Sistemul Cardiovascular
|
|
- Ουρανία Δημητρακόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu
2 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune - suprafaţă - viteză în circulaţia sistemică 1) Presiunea: progresiv P Ao (100 mmhg) P VC (0-3 mmhg); în artere: pulsatilă (datorită activităţii cardiace pulsatile): P Ao : P sistolică = mmhg P diastolică =60-80 mmhg P diferenţială =40-50 mmhg P aa : P progresiv P diferenţială : scade P arterială medie=100 mmhg
3 în capilare: P progresiv : adaptată schimburilor transcapilare: capăt arterial: P h > P oncotică Filtrare; capăt venos: P h < P oncotică Reabsorbţie; nu mai prezintă pulsaţii. în vene: P progresiv : venele piciorului: 12 mmhg; venele cave: 0-3 mmhg.
4 2) Viteza: progresiv în sectorul arterial şi în capilare (minimă) şi progresiv în vene. în artere: Ao: V Maximă = 33 cm/sec; artere mici/aa: viteza progresiv. în capilare: V minimă = 0.3 mm/sec (1000 x mai ) adaptată schimburilor transcapilare; l capilar = mm; timp de pasaj = sec. în vene: progresiv în vena cavă: 1/2-1/4 din V Ao.
5 3) Suprafaţa: progresiv de la Ao (2.5 cm 2 ) artere mici şi arteriole; capilare (2500 cm 2 ) Suprafaţa maximă adaptată schimburilor transcapilare; vene începe să scadă, dar se menţine superioară celei din artere (3-4 x ).
6 Vase Suprafaţa de secţiune (cm 2 ) Aorta 2,5 Artere mici 20 Arteriole 40 Capilare 2500 Venule 250 Vene mici 80 Venele cave 8
7 În circulaţia pulmonară presiunea: este mai în artera pulmonară este de mmhg (în sistolă) şi 7-12 mmhg (în diastolă); scade progresiv în capilare şi vene (câţiva mmhg); la nivelul microcirculaţiei pulmonare P h << P oncotică nepermiţând apariţia fenomenului de filtrare se evită apariţia edemului pulmonar acut (EPA).
8 2. Relaţia presiune-flux-suprafaţă suprafaţă secţiune-viteză P Q P Legea lui Ohm: Fluxul (Q) = R Q 1/ R 1) Relaţia Flux-presiune: Vase rigide Vase elastice P = 100 mmhg 200 mmhg 100 mmhg Q1 P = 100 mmhg 200 mmhg 100 mmhg Q1 P = 100 mmhg 150 mmhg 50 mmhg Q2 P = 100 mmhg 150 mmhg 50 mmhg Q2 P = 100 mmhg Q3 P = 100 mmhg 100 mmhg 0 mmhg 100 mmhg 0 mmhg Q1 = Q2 = Q3 Fluxul depinde de P Q1 > Q2 > Q3 Q3 Fluxul depinde de P valoarea P
9 2) Relaţia Flux - Suprafaţă de secţiune Ecuaţia Hagen Poiseuille: Q = πr 2 x V Q = πr4 x P 8 η l Concluzie: Q r 4 mici modificări de rază determină mari modificări de flux (legea puterii a patra). Ex: r de 2 x (VD) Q de 16x r la 1/2 (VC) Q de 16x. 3) Relaţia viteză - Suprafaţă de secţiune v 1/Suprafaţa de secţiune; pt. Q constant: dacă Suprafaţa de secţiune V.
10 4) Relaţia viteză - presiune Legea Bernoulli: P hidrodinamică + P potenţială = constantă P potenţială (P hidrostatică ) P hidrodinamică dependentă de viteză P hidrostatică (depinde de gravitaţie + P laterală ) în vasele cu depuneri ATS Supraf viteza P potenţială tendinţade viteza închidere a vasului; în vasele cu dilataţii anevrismale Supraf viteza P potenţială tendinţa de dilatare viteza ph a vasului.
11 P hidrodinamică + P potenţială = constantă
12 3. Efectul gravitaţiei asupra circulaţiei sanguine P h =ρgh, 1cm apă=0,73mmhg la nivelul inimii 0 hidrostatic clinostatism: h P h ; ortostatism: h P h 0 hidrostatic 2 segmente: h1- superior: cap 0 hidrostatic h2 - inferior: 0 hidrostatic picioare 1 mmhg = 1,36 cm H 2 O 1 H 2 O = 0,73 mmhg Ex.: la o înălţime h =180cm: efectul gravitaţiei asupra zonei sup.= 35mmHg; asupra zonei inf.= 90 mmhg h1: 50 x 0,73 = 35 mmhg h2: 130x0,73 = 90 mmhg
13 Efectul gravitaţiei asupra circulaţiei sanguine Zona superioară: circulaţia arterială (TA = 100 mmhg) este influenţată negativ de gravitaţie P h = = 65mmHg; - patologic: în hipota ortostatică P spre creier lipotimie; circulaţia venoasă este influenţată pozitiv de gravitaţie. Zona inferioară: circulaţia arterială este influenţată pozitiv de gravitaţie P h = = 190 mmhg creşte de 2x; - patologic: în arterită, pacienţii ţin picioarele în jos pentru a creşte fluxul sanguin; circulaţia venoasă este influenţată negativ P vene = 12 mmhg sângele nu se poate reîntoarce decât prin adaptarea venelor la gravitaţie: prezenţa valvelor.
14 Efectul gravitaţiei asupra circulaţiei sanguine Rolul valvelor: segmentează coloana de sânge venos în coloane mici (de 1cm) efectul gravitaţiei; prin dispunerea lor permit circulaţia sângelui numai unidirecţional. Patologic: insuficienţa valvulară sângele se reîntoarce în zona declivă; dilatare venelor cu traiect sinuos varicozităţi; edeme hidrostatice.
15 4. Rezistenţa vasculară periferică (RPT) RPT este rezistenţa opusă de pereţii vasculari circulaţiei sanguine Legea Ohm: Ec. Poiseuille: Flux = Flux P R = πr R 4 P 8ηl = R P Flux πr 4 R P R 1 Flux 8ηl 1 = R η R l R RPT variază invers proporţional cu raza 4 (legea puterii a patra) mici modificări ale razei vasului modificări ale RPT: VC (r ) RPT (Flux ) VD (r ) R PT (Flux ) Ex: Dacă raza se dublează (2x) R scade de 16 ori. r 4
16
17 Rezistenţa vasculară periferică (RPT) Factorii care determină RPT: arterele mici (posedă musculatură netedă) (2/3 RPT), arterele mari şi capilarele, venele (cea mai mică RPT). Factorii care influenţează RPT: vasomotricitate: VC RPT (SNVS, Catecolamine, ET, TxA 2, Ag II), VD RPT (SNVS - β 2 rec., SNVP, Serot, Hist. elasticitatea: elasticitatea (ateroscleroză) RPT; elasticitatea (tineri) RPT. η: η (poliglobulie) RPT; η (anemie) RPT.
18 Valoarea RPT = 2000 ± 700 dyne sec cm -5. Patologic: RPT TA (HTA) postsarcina T intramurală Ventricul Stg. consumul de O 2 (MVO 2 ); compensator: inima răspunde prin creşterea grosimii miocardului hipertrofia concentrică (noi sarcomere în paralel) T intramurală MVO 2 ; în timp h complianţa cardiacă riscul edemului pulmonar; dezechilibru necesarul O 2 / oferta O 2 cardiopatie ischemică.
19 Conductanţa vasculară (C) Este o măsură a fluxului printr-un segment vascular la o anumită P şi se exprimă în ml/sec/mmhg. Conductanţa este reciproca rezistenţei şi reflectă uşurinţa circulaţiei sanguine: C = 1 sau C = RPT Q P Conductanţa variază direct proporţional cu raza 4 (legea puterii a patra).
20 Distensibilitatea vasculară Caracteristică a tuturor vaselor şi se defineşte ca raportul între variaţia de volum ( V) şi produsul dintre variaţia de presiune ( P) şi volumul iniţial (V 0 ): Distensibilitatea = V P x V 0 Datorită ei, arterele se acomodează la fluxul pulsatil pompat de inimă asigură o presiune medie care permite curgerea lină şi continuă a sângelui prin vasele mici. VD arteriolară Rezistenţei Fluxului sanguin. În circulaţia sistemică: cea mai mare distensibilitate - venele (8x mai distensibile decât arterele) datorită structurii şi geometriei pereţilor vasculari. În circulaţia pulmonară: distensibilitate (în artere de 6 x; în vene de 16x).
21 Complianţa vasculară (capacitanţa) Exprimă modificarea de volum corespunzătoare unei modificări de presiune: Complianţa = V P Complianţa şi distensibilitatea = diferite: vasul cu distensibilitate şi volum complianţă ; vasul cu distensibilitate şi volum complianţă. Complianţa este invers proporţională cu elastanţa. Complianţa venelor sistemice = de 24x mai mare decât a arterelor (sunt de 8x mai distensibile şi au un volum de 3x mai mare). Modificarea complianţei venoase modificarea volumului de sânge: complianţei venoase (VC) volumului de sânge din vene (nestresat) şi volumului din artere (stresat).
22 Relaţia volum-presiune în sistemul arterial şi cel venos: stimulare SNVS Tonus vascular Presiunea pentru fiecare volum (arterial şi venos) Întoarcerii venoase spre inimă (mecanism adaptativ după o hemoragie) Complianţa întârziată a vaselor - mecanism de adaptare la variaţiile de volum: Volum Presiunea în vas Mecanism de relaxare la stres Presiunea revine la normal (mecanism adaptativ după o transfuzie masivă)
23 5. Elasticitatea vasculară Def: distensia vaselor dependentă de structurile elastice. Efectul Winkesel: elasticitatea Ao transformă curgerea sanguină discontinuă (S/D) într-o curgere continuă: în sistolă Ao se destinde datorită presiunii de ejecţie ventriculară înmagazinează Energie potenţială; în diastolă Ao revine la forma iniţială cedează Energia potenţială compresia coloanei sanguine nouă a presiunii sângelui flux sanguin constant.
24
25 Sfigmograma arterială: undă pozitivă întreruptă de incizura dicrotă (i = Ao închidere): faza sistolică - datorată SV: cu pantă ascendentă + descendentă; faza diastolică (unda dicrotă): datorată elasticităţii Ao. Unda pulsului se transmite cu o viteză de 15 ori mai mare decât unda sângelui, deoarece este o undă de presiune care necesită o înaintare redusă a sângelui.
26 Viteza undei pulsului: în aortă = 3-5 m/sec; în arterele mici = m/s. Viteza undei depinde de: vâscozitatea sângelui (i.p.) TA medie (d.p.) raza vasului (i.p.) rigiditatea peretelui vasului (d.p.) complianţa peretelui vasului (i.p.)
27 Amplitudinea curbei presiunii pulsului scade progresiv din aortă spre arterele mici şi arteriole, datorită: rezistenţei vasculare: cu cât rezistenţa este mai mare, cu atât amplitudinea pulsaţiilor este mai mică; complianţei vasculare: cu cât complianţa este mai mare, cu atât amplitudinea pulsaţiilor este mai mică. Rigidizarea pereţilor arteriali odată cu vârsta este reflectată atât prin scăderea elasticităţii cât şi prin scăderea complianţei. În ateroscleroză, datorită reducerii elasticităţii vasculare, arterele devin mai puţin distensibile dar compensator creşte diametrul lor.
28 6. Vâscozitatea sângelui Este influenţată de hematocrit (Ht), proteinemie, temperatură şi viteza de curgere. Vâscozitatea Hematocrit Proteinemia Temperatura Viteza Anemie η Poliglobulie η Pr. Pr. t o C t o C v v η η η η η η Vâscozitatea poate fi exprimată în valoare absolută relativă (de 3x mai mare în raport cu apa). Influenţează valoarea RPT. Determină tipul de curgere laminară turbulentă.
29 a) Curgerea laminară: printr-un vas lung şi neted sângele trece cu o viteză constantă curge în straturi, cu formă de înaintare parabolică; moleculele din stratul de sânge adiacent la peretele vascular se freacă de perete viteza ; moleculele din stratul superior alunecă peste primele viteza progresiv, pe măsură ce stratul este mai aproape de centru; stratul central are viteza maximă.
30 b) Curgerea turbulentă: rezultă prin mişcarea particulelor din sânge în mici curenţi neregulaţi amestec continuu; se generează forţe de fricţiune + consum de energie; zgomotul produs de curgerea turbulentă se percepe stetacustic: fiziologic: când V curgere >V critică : în marile artere la începutul sistolei. Patologic: chiar la V curgere <V critică : în anemii (η ) ateroscleroză (pereţii vasculari prezintă rugozităţi).
31 Vâscozitatea efectivă (η efectivă ): în artere şi vene: η efectivă constantă majoritatea elementelor figurate circulă în axul central, pe când la periferie este mai multă plasmă; teoretic ar trebui ca în ax să fie η şi la periferie η; efectul este antagonizat datorită curgerii cu profil parabolic, cu viteza maximă în ax şi minimă la periferie (cu cât viteza este mai mare, cu atât vâscozitatea este mai mică). în capilare: η efectivă = circulaţia nu mai este în straturi, ci într-un singur strat ( plug-flow ) iar diametrul unui eritrocit este mai mare decât al capilarului trebuie să se deformeze ca să-l poată traversa.
32 Presiunea critică de închidere este presiunea din vasele mici (în special arteriole) la care fluxul de sânge este oprit; valoare = 20 mmhg; depinde de tonusul vascular (determinat de contracţia fibrelor musculare netede din pereţii arteriolari): cu cât tonusul muscular este mai crescut, cu atât presiunea de închidere are o valoare mai mare; acest fenomen agravează ischemia tisulară din şoc: datorită stimulării simpatice intense vasoconstricţie mai mult fluxul de sânge.
33 7. Tensiunea arterială (TA): definiţie şi componente Definiţia TA = presiunea exercitată de sânge împotriva pereţilor vasculari, generată de pompa cardiacă. Componentele TA: presiunea sanguină (PS); tensiunea arterială (TA) = tensiunea dezvoltată în pereţii arteriali împotriva PS; PS = TA. PS TA
34 Parametrii TA TA sistolică (maximă) TA Max = mmhg depinde de pompa cardiacă; TA diastolică (minimă) TA min = mmhg depinde de RPT; TA min = (TA Max /2) + 10; TA diferenţială ( TA) (presiunea pulsului): TA = TA Max -TA min = mmhg; depinde de (1) funcţia de pompă a inimii şi (2) complianţa din sistemul vascular; TA medie = 1/3 TA + TA min = 100 mmhg presiunea la care sângele ar circula în flux constant; oscilometric: corespunde cu oscilaţia maximă.
35 TA medie şi Presiunea pulsului Presiunea pulsului ( TA) TA max TA medie TA min TA = TA max -TA min (40-50 mmhg) TA medie = 1/3 TA + TA min (100 mmhg) Presiune (mmhg) Timp
36 Factorii determinanţi ai TA Pompa cardiacă determină TA Max deoarece DC = VS x FC TA Max depinde de -VS -FC RPT determină TA min şi depinde de: 1. vasomotricitate: VC TA min ( SNS, Adren., Ag.II); VD=> TA min ( SNVS, SNVP). 2. vâscozitate (η): η (Ht ) TA min ; η (Ht =anemie) Ta min. 3. elasticitatea vaselor. Volemia: volemia TA; volemia TA.
37 Variaţii fiziologice ale TA Exerciţiul fizic: -persoane antrenate: TA Max ( DC) TA min (VD muşchi) -persoane neantrenate: TA Max /const. TA min -patologic: TA Vârsta: copii TA TA (insuficienţă cardiacă) adulţi - TA Max = mmhg -TA min = mmhg
38 Sex: TA bărbaţi > TA femei; Poziţie:1) TA orizontală < TA verticală Stres: TA 2) trecerea din clino- în ortostatism: -TA (efectul gravitaţiei) declanşare mecanisme de reglare reflexă efect: TA reflex. -patologic: TA (hipota ortostatică). Digestie: TA Max Sarcină: TA ( volemia) Temperatură (t) : t VD TA t VC în piele.
39 Variaţii patologice ale TA - volemiei TA hipertensiune arterială prin -VC TA Max >140mmHg; TA min >80mmHg Cauze: - ateroscleroza; - cardiovasculare; - neurologice - tumori craniene (sindr. Cushing) caracteristica TA şi FC (reflex); - renale. TA hipotensiune arterială -TA Max <100mmHg + simptome -Cauze: insuficienţa cardiacă, hemoragie, şoc.
40 Tipuri de HTA Parametrul TA Max TA min TA Volemia sau Volum sistolic Rezistenţa vasculară periferică (VC)
41 Metoda auscultatorică de măsurare a TA (L.P.)
CURS 11 HEMODINAMICA
CURS 11 HEMODINAMICA Fox I, Human Physiology, 2012 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele
Διαβάστε περισσότεραUMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραde biomecanica fluidelor
Catedra de Biofizica Medicala, UMF Carol Davila Bucuresti, an universitar 2012-2013 NoŃiuni de biomecanica fluidelor Dr. Iftime Adrian Dr. Popescu Anca Cuprins Elemente de hidrodinamica Legile curgerii;
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότερα31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραPRESIUNEA ARTERIALĂ.
PRESIUNEA ARTERIALĂ. X.1. ASPECTE TEORETICE X.1.1. Generalităţi. Definiţie şi unităţi de măsură. Circulaţia sângelui prin sistemul vascular este determinată de doi factori: diferenţa de presiune de la
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
Διαβάστε περισσότερα3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCURS IV FLUIDE, MECANICA FLUIDELOR
CURS IV FLUIDE, MECANICA FLUIDELOR Statica fluidelor Planul cursului Presiunea, legea fundamentală ă a hidrostaticii Legea lui Pascal Legea lui Arhimede Dinamica fluidelor Curgere staţionară Legea lui
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραLucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
Διαβάστε περισσότεραOSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilatii mecanice ş.l. dr. Marius COSTACHE 3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale Oscilaţii mecanice Oscilaţia fenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică prezintă o variaţie periodică
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραHEMODINAMICA II Presiunea venoasa
HEMODINAMICA II Presiunea venoasa Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii venoase (PV) scade progresiv.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραCatedra de Fiziologie NC Paulescu, Disciplina Fiziologie II, UMF Carol Davila Bucuresti HEMODINAMICA II. Dr. Adrian Roşca, 2018
HEMODINAMICA II Dr. Adrian Roşca, 2018 Presiunea venoasă Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραAmplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal
Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal În curent continuu, unde valoarea tensiunii şi a curentului sunt constante în timp, exprimarea cantităńii acestora în orice moment este destul de uşoară.
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότερα