ANALIZA STRUCTURALĂ A UNUI STRUNG CU TREI AXE CNC
|
|
- Ζοροβάβελ Λόντος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Articol-Cerc Stiintific Studentesc ANALIZA STRUCTURALĂ A UNUI STRUNG CU TREI AXE CNC RADU Alexandru Cristian Conducător științific: Prof.dr.ing. Miron ZAPCIU REZUMAT: S-au analizat diferite soluții pentru strungurile cu batiu înclinat pentru a oferi o imagine de ansamblu a tehnologiei uzuale folosită în construcția celor mai noi mașini-unelte și pentru a ușura proiectarea strungurilor normale cu comandă numerică. S-au avut în vedere strungurile care permit prelucrarea pieselor cu diametre de peste 600 mm însă soluțiile sunt prezentate în termeni generali și pot fi introduse în construcția strungurilor de diferite dimensiuni. CUVINTE CHEIE: structură, strung, comandă numerică, tehnologie, automatizări. 1 INTRODUCERE Prin această lucrare s-a urmărit identificare soluțiilor actuale folosite pentru structurile strungurilor cu comandă numerică. Nu există o soluție universală și unic acceptată pentru construcția strungurilor iar producătorii de mașiniuneltei au adoptat diferite soluții bazate pe experienta în domeniu și în concordanță cu funcțiile pe care respectiva mașină trebuie să le îndeplinească. Analiza cu element finit, care acum este mult mai facilă mulțumită programelor specializate ce pot face simulări cu rezultate foarte apropiate de cel experimentale, ajută la dezvoltare și optimizarea continuă a elementelor de structură. Astfel diferite soluții pot da o precizie asemămătoare sau foarte apropiată a două mașini diferite din punct de vedere al întregii structuri. Tendințele actuale sunt spre simplificarea construcției mașinii-unelte iar acest lucru este posibil datorita progreselor în domeniul informatic și al electronicii. 2 STADIUL ACTUAL S-au analizat cele mai uzuale soluții adoptate de producătorii de mașini-unelte pentru a crea o imagine de ansamblu a posibilităților de construcție a strungurilor cu comandă numerică. Au fost luate în considerare strungurile cu batiu înclinat deoarece aceste au în general o rigiditate mai bună. Stungurile sunt analizate din punct de vedere al performanțelor, soluțiilor folosite pentru lanțul cinematic principal, soluții folosite pentru lanțurile cinematice de avans, soluții pentru sistemul de prindere al sculei, soluții pentru păpușa mobilă. 1 Specializarea MUSP, Facultatea IMST; r.a.cristian.93@gmail.com; 3 PERFORMANȚELE STRUNGURILOR 3.1 Strungul cu comanda numerica Haas ST- 45L Strungurile Haas din seria ST-45 oferă posibilitatea prelucrării cu regimuri de așchiere dure, au rigiditate excelentă și stabilitate termica foarte bună. Pot fi echipate cu un motor electric de acționare a lanțului cinematic principal cu o putere de 29.8kW sau, opțional, de 41kW care poate lucra la o turație maximă de 1400 rpm. Are cutie de viteze cu două trepte. Poate strunji piese cu diametre până la Φ648 mm și cu lungimi de maximum 2032 mm. Pe axa Z are o cursă se 2032 mm cu o viteză de avans de 8.1 m/min și o sarcină maximă de 40kN. Pe axa X are o cursă de 432 mm cu o viteză de avans de 18 m/min și suportă o sarcină maximă de 24.4 kn. Păpușa mobilă este comandată numeric. Mașina este echipată cu o turelă cu 12 scule cu sistem de prindere BOT (bolt-on) sau hibrid. 3.2 Strungul cu comanda numerica Knuth Ecoturn 650/1000 Strungul Knuth Ecoturn 650/1000 are stabilitate foarte bună datorită batiului înclinat iar întreaga structură a fost concepută și optimizată cu ajutorul metodei de analiză cu elemente finite. Este echipat cu un motor de 22kW pentru acționarea lanțunlui cinematic principal, cu turația maximă de 2000 rpm. Diametrul maxim de strunjire peste batiu este de 630 mm iar lungiea maximă a semifabricatului de 1000 mm. Cursa pe axa Z este de 1100 mm cu o viteză de avans de 12m/min iar cursa pe axa X este de 330 mm și are viteza de avans de 8m/min. Sania este prevăzută cu o turelă cu 8 scule. 1
2 Titlu Lucrare 3.3 Strungul cu comandă numerică DMG MORI NLX 4000 Strungul DMG MORI NLX 4000 este un strung de dimensiuni mari care a fost proiectat după necesitățile actuale de a prelucra piese cu caracteristici diferite în condiții de productivitate ridicată. Mașina este capabilă să funcționeze cu regimuri grele pentru degroșare mulțumită motorului de cuplu mare, dar și cu regimuri de finisare pentru a obține piese de precizie ridicată. Operațiile de strunjire și frezare combinate permit prelucrarea pieselor pentru diferite domenii din industrie. Strungul asigură o precizie ridicată prin controlul deformațiilor termice realizat prin răcire elementelor de structură. Turația maximă a arborelui orincipal este de 2000 rpm, iar motorul de acționare a lanțului cinematic principal are o putere 37 kw. Diametrul maxim al semifabircatului este de 600 mm iar lungimea de 1500 mm. Cursa pe axa Z este de 1685 mm și atinge o viteză de avans de 30 m/min. Axa X are o cursă de 365 mm iar videta maximă de avans de 30 m/min. Strungul NLX 4000 are un grad mare de automatizare mulțumită și păpușii mobile care poate fi comandată numeric și are control variabil a forței de strângere prin intermediul instrucțiunilor de program. Această dotare poate reduce timpul de pregătire cu până la 50%. Pentru controlul dilatărilor termice DMG MORI prezintă o solutie de răcire a arborelui prinipal. Un canal în formă de spirală conduce lichidul de răcire (ulei) pentru a compensa dilatările termice în mod activ ținănd cont de termperatura mediului ambiant și de regimul de așchiere. Acest sistem ajută la răcirea eficientă a arborelui principal care reprezintă principala sursă de căldură. Răcirea sculei se face cu ajutorul unui sistem de racire cu aer și ceață de ulei. 4 LANȚUL CINEMATIC PRINCIPAL În ansamblul unui strung lanțul cinematic principal conform soluțiilor actuale se materializază prin motor electric de acționare, transmisie, reductor/cutie de viteze și arbore principal care transmite mișcarea principală la semifabricat. Lanțul cinematic principal trebuie să asigure o viteză de aschiere optimă pentru o prelucrare continuă și fără șocuri. Lanțul cinematic principal trebuie să asigure o gamă largă de turații pentru a permite prelucrarea pieselor de diferite diametre în condiții de precizie impuse. Precizia pieselor obținute este influențată și erorile însumate de lanțul cinematic începând de la motorul de acționare până la arborele principal. Datorită acestei necesități la strunguri există diferite soluții care oferă precizii diferite în funcție de piesele ce se doresc a fi prelucrate pe mașina respectivă. Printre soluțiile actuale de construire a lanțurilor cinematice principale se numără și varianta cu motor de acționare și cutie de viteze cu mecanism planetar. Momentul poate fi transmis de la reductor direct la arborele principal prin intermediul unui cuplaj (Fig. 1) sau poate exista o transmisi cu curele intre aceste două elemente (Fig. 2). Avantajul transmisiei cu curele este că elimină transferul vibrațiilor și a căldurii spre arborele principal generate de motor si de cutia de viteze. Cele mai noi soluții de strunguri folosesc arbori principali integrați (Fig. 3) în care sunt eliminate toate elementele intermediare dintre motorul de acționare și arborele principal, simplificând extraordinar de mult construcția mașinilor-unelte și reducând vibrațiile generate de motor, cutie de viteze și transmisii. Fig. 1 Lanț cinematic principal. 1 motor de acționare; 2, 4 cuplaj; 3 cutie de viteze; 5 arbore principal/universal. Fig. 2 Lanț cinematic principal. 1 motor de acționare; 2 cutie de viteze; 3 transmisie cu curele; 4 arbore principal/universal. 2
3 Articol-Cerc Stiintific Studentesc Fig. 3 Arbore principal integrat pentru strung normal. 1 arbore; 2 lăgăruire cu rulmenți radial-axiali cu bile, monaj în O ; 3 stator; 4 rotor; 5 carcasă cu canal elicoidal pentru răcire; 6 lăgăruire cu rulmenți radial-axiali, montaj în O. Tabelul 1 Analiză comparativă între tipurile de arbori principali Arbore cu transmisie prin Arbore cu transmisei directă Arbore integrat curea Cost redus Turații mai mici Întreținere ușoară Fără vibrații introduse de transmisie Turații mai mari Răspuns dinamic foarte bun datorită momentului de inerție mai mic Ocupă mai puțin spațiu Instalare rapidă Precizie foarte ridicată Turații foarte mari Cutia de viteze cu mecanism planetar (Fig. 4) are in general 2-3 trepte de viteze care asigură un cuplu ridicat la turații mari. În acest caz momentul este transmis direct de la motorul electric (1) către cutia de viteze (2); arborele motorului antrenează roata dințată (3). Dacă baladorul (4) este cuplat în treapta I prin orificiile (a), mișcarea este transmisă la sateliți (6) și mai departe la arborele de ieșire (7) iar roata dințată cu dantură interioară (9) este blocată. În această trapt se asigură un raport de transfer de 1:4. Dacă baladorul (4) este cuplat in treapta II prin orificiile (b), mișcarea este transmisă la roata dințată (9) și la sateliți (6) iar apoi mai departe la arborele de ieșire (7). În treapta a doua raportul de transfer este de 1:1. 3
4 Titlu Lucrare Astfel de cutii de viteze sunt complet automatizate avănd acționare hidraulică sau electro-magnetică pentru schimbare treptelor de viteză în funcție de gabarit. Aceste cutii sunt foarte răspândite și înlocuiesc cutiile de viteze clasice cu mai multe trepte de viteze. Fig. 4 Schema cinematică a cutiei de viteze cu două trepte În Fig. 5 este prezentat un exemplu de arbore principal la care transmisia miscării se face prin intermediul unei transmisii cu curea. Pe tronsonul cel mai din stânga se montează o fulie care asigură transmiterea mișcării de la motor la arborele principal. Folosirea acestei soluții scade prețul mașinii dadorită costurilor de fabricație mai mici însă are dezavantajul că nu poate atinge turații la fel de mari ca arborii integrați (Error! Reference source not found.) care sunt necesare pentru obținerea unor piese complexe de precizie ridicată sau pentru atingerea unei productivități mai bune. Această transmisie are avantajul protecției la suprasarcini iar constul înlocuirii curelelor este foarte mic. Comparativ cu celelalte două soluții (Error! Reference source not found.) transmisia prin curele are dimeniuni de gabarit mai mari. Din cauza forței de pretensionare necesară intinderii curelelor apar solicitări în arbore și în lăgăruiri care dăunează procesului de așchiere. Fig. 5 Arbore principal SKF cu transmisie prin curea. 1 arbore; 2 rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri; 3 carcasă; 4 lăgăruire cu rulmenți radial-axiali cu bile, montaj in O. 4
5 Articol-Cerc Stiintific Studentesc 5 LANȚURILE CINEMATICE DE AVANS Față de mașinile clasice la mașinile cu comandă numerică lanțurile cinematice de avans sunt mult simplificate mulțumită avantajului adus de dezvoltarea industriei electronice. Astfel au putut fi eliminate cutiile de avans și filete iar lanțurile de avans sunt independente din punct de vedere fizic față de lanțul cinematic principal ele având motoare de acționare separate. Corelarea mișcărilor prin intermediul interpolării asigurată pe cale electronică. Distribuția temperaturii de-a lungul șurubului din mecanismul de transformare a mișcării de rotație în mișcare de translație șurub-piuliță cu bile poate fi schimbată foarte rapid datorită vitezei de avans și forțelor de așchiere. Pe mașinile-unelte cu buclă semi-inchisă (fără traductoare liniare) rezultă o variație de lungime de 100 μm/m întruun interval de 20 de minute. Dilatările șurubului pot provoca defecte semnificative în piesele prelucrate. Precizia de poziționare la mașinile-unelte cu comandă numerică se realizează prin crearea unei bucle închise (Fig. 6Error! Reference source not found.) între elementul de comandă și elementul de acționare. Astfel prin introducerea unui traductor (TR) si a unui bloc comparator (C p) se poate completa bucla închisă obținânduse un control continuu al poziției rezultând o precizie ridicată a pieselor prelucrate, care nu poate fi realizată pe mașinile-unelte clasice. La operațiile de conturare este caracteristic faptul că diferitele deplasări după axele mașinii se execută simultan, între ele existând o dependență funcțională. De aceea este necesar și un bloc interpolator (I) cu ajutorul căruia echipamentul poate coordona mișcările pe două axe pentru a efectua interpolarea liniară sau circulară. La strunguri interpolarea liniară permite generarea suprafețelor conice iar interpolarea circulară permite generearea suprafețelor sferice. Închiderea buclelor de poziţie și de reglare a vitezelor de avans (și a vitezei principale de rotaţie pentru realizarea funcţiei de optimizare a regimului de așchiere ce însoţește conturarea) implică răspunsul mașinii în timp real. Fig. 6 Schema bloc a unui lanț cinematic de avans. Mcit modul citire program; I.M.D. introducere manuală a datelor; Cv convertor digital-analog; Mem memorie; I interpolator; Cp bloc comparator; MCd mecanism de comandă; MAct mecanism de acționare; TR traductor de pozitie. Pentru o productivitate mai mare unii producători folosesc o soluție de strunjire în 4 axe (Fig. 7) unde prelucrarea se face simultan cu două cuțite pentru același profil. Strunjirea în 4 axe se mai numește și așchiere echilibrată. Pe lângă productivitatea ridicată această soluție echilibrează forțele de așchiere ajutând la prelucrarea pieselor cu lungimi mari micșorând sau chiar eliminând deformarea piesei și bătaia radială. Volumul dublu de așchii în unitatea de timp poate fi obținut fie prin mărirea avansului fie prin strategii diferite ale traiectoriilor cuțitelor. Fig. 7 Strunjire în 4 axe cu SINUMERIK 828D și 840D 5
6 Titlu Lucrare 5.1 Evoluția ghidajelor De-a lungul timpului în construcția ghidajelor s-a urmărit micșorarea frecării și facilitarea operațiilor de întreținere și reparație/înlocuire. Vom prezenta o clasificare a tipurilor de ghidaje cunoscute: ghidaje de alunecare: o ghidaje dintr-o bucată (fac corp comun cu batiul sau cu elementul mobil); o ghidaje aplicate (pe batiu si/sau pe elementul mobil; din oțel sau fontă); o ghidaje din materiale plastice/compozite; ghidaje cu elemente intermediare (de rostogolire). Ghidajele de alunecare pot avea diferite profile (Fig. 8) care se aleg în funcție de tipul încărcărilor la care mașina va fi supusă. Această tehnologie se mai întâlnește la mașinile-unelte mai vechi sau la unele mașini-unelte speciale și cu gabarit mare unde soluțiile noi nu pot fi implementate. Pentru confecționarea ghidajelor este nevoie de materiale de calitate de aceea ghidajele dintr-o bucată au fost înlocuite de ghidajele aplicate. Acestea mai oferă și avantajul că prelucrarea lor este mult mai ușor de realizat. Astfel ghidajele aplicate au o duritate mai mare și în același timp o durată de viață mai mare, ele pot fi ușor înlocuite. Fig. 9 Ghidaj compozit. 1 batiu turnat și prelucrat; 2 material compozit Cele mai noi mașini-unelte folosesc ghidaje cu elemente intermediare (Fig. 10) datorită avantajelor pe care acestea le aduc în comparație cu ghidajele de alunecare. Au randamentul cel mai mare mulțumită elementelor intermediare care înlocuiesc frecarea de alunecarea cu frecare de rostogolire. Se montează și se înlocuiesc relativ ușor și au un gradul mare de interschimbabilitate. Acestea se comandă de la diferiți producători după ce s-au ales din cataloagele respective urmând pașii indicați și efectuând calculele necesare. Fig. 8 Profile pentru ghidaje de alunecare O soluție mai nouă și îmbunătățită a ghidajelor de alunecare o reprezintă ghidajele din materiale plastice/compozite (Fig. 9). Ghidajele din mateiale plastice/compozite au un coeficient de frecare mai mic și asigură o deplasare uniformă, nesacadată, a elementului mobil mai ales în cazul vitezelor de avans mici și foarte mici. Acestea se prelucrează mult mai ușor decăt ghidajele din materiale metalice și au timp de metenanță mai scurt. Fig. 10 Ghidaj cu elemente intermediare. 1 element mobil (sanie); 2 patină (tanchet); 3 elemente intermediare (role); 4 șină (ghidaj liniar); 5 batiu. 5.2 Transmiterea mișcării Pentru realizarea mișcărilor de translație a săniilor și a păpușii strungului se folosesc mecanisme de transformare a mișcării șurub-piuliță cu bile sau pinion-cremalieră (Fig. 13). Mecanismul șurub-piuliță cu bile are un randament mult mai mare decăt mecanismul clasic șurub-piuliță datorită elementelor intermediare ca transformă frecare de alunecare în frecare de rostogolire. Un mecanism șurub-piliță cu bile (Fig. 11) este constituit cel puțin din următoarele componente: șurub conducător (5), piuliță (1), elemente intermediare (4), canal de recirculare a bilelor (2). 6
7 Articol-Cerc Stiintific Studentesc Fig. 11 Șurub-piuliță cu bile. 1 piuliță; 2 canal de recirculare; 3 orificiu lubrifiere; 4 elemente intermediare (bile); 5 șurub conducător. Fig. 13 Mecanism pinion-cremalieră Pentru preluare eficientă a jocurilor au fost dezvoltate piulițele duble (Fig. 12) care elimină jocul de întoarcere mărind considerabil precizia de repoziționare. Două piulițe montate cap la cap și separate de un distanțier care inroduce o forță de prestrângere care impinge piulițele în direcții opuse astfel realizându-se preluare jocului de întoarcere. Fig. 14 Șurub piuliță cu transmiterea mișcării printrun cuplaj Fig. 12 Piuliță cu preluarea jocului în ambele sensuri. n un număr de pași cuprins între 3 și 4. În cazul transmisiei șurub-piuliță cu bile transmiterea mișcării de la motorul de acționare la șurub se poate face prin trei metode: prin intermediu unui cuplaj (Fig. 14). Este mai ușor de realizat însă nu permite mărirea cuplului printr-un raport de transfer; cu transmisie prin curea (Fig. 15). Permite realizarea unor cupluri mai mari decât cel al motorului dar care este limitat de rezistența curelei; angrenaj cu roți dințate conice (Fig. 16). Realizează cuplurile cele mai mari însă este mai costisitoare și necesită instalație de ungere permanentă. Fig. 15 Surub-piuliță cu transmisie prin curea Fig. 16 Șurub-piuliță cu transmiterea mișcării prin angrenaj cu roți dințate cilindrice 7
8 Titlu Lucrare 6 CONCLUZII Din analiza efectuată se poate observă că există o tendintă spre simplificare structurii mașinilorunelte. Scurtarea lanțurilor cinematice duc la mărirea preciziei iar progresul în domeniul electronicii permite scăderea timpului de răspuns al buclelor închise din lanțul cinematic. Din specificațiile strungurile normale cu comandă numerică și batiu înclinat analizate se pot trage câteva concluzii cu privire la lanțurile cinematice, și anume: pentru axa Z, viteze de avans cuprinse între 8 și 12 m/min; pentru axa X, viteze de avans cuprinse între 8 și 30 m/min; turația maximă a arborelui principal cuprinsă între 1400 și 2000 rpm; La majoritatea strungurilor de dimensiuni mici și medii ghidajele sunt aplicate și cu elemente intermediare iar uneori pentru păpușă mobilă aceste sunt frezate direct pe batiul strungului. Pe viitor se vor avea în vedere și tehnologiile de ultimă generație și tehnologiile care se găsesc în situații speciale. 7 BIBLIOGRAFIE [1]. HAAS CNC Lathes, disponibil la: Accesat la data: [2]. KNUTH Machine Tools, disponibil la: Accesat la data: [3]. DMG MORI, disponibil la: Accesat la data: [4]. Miron Zapciu, Curs Drives Technology, [5]. Miron Zapciu, Curs Concepție integrată mașini-unelte. [6]. Dan Prodan, Curs construcția mașinilorunelte. [7]. Adrian Nicolescu, Curs componente mecanice tipizate. 8
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati
Capitolul 15 Asamblari prin caneluri, arbori profilati T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare? a) cele din seria usoara; b) cele din seria mijlocie; c) cele din
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Tehnologia materialelor 69 PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE
Tehnologia materialelor 69 LUCRAREA NR. 13. PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE 1. Scopul lucrării. Scopul lucrării este însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor teoretice şi practice necesare pentru executarea
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
n = π D PRELUCRAREA PRIN FREZARE Tehnologia materialelor 79 LUCRAREA NR Scopul lucrării.
Tehnologia materialelor 79 LUCRAREA NR. 14. PRELUCRAREA PRIN FREZARE 1. Scopul lucrării. Scopul lucrării este însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor teoretice şi practice necesare pentru executarea
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU PRELUCRARI MECANICE - I -
Universitatea Dunărea de Jos UTLAJE S ECHPAMENTE PENTRU PRELUCRAR MECANCE - - Gabriel FRUMUSANU Galaţi - 2008 Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă Facultatea de Mecanica Specializarea
1. Prelucrarea CNC a pieselor
1. Prelucrarea CNC a pieselor 1.1. Considerații generale asupra prelucrărilor CNC Prelucrarea CNC are în vedere toate tipurile de prelucrări mecanice prin așchiere, dar și pe cele de prelucrare neconvenționale
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
10. TRANSMISII PRIN CURELE [1, 3, 5] CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE
10. TRANSMISII PRIN CURELE [1, 3, 5] 10.1. CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care realizează transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii,
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
- 1 - CURS 10 ELEMENTE CONSTRUCTIVE PENTRU SISTEMELE DE SUSŢINERE ŞI GHIDARE
- 1 - CURS 10 ELEMENTE CONSTRUCTIVE PENTRU SISTEMELE DE SUSŢINERE ŞI GHIDARE În construcţiile sistemelor mecatronice, pentru susţinerea pieselor aflate în mişcare de rotaţie se utilizează rulmenţi, iar
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
MOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR
CURS 10+11 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA SOLIDULUI RIGID In cadrul cinematicii punctului material s-a arătat ca a studia mişcarea unui punct înseamnă a determina la
CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR
CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA NOŢIUNI DE BAZĂ ÎN CINEMATICA Cinematica studiază mişcările mecanice ale corpurilor, fără a lua în considerare masa acestora şi
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ
Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ 11.1 Introducere S-a analizat în paragrafele anterioare aspectul funcţionării statice a unui sistem de acţionare
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul
INEMTI 1. Se consideră mecanismul plan din figură, compus din manivelele 1 şi 2, respectiv biela legate intre ele prin articulaţiile cilindrice şi. Manivela 1 se roteşte cu viteza unghiulară constantă
Pioneering for You Prezentare WILO SE
Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
LOCOMOTIVE ELECTRICE
LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
z a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
3. TRANSMISII PRIN CURELE [3; 4; 8; 13; 14; 16; 29; 31]
3. TRANSMISII PRIN CURELE [3; 4; 8; 3; 4; 6; 9; 3] 3.. CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizează transmiterea mişcării de rotaţie
2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI
2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2.1. Consideraţii generale Utilizarea automobilului constă în transportul pe drumuri al pasagerilor, încărcăturilor sau al utilajului special montat pe
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
SISTEME ELECTROMECANICE CU APLICATII IN INDUSTRIA AUTO SEM - Curs 9 1
SISTEME ELECTROMECANICE CU APLICATII IN INDUSTRIA AUTO 2009-2010 SEM - Curs 9 1 SISTEME DE DIRECTIE Schema de principiu a unui sistem de direcţie clasic. Roți directoare La realizarea sistemului de direcție
PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
- 1-2. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE Acest tip de transmisie se realizează între arbori paraleli, are în construcţie cel puţin două roţi pe care se înfăşoară elementul intermediar elastic
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 ) In prima fisa publicata pe site-ul didactic.ro ( Miscarea armonica) am explicat parametrii ce definesc miscarea oscilatorie ( perioda, frecventa ) dar nu am