CURS 11 HEMODINAMICA
|
|
|
- Ευτέρπη Αλεξάκης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CURS 11 HEMODINAMICA
2 Fox I, Human Physiology, 2012
3 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele se intoarce la cord CAPILARE- faciliteaza schimburile rapide intre sange si fluidul intersitial Fox I, Human Physiology, 2012
4 STRUCTURA ARTERE SI VENE- tunica externa- TESUT CONJUNCTIV - tunica media- MUSCHI NETED - tunica interna- epiteliu scuamosendoteliu - membrana bazala- - strat elastic- elastina ARTERE- continut muscular crescut VENE- VALVE Fox I, Human Physiology, 2012
5 ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE AORTA+ artere mari- fibre elastice printre celulele musculare netede din tunica medie - artere elastice- diametrul se modifica in functie de presiune ARTERE MICI SI ARTERIOLE- mai putin elastice- strat muscular mai gros - diametrul se modifica doar usor cand presiunea sangvina creste sau scade in timpul activitatii cardiace - rezistenta maxima la curgerea sangelui prin sistemul arterial Fox I, Human Physiology, 2012
6 ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE Artere mici- (diametru 100 μm sau sub aceasta valoare)- dau nastere arteriolelor (20-30 μm). Anastomoze arteriovenoase cel mai frecvent- arteriole- capilare CAPILARE- diametru 7-10 μm Fox I, Human Physiology, 2012
7 ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE Rezistenta la curgere- vasoconstrictia arteriolereduce fluxul sangvin spre capilare vasodilatatia arteriolelor- reduce rezistenta si creste flux sangvin spre capilare Fox I, Human Physiology, 2012
8 Fox I, Human Physiology, 2012
9 CAPILARE Rezistenta crescuta in artere mici si arteriole in m scheletic- reduce circulatia capilara la 5%-10% din capacitatea sa maxima In unele organe- intestin- fluxul sangvin este reglat de sfinctere precapilare- Capilare- perete- un strat celular - absenta strat muscular si a stratului conjunctiv-permite schimburi rapide intre sange si tesuturi Fox I, Human Physiology, 2012
10 VENE Marea majoritate a vol sg se afla in vene P medie in vene= 2 mmhg Presiunea venoasa redusa este insuficienta pentru intoarcerea venoasa mai ales de la nivelul membrelor inferioare imp pentru intoarcerea venoasa!!!! - Compresiunea musculara -Valve venoase - Diafragm
11 Fox I, Human Physiology, 2012
12 PRESIUNEA Presiunea unui fluid=forta exercitata de catre acesta asupra peretilor vasului 1mmHg= presiunea hidrostatica exercitata de o coloana de Hg de 1mm asupra unei arii de 1 cm2 Daca fluidul nu se deplaseaza- presiunea exercitata PRESIUNE HIDROSTATICA Silverthorn s Human Physiology, 2013
13 PRESIUNEA DACA in sistem fluidul curge- presiunea odata cu distanta datorita pierderii de energie secundara frictiunii Silverthorn s Human Physiology, 2013
14 PRESIUNEA Presiunea exercitata de un fluid care curge are 2 componente: - dinamica- energia kinetica a sistemului, - Laterala- presiunea hidrostatica (energia potentiala) exercitata asupra peretilor vaselor Silverthorn s Human Physiology, 2013
15 PRESIUNEA PRESIUNEA SE MODIFICA FARA VARIATII DE VOLUM V care se contracta- creeaza presiune care se transmite sangelui PRESIUNEA creata de V= forta care impinge sangele in vase VARIATII DE PRESIUNE- vasodilatatie- PA - vasoconstrictie- PA Silverthorn s Human Physiology, 2013
16 DE CE CURGE SANGELE? datorita GRADIENTELOR DE PRESIUNE PRESIUNEA SCADE datorita frictiunii intre fluid si peretele vascular DACA PRESIUNEA LA UN CAPAT ESTE SUPERIOARA CELUILALT sangele curge din zona cu presiune mai mare spre cea cu presiune mai mica DEBIT~ ΔP Silverthorn s Human Physiology, 2013
17 Fox I, Human Physiology, 2012
18 Silverthorn s Human Physiology, 2013
19 REZISTENTA Tendinta sistemului CV de a se opune curgerii sangvine Rezistenta opusa de peretii vasculari fata de curgerea sangvina Cresterea rezistentei- reducerea curgerii sangelui prin vase DEBIT ~ 1/Rezistenta
20 FACTORII DE CARE DEPINDE REZISTENTA DE CURGERE Ecuatia lui Poiseuille Flux(debit)= ΔPπr 4 /8ŋl VASCOZITATE LUNGIME VAS R=8Lŋ/πr 4 RAZA
21 FACTORII DE CARE DEPINDE REZISTENTA DE CURGERE valoarea 8/ π = constanta R=Lŋ/r 4
22 Silverthorn s Human Physiology, 2013
23 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
24 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
25 DEBIT SANGVIN DEBIT= ΔPRESIUNE/REZISTENTA Legea lui Ohm: Fluxul (debit) =ΔPRESIUNE/REZISTENTA Ec lui POISEUILLE- Flux (debit)= ΔPπr 4 /8ŋL ofera doar indicii aprox asupra circ sangvine
26 DEBIT SANGVIN Cresterea gradientului de presiune Alungirea razei vasului!!!!!dublarea razei- mareste debitul de 16X Lungimea vasului Vascozitatea sangelui
27 DEBIT SANGVIN DEOARECE-Vase sangvine- tuburi elastice si Sangelelichid inomogen- CURGEREA ARE CARACTER PULSATIL- POATE DEVENI TURBULENTA IAR FORMULA POISEUILLE ofera doar indicii aprox asupra circ sangvine
28 DEBIT SANGVIN MASURAREA REZISTENTEI PERIFERICE URP- opozitia la curgerea unui lichid aflat sub un gradient de presiune de 1 mmhg in asa fel incat debitul sa masoare 1ml/s 1 unitate de rezistenta- intre 2 pcte ale unui vas cand gradient de presiune este de 1mm Hg, iar curgerea se limiteaza la 1 ml/s URP= ΔP (mmhg) /D (ml/s)
29 DEBIT SANGVIN Repaus- DC de 6 l/min (100 ml/s) si un gradient de presiune intre arterele si venele sistemice de 100 mmhg R PERIFERICA=100 mmhg/100 ml/s deci R= 1 URP In circ pulmonara gradient de presiune=10mmhg R= 10mmHg/100ml/s DECI R=0.1 URP
30 VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI DEBIT=VITEZA DE CURGERE X SUPRAFATA DE SECTIUNE infl de: - 1. DEBIT VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI= D/S - 2. FAZELE CICLULUI CARDIAC- ejectie rapida- 120 cm/s - diastola- aproape de 0 - inchidere valve- reflux- - variatii de viteza- in zona capilareoscilatiie sunt anihilate- curgere lina - fluctuatii de viteza- reapar in venule si vene mari datorate contr miocard
31 VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI 3. SUPRAFATA DE SECTIUNE A TERITORIULUI VASCULAR Suprafata de sectiune a retelei capilare cm2 Aorta- 4 cm2 Vene cave- cu suprafata de sectiune de 2-4x cea a aortei Sector capilar- viteza 0.5 mm/s Vene cave cm/s
32 VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI 4. POZITIA STRATULUI DE LICHID FATA DE PERETELE VASCULAR Curgerea sangelui este un straturi: - strat de sange stagnant care adera de vas -strat cilindric de sange in interiorul celui stagnant - flux axial de sange are viteza maxima Curgerea sangelui in straturi=curgere LAMINARA!!!!!
33 VITEZA VITEZA: progresiv în sectorul arterial şi în capilare progresiv în vene în artere:ao: V Maximă= 33 cm/s artere mici/aa: viteza progresiv. în capilare: V minimă= 0.3 mm/sec (1000 x mai ) în vene: progresiv- în vena cavă: 1/2-1/4 din VAo
34 Relaţia presiune-flux-suprafaţă secţiuneviteză- rezistenta Legea lui Ohm: Fluxul sau Debit (Q) = ΔP/R Relaţia Flux-presiune: Vase rigide flux depinde de ΔP Vase elastice- flux depinde de ΔP si valoarea P C. Bunu
35 Relaţia presiune-flux-suprafaţă secţiuneviteză Relaţia Flux Suprafaţă de secţiune Q =πr 4 x ΔP/8 ηl Q ~r4 mici modificări de rază determină mari modificări de flux Relaţia viteză-suprafaţă de secţiune v ~1/Suprafaţa de secţiune; pt. Q constant: dacă Suprafaţa de secţiune V. C. Bunu
36 Relaţia presiune-flux-suprafaţă secţiuneviteză Relaţia viteză-presiune în vasele cu depuneri ATS Supraf viteza tendinţa de închidere a vasului în vasele cu dilataţii anevrismale Supraf viteza tendinţa de dilatare a vasului. C. Bunu
37 Efectul gravitatiei asupra circulatiei sangvine Zona superioară: circulaţia arterială- infl negativ de gravitaţie -patologic: în hipota ortostatică- P spre creierlipotimie circulaţia venoasă infl pozitiv de gravitaţie. C. Bunu
38 Efectul gravitatiei asupra circulatiei sangvine Zona inferioară: circulaţia arterială infl pozitiv de gravitaţie circulaţia venoasă infl negativ sângele nu se poate reîntoarce decât prin adaptarea venelor la gravitaţie: prezenţa valvelor. C. Bunu
39 Efectul gravitatiei asupra circulatiei sangvine Rolul valvelor: segmentează coloana de sânge venos în coloane mici (de 1cm)- efectul gravitaţiei; prin dispunerea lor permit circulaţia sângelui numai unidirecţional. C. Bunu
40 Conductanţa vasculară (C) Este o măsură a fluxului printr-un segment vascular la o anumită ΔP şi se exprimă în ml/sec/mmhg. Conductanţa este reciproca rezistenţei şi reflectă uşurinţa circulaţiei sanguine: C = 1/RPT sau C = Q/ΔP Conductanţa variază direct proporţional cu raza 4 (legea puterii a patra). C. Bunu
41 Distensibilitatea vasculara raportul între variaţia de volum (ΔV) şi produsul dintre variaţia de presiune (ΔP) şi volumul iniţial (V0) DISTENSIBILITATEA=ΔV/ΔPxV0 IMPORTANTA- arterele se acomodează la fluxul pulsatil pompat de inimă- asigură o presiune medie- curgere lină şi continuă a sângelui Vasodil arteriolară- Rez - Fluxului sanguin C. Bunu
42 Distensibilitatea vasculara circulaţia sistemică: cea mai mare distensibilitate - venele (8x fata de cea a arterelor) datorită structurii pereţilor vasculari În circulaţia pulmonară: distensibilitate - în artere de 6 x cea a vaselor sistemice. vene- distensibilitate similara celei sistemice Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
43 Complianţa vasculară (capacitanţa) modificarea de volum corespunzătoare unei modificări de presiune COMPLIANTA= ΔV/ΔP Complianţa şi distensibilitatea= diferite: vasul cu distensibilitate şi volum -complianţă fata de vasul cu distensibilitate şi volum - complianţă Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
44 Complianţa vasculară (capacitanţa) Complianţa venelor sistemice ESTE de 24x mai mare decât a arterelor deoarece sunt de 8x mai distensibile şi au un volum de 3x mai mare Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
45 Elasticitatea vasculară distensia vaselor dependentă de structurile elastice elasticitatea Ao transformă curgerea sanguină discontinuă într-o curgere continuă: - în sistolă- Ao se destinde datorită presiunii de ejecţie ventriculară- înmagazinează Energie potenţială - în diastolă- Ao revine la forma iniţialăcedează Energia potenţială- compresia coloanei sanguine a presiunii sângelui - flux sanguin constant C. Bunu
46 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
47 Circulatia laminara Sângele- viteză constantă curge în straturi, moleculele din stratul de sânge adiacent la peretele vascular se freacă de perete- viteza moleculele din stratul superior alunecă peste primele - viteza progresiv, pe măsură ce stratul este mai aproape de centru; stratul central are viteza maximă.
48 Circulatia turbulenta atunci cand viteza de circulatie atinge un prag critic Apar vartejuri- creste frecarea de perete cheltuiala mai mare de energie Jet fluctuant- genereaza vibratii- cu frecventa perceptibila pentru auz
49 Circulatia turbulenta se generează forţe de fricţiune + consum de energie zgomotul produs de curgerea turbulentă se percepe stetacustic fiziologic: în marile artere la începutul sistolei Patologic: - în anemii (η ) - ateroscleroză (pereţii vasculari prezintă rugozităţi).
50 Circulatia turbulenta Factorii care conditioneaza curgerea turbulenta: - viteza de curgere - diametrul tubului -suprafete neregulate - densitatea si vascozitatea lichidului Efort fizic Anemii Deplasarea rapida a sangelui in vase cu diametru mare Vase mari- sufluri
51 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
de biomecanica fluidelor
Catedra de Biofizica Medicala, UMF Carol Davila Bucuresti, an universitar 2012-2013 NoŃiuni de biomecanica fluidelor Dr. Iftime Adrian Dr. Popescu Anca Cuprins Elemente de hidrodinamica Legile curgerii;
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
CURS IV FLUIDE, MECANICA FLUIDELOR
CURS IV FLUIDE, MECANICA FLUIDELOR Statica fluidelor Planul cursului Presiunea, legea fundamentală ă a hidrostaticii Legea lui Pascal Legea lui Arhimede Dinamica fluidelor Curgere staţionară Legea lui
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
CURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA
a. Agentul frigorific 1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA MARIMI DE INTRARE b. Debitul masic de agent frigorific lichid m l kg/s c. Debitul masic de agent frigorific
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
MĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI
MĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI Scopul lucrării Această lucrare are ca scop familiarizarea studenţilor cu metodele de monitorizarea a debitului şi a nivelului în sistemele industriale de automatizare
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Difractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
PRESIUNEA ARTERIALĂ.
PRESIUNEA ARTERIALĂ. X.1. ASPECTE TEORETICE X.1.1. Generalităţi. Definiţie şi unităţi de măsură. Circulaţia sângelui prin sistemul vascular este determinată de doi factori: diferenţa de presiune de la
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 ) In prima fisa publicata pe site-ul didactic.ro ( Miscarea armonica) am explicat parametrii ce definesc miscarea oscilatorie ( perioda, frecventa ) dar nu am
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte
Articol tehnic Echilibrarea hidraulică Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Obţinerea unui echilibru hidraulic superior în sistemele de încălzire cu ajutorul robinetului Danfoss Dynamic
= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul
Cap PROPRIETĂŢILE FLUIDELOR Prblea Denitatea benzinei ete b 0,7 Să e calculeze c denitatea şi reutatea pecifică în iteul internaţinal SI Date iniţiale şi unităţi de ăură: b 0,7 ; 9,8066 c [ ] 0 SI 0,7
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării
MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE 1. Introducere/ Scopul lucrării Presiunea este una dintre cele mai importante proprietăți a unui gaz sau amestec de gaze. Presiunea este definită,
Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice - 1. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR
TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice -. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR Teoria propagării sau transmiterii căldurii se ocupă cu cercetarea fenomenelor şi
HEMODINAMICA II Presiunea venoasa
HEMODINAMICA II Presiunea venoasa Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii venoase (PV) scade progresiv.
Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VII-a Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VII-a» Attempt 1 1 Pentru a deplasa uniform pe orizontala un corp de masa m = 18 kg se actioneaza asupra lui
6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE
6.4. AERODINAMICA TURBINELOR EOLIENE 6.4.1. Lucrul mecanic, energia cinetică şi puterea vântului Asemănător altor forme de energie şi cea eoliană poate fi transformată în alte forme de energie, de exemplu
Catedra de Fiziologie NC Paulescu, Disciplina Fiziologie II, UMF Carol Davila Bucuresti HEMODINAMICA II. Dr. Adrian Roşca, 2018
HEMODINAMICA II Dr. Adrian Roşca, 2018 Presiunea venoasă Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Fiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
A. MECANICĂ Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s 2. SUBIECTUL I Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Trenul unui metrou dezvoltă