SISTEMUL RESPIRATOR NOŢIUNI DE ANATOMIE FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI RESPIRATOR
|
|
|
- Δημοσθένης Κορωναίος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 SISTEMUL RESPIRATOR CURS 6 FIZIOLOGIE SL Dr. Cezar Login Organismul uman: - metabolism aerob depinde de: - aportul exogen constant de O 2 necesar celuleor - capacitatea de eliminare a CO 2 - necesară suprafaţă mare de schimb - risc deshidratare soluţia: epiteliu respirator intern oferă: - mediu umed pentru schimburi gaze fără contact direct cu mediul înconjurător - protejează suprafaţa fină de schimb împotriva leziunilor PROBLEME: - deplasarea aerului între atmosferă şi suprafaţa internă de schimb - este necesară o pompă pentru a crea diferenţele de presiune necesare pentru schimburi sistemul respirator 2 componente: 1. pompă musculară structura musculo-scheletică a cutiei toracice 2. căile aeriene şi plămânii prezintă o suprafaţa de schimb fină, umedă epiteliul alveolar + vascularizaţie abundentă ROLURILE SISTEMULUI RESPIRATOR 1. Schimbul de gaze între atmosferă şi ţesuturi 2. Homesotazia ph-ului CO 2 3. Protecţie împotriva agenţilor patogeni inhalaţi şi împotriva substanţelor iritante 4. Fonaţia 5. sursă importantă pentru pierderea de apă şi căldură termoreglare NOŢIUNI DE ANATOMIE FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI RESPIRATOR 1. Respiraţia celulară (internă) = utilizarea intracelulară a oxigenului şi reacţiile acestuia cu moleculele organice formare de energie (ATP), apă şi CO 2 2. Respiraţia externă = deplasarea gazelor respiratorii între mediul înconjurător şi ţesuturi: în gradient de presiune gradient creat de pompa musculară rezistenţa la flux depinde de diametrul căilor respiratorii - schimbul I atmosferă-plămâni (ventilaţia) - schimbul II alveole-sânge - transportul sanguin al gazelor - schimbul III sânge-celule necesită funcţionarea coordonată a sistemului respirator şi cardiovascular 1
2 SISTEMUL RESPIRATOR 1. Sistem de conducere a aerului atmosferic până la nivelul suprafeţei de schimb = căile respiratorii 2. Suprafaţa de schimb a gazelor respiratorii = alveolele pulmonare + reţeaua de capilare 3. Pompa care realizează gradientele de presiune necesare ventilaţiei pulmonare oasele şi muşchii cutiei toracice musculatura abdominală (secundar) - coloana vertebrală toracică - sternul + coastele - musculatura asociată: CUTIA TORACICĂ 1. Mm INSPIRATORI - mm principali: diafragmul boltă musculară cu suprafaţa de aproximativ cm 2 - inervat de nn. frenici (C3-C4-C5) muşchii intercostali externi - inervaţi de nn. intercostali mm inspiratori accesori (inserţie la nivelul capului, gâtului, centurii scapulare şi pe primele două coaste) sterno-cleido-mastoidieni şi scaleni - sterno-cleido-mastoidian se inseră pe apofiza mastoidă, manubriul sternal şi regiunea medială a claviculei inervat de n. XI şi n. spinal C2 - scaleni originea procesul cervical inserţia prima coastă inervaţie nn. spinali C3-C8 ridică prima coastă 2. Mm EXPIRATORI mm intercostali interni mm cu inserţia pe baza toracelui şi pe bazin ex.: mm drepţi abdominali etc. mm. abdominali anterolaterali (drepţi, oblici, transvers, extern) - coboară rebordul costal - presiunea intra-abdominală împing diafragmul 2
3 PLĂMÂNII ŞI PLEURELE Plămânii drept şi stâng - ţesut spongios, uşor, ocupat în mare parte de spaţii pline cu aer - alături de inimă umplu aproape în totalitate cavitatea toracică - comunică cu exteriorul prin căile respiratorii - plămânul DREPT 3 lobi - plămânul STÂNG 2 lobi înveliţi de pleure VASCULARIZAŢIE DUBLĂ nutritivă aa şi vv bronşice (din marea circulaţie) funcţională aa şi vv pulmonare (mica circulaţie) - conţine aproximativ 10% din volumul circulant (aprox. 0,5 litri din care 75 ml în capilare). - circulaţie cu debit mare şi presiune scăzută (8/25 mmhg) PLEURA - sac seros 2 foiţe + lichid pleural - ţesut conjunctiv elastic + capilare - foiţa viscerală - contact intim cu ţesutul pulmonar urmează relieful pulmonar - foiţa parietală - contact cu pereţii cutiei toracice şi cu mediastinul - lichidul pleural: - aproximativ ml? strat foarte subţire forţe de tensiune superficială ROLURI: 1. suprafaţa umedă şi glisantă pentru foiţele pleurale pleure 2. adeziune între plămâni şi cutia toracică 3. menţine plămânii parţial deschişi chiar şi în repaus Presiunea intrapleurală = Vidul pleural la sfârşitul expirului normal = -2,5 mmhg expansiunea toracelui presiunea intrapleurală (cu maxim 4 mmhg în inspir normal la 6 mmhg) expansiunea pulmonară inspir forţat până la -30 mmhg 3
4 CĂILE RESPIRATORII 1. Superioare: - fosele nazale - cavitatea bucală - faringele - laringele 2. Inferioare: - traheea - arborele bronşic - parenchimul pulmonar I. FOSELE NAZALE - mucoasa olfactivă cornete nazale superioare OLFACŢIE - mucoasa nazală condiţionarea aerului II. CAVITATEA BUCALĂ - cale respiratori accesorie - condiţionare deficitară III. FARINGELE - răspântie digestivă şi respiratorie - 3 regiuni: - nazofaringe orofaringe - laringofaringe IV. LARINGELE - cale aeriană - rol fonator coardele vocale glota epiglota Mm laringelui: - abductori deschid glota - adductori închid glota - inervaţie n. laringeu recurent (ramură din vag) Închiderea glotei previne aspiraţia rol în reflexul de tuse Patologie: - paralizie abductori stridor - paralizie adductori + pacienţi în comă sau sub anestezie generală risc aspiraţie CĂILE RESPIRATORII INFERIOARE Arborele traheo-bronşic: - trahee inele cartilaginoase incomplete + fibre musculare netede - bronhii inele cartilaginoase complete + fibre musculare netede - bronhiole + bronhiole terminale lipsite de cartilaj + numeroase fibre musculare netede - bronhiole respiratorii - ducte alveolare 4
5 TERMINOLOGIE: - căi respiratorii mari φ>2 mm epiteliu cilindric - căi respiratorii mici φ<2 mm epiteliu cubic - bronhiole φ<1 mm - între trahee şi sacii alveolari 23 diviziuni - 16 diviziuni zona de conducere - bronhii, bronhiole, bronhiole terminale - 7 diviziuni zona de tranziţie şi respiratorie - bronhiole respiratorii; ducte alveolare; alveole Lobulul pulmonar = bronhiolă lobulară + parenchimul pulmonar asociat!!! vascularizaţie = pe secţiune formă triunghiulară cu baza spre periferia plămânului Acinul pulmonar = bronhiolă respiratori + ducte alveolare + saci alveolari + alveole ALVEOLELE PULMONARE - aproximativ 300 milioane - suprafaţa de schimb m 2 - epiteliu unistratificat pavimentos - bogată reţea capilară - pneumocite: tip I cel pavimentoase alveolare tip II mai mari celule granulare alveolare, cu incluziuni dense secretă surfactant - macrofage alveolare - limfocite, plasmocite, mastocite etc. INERVAŢIE Tonus bronhomotor - bronhiile şi bronhiolele stare de uşoară constricţie - tonus PS fibre colinergice vagale - PS bronhoconstricţie Inervaţia simpatică - adrenergică, slab reprezentată - bronhodilataţie (R β2) Fibre non-ach, non-a (peptidergice) - VIP bronhodilataţie Prostaglandninele şi leucotrienele PGF 2α, LT bronhoconstricţie PGE 2 bronhodilataţie Histamina bronhoconstricţie 5
6 FUNCŢIILE NONRESPIRATORII ALE CRS I. Protecţia fizică 1. ÎNCĂLZIRE - plexuri venoase submucoase - sânge aproximativ 32 o C - modificarea progresivă a temperaturii aerului - în plămâni ajunge la temperatura corpului 2. UMECTARE - până la saturaţie 100% - strat lichidian secretat de glandele seroase ale mucoasei nazale pierdere de apă pe cale respiratorie 0,5 l/zi 2,5 l/zi 3. PURIFICARE + FILTRARE - fire de păr - circulaţia turbulentă a aerului - stratul de mucus - mişcările cililor - în funcţie de diametrul particulelor a. Particulele cu φ>10μm reţinute de firele de păr proiectate pe peretele posterior al nazofringelui aderă de mucus b. Particulele cu φ=2-10μm viteza aerului aderă de mucusul care tapetează căile respiratorii eliminate prin: - mişcările cililor - tuse MIŞCĂRILE CILILOR - mucusul şi particulele se deplasează prin mişcările cililor (de la fosele nazale şi până la bronhiolele terminale - mucusul 2 straturi: - strat superficial gel (produs de glandele mucoase) - strat profund fluid, produs de cel Clara (mecanism producere curs!!!!) - cilii automatism!!! acoperiţi cu mucus mişcări coordonate independente de inerv. extrinsecă mişcare retrogradă rapidă în stratul fluid mişcare lentă de revenire în stratul superficial aproximativ 20 bătăi/min. deplasează mucusul: 1-2 cm/min. 6
7 blocare boala cililor imobili, fumat - ajuns în laringe înghiţit STRĂNUTUL ŞI TUSEA - curăţirea căilor respiratorii - secreţii - particule inhalate - bulbul rahidian! Strănut declanşat de prezenţa iritanţilor la nivelul mucoasei nazale Tuse declanşată de stimularea - mecanoreceptorilor de la nivelul căilor respiratorii mari (laringe, trahee, bronhii) - chemoreceptorilor de la nivelul bronhiolelor şi acinilor pulmonari Etape: 1. inspiraţie profundă 2. reţinerea aerului prin închiderea căilor aeriene 3. iniţierea efortului expirator presiunea intratoracică 4. presiunea aerului capturat 5. eliberarea bruscă a aerului c. Particulele cu φ<2μm ajung în alveole fagocitate de macrofagele alveolare II. Protecţia imună - secreţiile bronşice IgA - epiteliul sinusurilor paranazale NO bacteriostatic - macrofagele alveolare - celule fagocitare fagocitează particule mici şi bacterii - secretă citokine - produc α 1 -antitripsină innhibă proteazele protecţie împotriva emfizemului pulmonar III. Funţii metabolice şi endocrine - pneumocitele II secreţie surfactant - sistem fibrinolitic liza cheagurilor mici care ajung în vasele pulmonare - enzima de conversie a angiotensinei - activea AgT I AgT II - inactivează bradikinina - eliberare de substanţe în circulaţie: histamină, kalikreină, îndepărtare substanţe din circulaţie, serotonină, noradrenalină etc. 7
SISTEMUL RESPIRATOR ROLURILE SISTEMULUI RESPIRATOR NOȚIUNI DE ANATOMIE FUNCȚIONALĂ A SISTEMULUI RESPIRATOR
SISTEMUL RESPIRATOR CURS 6 02.04.2012 Organismul uman: metabolism aerob depinde de: aportul exogen de O 2 capacitatea de eliminare a CO 2 necesară suprafață mare de schimb risc deshidratare!!!!!!!!! epiteliu
= împrospătarea aerului din alveole = mişcarea de dute-vino a aerului din atmosferă până la nivelul alveolelor
I. VENTILAŢIA PULMONARĂ Dr. Cezar Login CURS 7 07.04.2014 = împrospătarea aerului din alveole = mişcarea de dute-vino a aerului din atmosferă până la nivelul alveolelor nou născut = 45 resp/min frec scade
Fiziologia respirației
1 Fiziologia respirației Respirația = schimb de gaze între atmosferă și celule. Etape: Respirația externă: - ventilația, deplasarea volumelor de gaze între atmosferă și plămâni; - difuziunea alveolo-capilară;
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie:
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
BHP cazan de abur de medie presiune
BHP cazan de abur de medie presiune Producător: I.VAR INDUSTRY Cazan de abur monobloc, cu flacără întoarsă, de medie presiune (11,9 bar, la cerere 14,7 bar). Cazan cu randament mare (peste 90%) având peretele
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
FIZIOLOGIA RESPIRATIEI II
FIZIOLOGIA RESPIRATIEI II Complianţa pulmonară Complianţa se defineşte ca variaţia de volum pulmonar în raport cu variaţia presiunii transpulmonare egală cu unitatea (1 cm H 2O). Complianţa este inversul
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
CURS 11 HEMODINAMICA
CURS 11 HEMODINAMICA Fox I, Human Physiology, 2012 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE
MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE Putere Debit de a.c.m. la DT=25 C (kw) (litri/min) DOMINA C 24 EL 10-23,8 13,6 DOMINA F 24 EL 9,7-23,8 13,6 Incalzire si
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
RX Electropompe submersibile de DRENAJ
RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Reglarea circulatiei pulmonare
1 Reglarea circulatiei pulmonare Substante vasoconstrictoare eliberate in circulatie: angiotensina II care se si formeaza in circulatia pulmonara, endotelinele, serotonina (mai ales in teritoriul venos),
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
II FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC Definiţie: inflamaţie cronică a căilor respiratorii distale caracterizată prin creşterea reactivităţii bronşice la diferiţi stimuli si obstrucţie
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ
Cursul III BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ Rezumat. Definiţii. Epidemiologie. Factori de risc. Patogenie. Anatomie patologică. Fiziopatologie. Diagnostic pozitiv. Dr. Olimpia NICOLAESCU doctor în
Luminiţa Chiutu. Chirurgia laringelui
Anestezia pentru chirurgia laringelui Luminiţa Chiutu 311 Chirurgia laringelui Din punct de vedere anestezic, patologia faringo-laringianã presupune: ventilaţie şi/sau intubaţie dificilă sau imposibilă
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Noțiuni termodinamice de bază
Noțiuni termodinamice de bază Alexandra Balan Andra Nistor Prof. Costin-Ionuț Dobrotă COLEGIUL NAȚIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONEȘTI Septembrie, 2015 http://fizicaliceu.wikispaces.com Noțiuni termodinamice
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
CURS 6+7 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC
CURS 6+7 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC Definiţie: inflamaţie cronică a căilor respiratorii distale caracterizată prin creşterea reactivităţii bronşice la diferiţi stimuli si obstrucţie
Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR
Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR Filtrele CINTROPUR sunt filtre mecanice pentru apă potabilă create pentru debite de la 2 la 30 m 3 /h şi pentru presiuni de lucru de până la 10 bar. Sunt fabricate
In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.
ECHILIBRUL FAZELOR Este descris de: Legea repartitiei masice Legea fazelor Legea distributiei masice La echilibru, la temperatura constanta, raportul concentratiilor substantei dizolvate in doua faze aflate
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Grile liniare. tip slot-diffuser LS#D. tip strip-line SLD.
Grile liniare tip slot-diffuser LS#D tip strip-line SLD www.ritech.ro Grile liniare tip slot-diffuser LS#D Aplica\ii: Grilele liniare se folosesc cu prec[dere pentru refularea aerului dar, din considerente
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Elemente de termodinamica ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 1) Noţiuni introductive sistem fizic = orice porţiune de materie, de la o microparticulă la întreg Universul, porţiune
FEPA ROBINET CU AC TIP RA
P ROINT U TIP R Produsele se incadreaza in categoria accesoriilor pentru reglarea presiunii si respecta cerintele esentiale referitoare la asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente sub presiune
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
CAVITATEA ORALĂ PARTEA 1
pag. 1 Introducere Studiul histologic al cavității orale va fi sistematizat în trei părți: - Partea I: studiul mucoasei cavității orale; al buzelor, obrajilor, palatului dur și moale; al limbii cu mugurii
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Fig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Sisteme liniare - metode directe
Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
1. S tratigrafia peretelui vascular Intima Media Adventitia Epiteliu simplu pavimentos Tesut conjunctiv
1. Stratigrafia peretelui vascular Intima endoteliu (structura mereu prezenta) membrana bazal (structura mereu prezenta) strat subendotelial limitanta elastica interna (LEI) Dispozitia elementelor este
ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ
Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.
APLICAȚII CARACTERISTICI
APLICAȚII Calculatorul este un calculator cu două canale pentru măsurarea energiei termice din sistemele de încălzire și climatizare. Include funcțiile a două calculatoare. Se pot face 2 măsurători de
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune