R P. 530-4 ii.. (IPR) (ITU-T/ITU-R/ISO/IEC).ITU-R http://www.itu.int/itu-r/go/patents/en. ITU-T/ITU-R/ISO/IEC (http://www.itu.int/publ/r-rec/en ) () ( ) BO BR BS

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 3)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 3) Uvestatea d Bucueşt 9.07.05 Facultatea de Matematcă ş Ifomatcă Cocusul de admtee ule 05 Domeul de lceţă Calculatoae ş Tehologa Ifomaţe Matematcă (Vaata ). Cecul îscs ît-u tugh echlateal ae aza de. Aa tughulu

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 4) A una B niciuna C o infinitate D două

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 4) A una B niciuna C o infinitate D două Uvestatea d Bucueşt 9.07.05 Facultatea de Matematcă ş Ifomatcă. Fe A Cocusul de admtee ule 05 Domeul de lceţă Calculatoae ş Tehologa Ifomaţe ( 4 Matematcă (Vaata 4) ) M (R). Câte matce X M (R) exstă astfel

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y). APITOLUL I EUAŢII DIFERENŢIALE Ecuaţii difţial Soluţia gală Soluţii aticula Ittaa gotică El Pobla auch Dfiiţi Fi F o fucţi ală dfiită [ab] YY R avâd agut vaiabila ală [ a b ] şi fucţia ală îuă cu divatl

Διαβάστε περισσότερα

Reflection & Transmission

Reflection & Transmission Rflc & Tasmss 4 D. Ray Kw Rflc & Tasmss - D. Ray Kw Gmc Opcs (M wavs flc fac - asmss cdc.. Sll s Law: s s 3. Ccal agl: s c / 4. Tal flc wh > c ly f > Rflc & Tasmss - D. Ray Kw Pla Wav λ wavfs λ λ. < ;

Διαβάστε περισσότερα

s (durata persistenţei imaginii pe retina ochiului este de ordinul 10

s (durata persistenţei imaginii pe retina ochiului este de ordinul 10 - 7-6. fţa uo 6.. ou P fţă s îţg supapua uo u a pov a u umă f sus o s p a s obţ o sbuţ a săţ u zua aaza p-o susu mam ş mm um faj fţă. Faj mam (umoas) aază u faj mm (îua). aă u a s supapu pov a o sbuţ ouă

Διαβάστε περισσότερα

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH

Διαβάστε περισσότερα

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. = Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

ρ ρ s ::= sd sd ::= K x sk xotse se sk ::= K (sk x) se ::= x K se se se x = se xotse se xotse se x sp se se l lo sp ::= x l K sp x(x ) l ::= char number lo ::= se (+ = = < > ) se se se ot ::= τ ɛ τ

Διαβάστε περισσότερα

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ALGORITM ŞI PROGRAM DE CALCL DETINATE ANALIZEI REGIMRILOR PERMANENTE IMETRICE DE FNCŢIONARE ALE ITEMELOR DE DITRIBŢIE FOLOIND METODA TENINILOR NODALE.

Διαβάστε περισσότερα

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

M p f(p, q) = (p + q) O(1) l k M = E, I S = {S,..., S t } E S i = p i {,..., t} S S q S Y E q X S X Y = X Y I X S X Y = X Y I S q S q q p+q p q S q p i O q S pq p i O S 2 p q q p+q p q p+q p fp, q AM S O fp, q p + q p p+q p AM

Διαβάστε περισσότερα

3.5. Forţe hidrostatice

3.5. Forţe hidrostatice 35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube

Διαβάστε περισσότερα

Eşantionarea semnalelor

Eşantionarea semnalelor Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =

Διαβάστε περισσότερα

DISPLAY SUPPLY: FILTER STANDBY

DISPLAY SUPPLY: FILTER STANDBY ircuit iagrams and PW Layouts. ircuit iagrams and PW Layouts J.0 P. 0 isplay Supply P: ilter Standby MNS NPUT -Vac 00 P-V- V_OT 0 0 0 0 0 0 0 0 SPLY SUPPLY: LT STNY 0 M0 V 0 T,/0V MSU -VOLTS NOML... STNY

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

GHIDURI DE UNDA. substrat. miez

GHIDURI DE UNDA. substrat. miez GHIDURI DE UNDA - fucoaa p baa fomuu f oaa a faa oua m. Gaa s fac uu u c spau. Am o gu p ca ua s popaga uma m cu c fac ma ma couaa o gu sau ma mu ca campu comagc u s popaga vs spcv subsa cu c fac ma scau.

Διαβάστε περισσότερα

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα

Διαβάστε περισσότερα

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ Περίοδοι περιοδικού πίνακα Ο περιοδικός πίνακας αποτελείται από 7 περιόδους. Ο αριθμός των στοιχείων που περιλαμβάνει κάθε περίοδος δεν είναι σταθερός, δηλ. η περιοδικότητα

Διαβάστε περισσότερα

Molekulare Ebene (biochemische Messungen) Zelluläre Ebene (Elektrophysiologie, Imaging-Verfahren) Netzwerk Ebene (Multielektrodensysteme) Areale (MRT, EEG...) Gene Neuronen Synaptische Kopplung kleine

Διαβάστε περισσότερα

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA) ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 FIZICĂ Câmpul magnetic ş.l. d. Maius COSTACHE 1 CÂMPUL MAGNETIC Def Câmpul magnetic: epezentat pin linii de câmp închise caacteizat pin vectoul inducţie magnetică Intensitatea câmpului magnetic H, [ H

Διαβάστε περισσότερα

Original Lambda Lube-Free Roller Chain

Original Lambda Lube-Free Roller Chain ambda (ub-fr) llr Ca Orgal ambda ub-fr llr Ca ambda a rass prduvy ad savs my. du maa m. Elma prdu ama. du dwm. g lf ad lw maa ambda as us spal l-mprgad busgs prvd lubra ad prlg war lf. mb Tmpraur: 10 C

Διαβάστε περισσότερα

! "# $ % $&'& () *+ (,-. / 0 1(,21(,*) (3 4 5 "$ 6, ::: ;"<$& = = 7 + > + 5 $?"# 46(A *( / A 6 ( 1,*1 B"',CD77E *+ *),*,*) F? $G'& 0/ (,.

! # $ % $&'& () *+ (,-. / 0 1(,21(,*) (3 4 5 $ 6, ::: ;<$& = = 7 + > + 5 $?# 46(A *( / A 6 ( 1,*1 B',CD77E *+ *),*,*) F? $G'& 0/ (,. ! " #$%&'()' *('+$,&'-. /0 1$23(/%/4. 1$)('%%'($( )/,)$5)/6%6 7$85,-9$(- /0 :/986-$, ;2'$(2$ 1'$-/-$)('')5( /&5&-/ 5(< =(4'($$,'(4 1$%$2/996('25-'/(& ;/0->5,$ 1'$-/%'')$(($/3?$%9'&-/?$( 5(< @6%-'9$

Διαβάστε περισσότερα

Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α

Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α Α Ρ Χ Α Ι Α Ι Σ Τ Ο Ρ Ι Α Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α Σ η µ ε ί ω σ η : σ υ ν ά δ ε λ φ ο ι, ν α µ ο υ σ υ γ χ ω ρ ή σ ε τ ε τ ο γ ρ ή γ ο ρ ο κ α ι α τ η µ έ λ η τ ο ύ

Διαβάστε περισσότερα

Chapter 5. hence all the terms which are not in the range 0,1, can be accumulated to ψ

Chapter 5. hence all the terms which are not in the range 0,1, can be accumulated to ψ Cpt 5 5 t T Sic is pidic i wit pid Tf 5 c is s pidic i wit pid Tf { } b { } 5 Sic ψ ψ c t ts wic t i t K c b cctd t ψ w c i tis cs t Fi sis pstti ivvs cp pti sqcs t t w f Eq 5 t i sti is q t if twis it

Διαβάστε περισσότερα

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΗΛΕΚΤΡΟΝΙΚΗ ΟΜΗ ΚΑΙ Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΤΟ ΜΕΓΕΘΟΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Ατομική ακτίνα (r) : ½ της απόστασης μεταξύ δύο ομοιοπυρηνικών ατόμων, ενωμένων με απλό ομοιοπολικό δεσμό.

Διαβάστε περισσότερα

Ι Ε Θ Ν Ε Σ Ρ Ο Τ Α Ρ Υ Π Ε Ρ Ι Φ Ε Ρ Ε Ι Α 2 4 8 4

Ι Ε Θ Ν Ε Σ Ρ Ο Τ Α Ρ Υ Π Ε Ρ Ι Φ Ε Ρ Ε Ι Α 2 4 8 4 Ι Ε Θ Ν Ε Σ Ρ Ο Τ Α Ρ Υ Π Ε Ρ Ι Φ Ε Ρ Ε Ι Α 2 4 8 4 Ε Π Ι Σ Τ Ο Λ Η Δ Ι Ο Ι Κ Η Τ Η Α Υ Γ Ο Υ Σ Τ Ο Σ Μ η ν ι α ί α Ε π ι σ τ ο λ ή ι ο ι κ η τ ή 1 Π ε ρ ι ε χ ό μ ε ν α Σ ε λ ί δ ε ς Τ ο μ ή ν υ μ α τ

Διαβάστε περισσότερα

CAP. I. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

CAP. I. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ CAP. I. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ I.. Noţun fundamentale Punctul mateal (patcula) este un sstem mecanc făă dmensun, caactezat numa pn masă. Sold gdul se defneşte ca un sstem de puncte mateale dstbute

Διαβάστε περισσότερα

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. 1. Ο ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ Οι άνθρωποι από την φύση τους θέλουν να πετυχαίνουν σπουδαία αποτελέσµατα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό κόπο και χρόνο. Για το σκοπό αυτό προσπαθούν να οµαδοποιούν τα πράγµατα

Διαβάστε περισσότερα

!!" #7 $39 %" (07) ..,..,.. $ 39. ) :. :, «(», «%», «%», «%» «%». & ,. ). & :..,. '.. ( () #*. );..,..'. + (# ).

!! #7 $39 % (07) ..,..,.. $ 39. ) :. :, «(», «%», «%», «%» «%». & ,. ). & :..,. '.. ( () #*. );..,..'. + (# ). 1 00 3 !!" 344#7 $39 %" 6181001 63(07) & : ' ( () #* ); ' + (# ) $ 39 ) : : 00 %" 6181001 63(07)!!" 344#7 «(» «%» «%» «%» «%» & ) 4 )&-%/0 +- «)» * «1» «1» «)» ) «(» «%» «%» + ) 30 «%» «%» )1+ / + : +3

Διαβάστε περισσότερα

Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU:

Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU: Ch : HÀM S LIÊN TC Ch bám sát (lp ban CB) Biên son: THANH HÂN - - - - - - - - A/ MC TIÊU: - Cung cp cho hc sinh mt s dng bài tp th ng gp có liên quan n s liên tc cu hàm s và phng pháp gii các dng bài ó

Διαβάστε περισσότερα

Analiza bivariata a datelor

Analiza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele

Διαβάστε περισσότερα

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ04.01 5 ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής Όπως συμβαίνει στη φύση έτσι και ο άνθρωπος θέλει να πετυχαίνει σπουδαία αποτελέσματα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό

Διαβάστε περισσότερα

#%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,!

#% )*& ##+, $ -,!./ %#/%0! %,! -!"#$% -&!'"$ & #("$$, #%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,! %!$"#" %!#0&!/" /+#0& 0.00.04. - 3 3,43 5 -, 4 $ $.. 04 ... 3. 6... 6.. #3 7 8... 6.. %9: 3 3 7....3. % 44 8... 6.4. 37; 3,, 443 8... 8.5. $; 3

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

SONATA D 295X245. caza

SONATA D 295X245. caza SONATA D 295X245 caza 01 Γωνιακός καναπές προσαρμόζεται σε όλα τα μέτρα σε όλους τους χώρους με μηχανισμούς ανάκλησης στα κεφαλάρια για περισσότερή αναπαυτικότητα στην χρήση του-βγαίνει με κρεβάτι η χωρίς

Διαβάστε περισσότερα

Da se podsetimo Algoritam optimizacije. Odrediti vrednosti parametara kola koje će garantovati da odziv F(x, p) ima željenu vrednost F * (x).

Da se podsetimo Algoritam optimizacije. Odrediti vrednosti parametara kola koje će garantovati da odziv F(x, p) ima željenu vrednost F * (x). Aotam otmzac Da s odstmo Aotam otmzac Aotam otmzac Aotam otmzac : Oddt vdost aamtaa oa [,... ] o ć aatovat da odzv (x, ma žu vdost * (x. Mtod: až mmuma fuc š E(x,; (oma za vattatvu ocu odstuaa dobo od

Διαβάστε περισσότερα

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο ο φ. II 4»» «i p û»7'' s V -Ζ G -7 y 1 X s? ' (/) Ζ L. - =! i- Ζ ) Η f) " i L. Û - 1 1 Ι û ( - " - ' t - ' t/î " ι-8. Ι -. : wî ' j 1 Τ J en " il-' - - ö ê., t= ' -; '9 ',,, ) Τ '.,/,. - ϊζ L - (- - s.1 ai

Διαβάστε περισσότερα

ITU-R P (2012/02)

ITU-R P (2012/02) ITU-R P.56- (0/0 P ITU-R P.56- ii.. (IPR (ITU-T/ITU-R/ISO/IEC.ITU-R ttp://www.itu.int/itu-r/go/patents/en. (ttp://www.itu.int/publ/r-rec/en ( ( BO BR BS BT F M P RA RS S SA SF SM SNG TF V 0.ITU-R ITU 0..(ITU

Διαβάστε περισσότερα

P t s st t t t t2 t s st t t rt t t tt s t t ä ör tt r t r 2ö r t ts t t t t t t st t t t s r s s s t är ä t t t 2ö r t ts rt t t 2 r äärä t r s Pr r

P t s st t t t t2 t s st t t rt t t tt s t t ä ör tt r t r 2ö r t ts t t t t t t st t t t s r s s s t är ä t t t 2ö r t ts rt t t 2 r äärä t r s Pr r r s s s t t P t s st t t t t2 t s st t t rt t t tt s t t ä ör tt r t r 2ö r t ts t t t t t t st t t t s r s s s t är ä t t t 2ö r t ts rt t t 2 r äärä t r s Pr r t t s st ä r t str t st t tt2 t s s t st

Διαβάστε περισσότερα

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l) ΑΤΟΜΙΚΑ ΤΡΟΧΙΑΚΑ Σχέση κβαντικών αριθµών µε στιβάδες υποστιβάδες - τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n,

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

ο ο 3 α. 3"* > ω > d καΐ 'Ενορία όλις ή Χώρί ^ 3 < KN < ^ < 13 > ο_ Μ ^~~ > > > > > Ο to X Η > ο_ ο Ο,2 Σχέδι Γλεγμα Ο Σ Ο Ζ < o w *< Χ χ Χ Χ < < < Ο

ο ο 3 α. 3* > ω > d καΐ 'Ενορία όλις ή Χώρί ^ 3 < KN < ^ < 13 > ο_ Μ ^~~ > > > > > Ο to X Η > ο_ ο Ο,2 Σχέδι Γλεγμα Ο Σ Ο Ζ < o w *< Χ χ Χ Χ < < < Ο 18 ρ * -sf. NO 1 D... 1: - ( ΰ ΐ - ι- *- 2 - UN _ ί=. r t ' \0 y «. _,2. "* co Ι». =; F S " 5 D 0 g H ', ( co* 5. «ΰ ' δ". o θ * * "ΰ 2 Ι o * "- 1 W co o -o1= to»g ι. *ΰ * Ε fc ΰ Ι.. L j to. Ι Q_ " 'T

Διαβάστε περισσότερα

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene Patea II. Electostatica 91 4. CÂTEVA METOE E CALCUL AL CÂMPULUI ELECTIC i) Cazul 4.1. Fomule coulombiene Fie o sacină electică punctuală, situată înt-un mediu omogen nemăginit, de pemitivitate ε. Aplicăm

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S - 37-3. Ecuaţiile lui Maxwell 3.. Foma integală a ecuaţiilo lui Maxwell Foma cea mai geneală a ii lui Ampèe (.75) sau (.77) epezintă pima ecuaţie a lui Maxwell: d H dl j ds + D ds (3.) S dt S sau: B dl

Διαβάστε περισσότερα

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL 9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas

Διαβάστε περισσότερα

Alterazioni del sistema cardiovascolare nel volo spaziale

Alterazioni del sistema cardiovascolare nel volo spaziale POLITECNICO DI TORINO Corso di Laurea in Ingegneria Aerospaziale Alterazioni del sistema cardiovascolare nel volo spaziale Relatore Ing. Stefania Scarsoglio Studente Marco Enea Anno accademico 2015 2016

Διαβάστε περισσότερα

Łs t r t rs tø r P r s tø PrØ rø rs tø P r s r t t r s t Ø t q s P r s tr. 2stŁ s q t q s t rt r s t s t ss s Ø r s t r t. Łs t r t t Ø t q s

Łs t r t rs tø r P r s tø PrØ rø rs tø P r s r t t r s t Ø t q s P r s tr. 2stŁ s q t q s t rt r s t s t ss s Ø r s t r t. Łs t r t t Ø t q s Łs t r t rs tø r P r s tø PrØ rø rs tø P r s r t t r s t Ø t q s P r s tr st t t t Ø t q s ss P r s P 2stŁ s q t q s t rt r s t s t ss s Ø r s t r t P r røs r Łs t r t t Ø t q s r Ø r t t r t q t rs tø

Διαβάστε περισσότερα

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033 Trio Mobile Surgery Platform Model 1033 Parts Manual For parts or technical assistance: Pour pièces de service ou assistance technique : Für Teile oder technische Unterstützung Anruf: Voor delen of technische

Διαβάστε περισσότερα

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă d -larg ș crrclă -tt tr îvățămâtl sror thc lmt d lctrocă Aalogcă 6. Trazstoar bolar (TBIP Trazstorl bolar-rocs fzc Itrodcr Smdctor trog dotat c mrtăţ astfl îcât s formază doă ocţ : rga d mloc

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare Eamenul de bacalaueat 0 Poba E. d) Poba scisă la FIZICĂ BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Vaianta 9 Se punctează oicae alte modalităńi de ezolvae coectă a ceinńelo. Nu se acodă facńiuni de punct. Se acodă

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

( [T]. , s 1 a as 1 [T] (derived category) Gelfand Manin [GM1] Chapter III, [GM2] Chapter 4. [I] XI ). Gelfand Manin [GM1]

( [T]. , s 1 a as 1 [T] (derived category) Gelfand Manin [GM1] Chapter III, [GM2] Chapter 4. [I] XI ). Gelfand Manin [GM1] 1 ( ) 2007 02 16 (2006 5 19 ) 1 1 11 1 12 2 13 Ore 8 14 9 2 (2007 2 16 ) 10 1 11 ( ) ( [T] 131),, s 1 a as 1 [T] 15 (, D ), Lie, (derived category), ( ) [T] Gelfand Manin [GM1] Chapter III, [GM2] Chapter

Διαβάστε περισσότερα

d dx x 2 = 2x d dx x 3 = 3x 2 d dx x n = nx n 1

d dx x 2 = 2x d dx x 3 = 3x 2 d dx x n = nx n 1 d dx x 2 = 2x d dx x 3 = 3x 2 d dx x n = nx n1 x dx = 1 2 b2 1 2 a2 a b b x 2 dx = 1 a 3 b3 1 3 a3 b x n dx = 1 a n +1 bn +1 1 n +1 an +1 d dx d dx f (x) = 0 f (ax) = a f (ax) lim d dx f (ax) = lim 0 =

Διαβάστε περισσότερα

Functii de distributie in fizica starii solide

Functii de distributie in fizica starii solide uc sbu zc s sol I cusul zc solulu s- olos c uc sbu -Dc D u sc obbl ocu cu lco l o slo -u l uc sbu Mwll-olz M u sc obbl ocu cu lco slo -u scouco cul u scouco sc uc sbu os-s Plc czul oolo s o uc sbu o cs

Διαβάστε περισσότερα

ot ll1) r/l1i~u (X) f (Gf) Fev) f:-;~ (v:v) 1 lý) æ (v / find bt(xi (t-i; i/r-(~ v) ta.jpj -- (J ~ Cf, = 0 1l 3 ( J) : o-'t5 : - q 1- eft-1

ot ll1) r/l1i~u (X) f (Gf) Fev) f:-;~ (v:v) 1 lý) æ (v / find bt(xi (t-i; i/r-(~ v) ta.jpj -- (J ~ Cf, = 0 1l 3 ( J) : o-'t5 : - q 1- eft-1 - la /:_ )( -( = Y () :: ÚlJl:: ot ll) r/li~u (X) f (Gf) Fev) f:-;~ (v:v) lý) æ (v / find bt(i (t-i; i/r-(~ v) bj Ll, :: Qy -+ 4",)( + 3' r.) '.J ta.jpj -- (J ~ Cf, = l 3 ( J) : o-'t5 : - q - eft- F ~)ç2..'

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

ITU-R P (2009/10)

ITU-R P (2009/10) ITU-R.45-4 (9/) % # GHz,!"# $$ # ITU-R.45-4.. (IR) (ITU-T/ITU-R/ISO/IEC).ITU-R http://www.tu.t/itu-r/go/patets/e. (http://www.tu.t/publ/r-rec/e ) () ( ) BO BR BS BT F M RA S RS SA SF SM SNG TF V.ITU-R

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

SWOT 1. Analysis and Planning for Cross-border Co-operation in Central European Countries. ISIGInstitute of. International Sociology Gorizia

SWOT 1. Analysis and Planning for Cross-border Co-operation in Central European Countries. ISIGInstitute of. International Sociology Gorizia SWOT 1 Analysis and Planning for Cross-border Co-operation in Central European Countries ISIGInstitute of International Sociology Gorizia ! " # $ % ' ( )!$*! " "! "+ +, $,,-,,.-./,, -.0",#,, 12$,,- %

Διαβάστε περισσότερα

-! " #!$ %& ' %( #! )! ' 2003

-!  #!$ %& ' %( #! )! ' 2003 -! "#!$ %&' %(#!)!' ! 7 #!$# 9 " # 6 $!% 6!!! 6! 6! 6 7 7 &! % 7 ' (&$ 8 9! 9!- "!!- ) % -! " 6 %!( 6 6 / 6 6 7 6!! 7 6! # 8 6!! 66! #! $ - (( 6 6 $ % 7 7 $ 9!" $& & " $! / % " 6!$ 6!!$#/ 6 #!!$! 9 /!

Διαβάστε περισσότερα

3. LEGI DE STARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC. ECUAŢII

3. LEGI DE STARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC. ECUAŢII Câmpul lctomagntic LEGI E TARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC ECUAŢII La 5 -a făcut o pznta gnală aupa lgilo şi tomlo tabilit în cadul toii macocopic claic aupa lctomagntimului In cl c umază pzntăm ti lgi d ta

Διαβάστε περισσότερα