Curs 3: GLUCONEOGENEZA CALEA ACIDULUI GLUCURONIC (GLUCURONICĂ) CALEA PENTOZO-FOSFAT
|
|
- Σπύρος Ζαΐμης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Curs 3: GLUCONEOGENEZA CALEA ACIDULUI GLUCURONIC (GLUCURONICĂ) CALEA PENTOZO-FOSFAT
2 GLUCONEOGENEZA 1. Definiţie, localizare, generalităţi 2. Precursori (substraturi) ai gluconeogenezei 3. Etape şi reacţii 4. Bilanţ energetic 5. Reglarea gluconeogenezei 6. Aplicaţii medicale
3 1. Gluconeogeneza (GNG) definiţie, localizare Definiţie: sinteza Glu din compuşi non-glucidici (ac. piruvic, ac. lactic, glicerol, aminoacizi glucogeni) Localizare: Citosol şi mitocondrie (faţă de glicoliză localizată doar în citosol) Ficatul şi rinichii sunt singurele organe capabile de a sintetiza Glu din compuşi non-glucidici Importantă pentru ţesuturile glucodependente Ţesuturile glucodedependente: creier, hematii, medulara renală, cristalin, cornee, testicule, fibre musculare netede, leucocite
4 1. Gluconeogeneza generalităţi 120 g Glu este folosită zilnic de creier în scopul de a satisface nevoia de ATP, dar necesarul total al organismului = 160 g Rezerva de Glu a organismului = 210 g: 20 g în fluidele corpului 190 g stocate în glicogen postprandial (10-18 ore absenţă de aport de glucide), glicogenoliza hepatică acoperă necesarul de Glu
5 Gluconeogeneza generalităţi Noaptea (aport alimentar întrerupt) ~ 90% din GNG = în ficat ~ 10% din GNG = în rinichi Glu generată de celule renale tinde să-şi acopere doar necesarul local de energie Totuşi, are importanţa în menţinerea glicemiei în perioadele de post prelungit (~ 40% din Glu sanguină produsă prin GNG) Aceste fapte explică necesitatea GNG care asigură supravieţuirea în aport insuficient de glucide / post prelungit
6 2. Precursori (substraturi) ai gluconeogenezei Precursorii rezultaţi din catabolismul celular sunt eliberaţi în sânge și preluaţi de către ficat. Lactat = 40-50% din substraturile GNG; rezultă în anaerobioză din piruvat (Py) Aminoacizi glucogeni (AA Glu). Ex: alanină (ALA) rezultată din degradarea proteinelor musculare, este în Py prin transaminare (ALAT -alanin aminotransferaza) = 30-40% din toate substraturile pentru GNG Glicerol rezultă prin degradarea trigliceridelor din ţes. adipos (lipoliză), fiind transportat în ficat este fosforilat la glicerol-fosfat de glicerolkinaza hepatică (care lipseşte în adipocite) înainte de intrarea în glicoliză, glicerolfosfatul este în DHAP de glicerol-fosfatdehidrogenaza.
7 3. GNG din piruvat etape şi reacţii Are loc prin inversarea reacţiilor glicolizei, excepţie fac reacţiile catalizate de HK (hexokinaza), PFK-1 (posfofructokinaza), PK (piruvatkinaza) care trebuie ocolite. Enzime implicate în ocolire (reacţii specifice GNC = bariere energetice ale GNG): PC (piruvat-carboxilaza) PEPCK (fosfoenolpiruvat carboxikinaza) Fr-1,6-BP-aza (fructozo-1,6- bifosfataza) G-6-P-aza (glucozo-6-fosfataza)
8 GNG din piruvat etape şi reacţii ETAPELE GNG : A. Mitocondrială: conversia Py PEP B. Citoplasmatică: conversia PEP G-6-P C. Reticul endoplasmatic: conversia G-6-P Glu.
9 A. Etapa mitocondrială: Py PEP Py = transportat în mitocondrii și OAA (oxaloacetat) prin carboxilare cu consum de ATP, sub acţiunea PC (piruvat carboxilazei): prezentă doar în mitocondriile din ficat şi rinichi (nu şi în muşchi) se leagă covalent de biotină CITOSOL MITOCONDRIE OAA nu poate traversa membrana mitocondriilor va fi eliberat în citoplasmă prin transport de către un sistem de tip navetă (suveică) malat-aspartat Enzima implicată este MDH (malat-dehidrogenaza) În citoplasmă, OAA PEP prin decarboxilare sub acţiunea PEPCK (PEP carboxikinaza) O C OH C O CH 3 Piruvat HO CH COOH CH 2 COOH Acid malic NAD + MDH NADH,H + O C COOH O C OH C O CH 3 Piruvat GTP PC (biotinã) GDP O C COOH H 2 C COOH OAA NADH,H + MDH NAD + HO CH COOH CH 2 COOH Acid malic O C OH C O P + CO 2 H 2 C COOH OAA PEPCK CH 2 PEP
10 Etapa mitocondrială: Py PEP Importanţa: Prima barieră energetică Asigură un substrat important pentru GNG (OAA) Constituie o sursă de OAA pentru ciclul Krebs
11 B. Etapa citoplasmatică: PEP G-6-P Transformarea PEP Fr-1,6-BP urmează aceleaşi reacții ca în glicoliză, dar în sens invers. Defosforilarea Fr-1,6-BP Fr-6-P, sub acţiunea fructozo-1,6 bifosfatazei (reacţie specifică GNC, a doua barieră energetică) Izomerizarea Fr-6-P G-6-P, sub acţiunea glucozo-6-fosfatizomerazei.
12 C. Etapa din reticulul endoplasmatic: G-6-P Glu A treia barieră energetică Enzima implicată în defosforilare este G-6-fosfataza Prezentă doar în ficat şi medulara renală ATP Mg 2+ GK,HK ADP GLICOLIZÃ G G 6 P Pa G-6-P-azã H 2 O GLUCONEOGENEZÃ
13 4. Bilanţ energetic Pentru sinteza unei molecule Glu din 2 de Py se consumă în total: 6 ATP 2 NADH + H +
14 5. Reglarea gluconeogenezei GNC este: dependentă de raportului insulină / glucagon în strânsă legătură cu glicoliza activată de foame produşii intermediari pot servi atât pentru GNG cât și pentru glicoliză: atunci când o cale este activată, cealaltă este blocată, prevenind un ciclu inutil
15 Reglarea gluconeogenezei Alegerea uneia sau a celeilalte căi (GNC/glicoliză) depinde de: 1. Disponibilitatea substraturilor 2. Inducerea / reprimarea enzimelor specifice sub control hormonal a uneia din căi 3. Statusul energetic al celulei: GNC necesită energie (ATP accelerează GNG) glicoliza este generatoare de energie (ATP inhibă glicoliza)
16 Nivele de reglare ale GNG La nivelul celor 4 enzime specifice GNG: PC (Piruvat carboxilaza) = stimulată de acetilcoa rezultat din beta-oxidarea acizilor grași (lipoliza à jeun) PEPCK (Fosfo-enolpiruvat carboxikinaza) = indusă de glucagon, adrenalina, glucocorticosteroizi şi inhibată de insulină F-1,6-BP-aza (Fructozo-1,6-bifosfataza) = indusă între mese, fiind activată de citrat şi inactivată de F-2,6-BP și AMPc G-6-P-aza (Glucozo- 6-fosfataza) = sintetizată în principal între mese pentru a elibera Glu din ficat către ţesuturile glucodependente.
17 Reglarea hormonală a GNG Glucagonul stimulează GNG prin 3 mecanisme: 1. nivelul F-2,6-BP, ceea ce conduce la: activarea F-2,6-BP-azei inhibarea PFK-1 2. Inhibă activitatea piruvat-kinazei prin stimularea conversiei în forma fosforilată (inactivă) 3. Stimulează transcripţia genei pentru PEPCK (fosfoenolpiruvat carboxikinază)
18 Reglarea glicolizei şi GNG Glicoliza şi GNG = două căi antagoniste, funcţionând alternativ, în funcţie de cerinţele nutriţionale: Imediat după ingestia alimentară: glicoliza = activată și GNC = blocată Între mese: GNG = activată și glicoliza = blocată 7 enzime reglează acest echilibru, fiind influenţate de factori hormonali (în special de raportul insulină / glucagon) şi statusul nutriţional al organismului:
19 Reglarea glicolizei şi GNG Enzimele alosterice ale glicolizei, stimulate de insulina eliberată imediat postprandial: 1.Hexokinaza (HK) / Glucokinaza 2.Fosfofructokinaza-1 (PFK-1) 3.Piruvat kinaza (PK) Enzime implicate în reacţiile specifice GNC, stimulate de glucagon între mese: 1.PC (piruvat-carboxilaza) 2.PEPCK (fosfoenolpiruvat carboxi-kinaza) 3.Fr-1,6-BP-aza (fructozo-1,6-bifosfataza) 4.G-6-P-aza (glucozo-6-fosfataza)
20 Reglarea glicolizei / gluconeogenezei
21 GNG din lactat etape şi reacţii Transformarea lactatului în Py este o reacţie reversibilă catalizată de LDH (lactat dehidrogenază). O NADH,H + NAD + O C C OH OH C O H C OH CH 3 Acid piruvic LDH CH 3 Acid lactic! A se vedea ciclul Cori din cursul 2 (glicoliza)
22 GNG din glicerol etape şi reacţii Glicerol kinaza este absentă în adipocite, deci glicerolul eliberat din hidroliza trigliceridelor nu poate fi utilizat pentru reesterificare, fiind un deşeu eliberat în circulaţia sanguină Glicerolul este preluat de ficat şi utilizat după nevoi pentru GNC sau glicoliză Din acizii graşi liberi se vor sintetiza corpii cetonici la nivel hepatic
23 GNG din aminoacizi etape şi reacţii à jeun, AA eliberaţi din hidroliza proteinelor tisulare = principala sursă de Glu α-cetoacizii (ex. OAA, α-cetoglutarat) sunt derivaţi din metabolizarea AA glucogeni (formatori de Glu) AA glucogeni pătrund în ciclul Krebs OAA (precursor direct al PEP Glu prin GNG) Există AA cetogeni (lizina şi leucina) formează acetil-coa si nu participă direct la sinteza Glu (reacţia Py acetil-coa este ireversibilă)
24 Aminoacizi gluco şi cetogeni A. AA glucoformatori (glucogeni): 1. Alanina 2. Glicina 3. Serina 4. Aspartat 5. Asparagina 6. Arginina 7. Cisteina 8. Prolina 9. Glutamat 10. Glutamina 11. Metionina 12. Histidina 13. Valina 14. Treonina B. AA cetoformatori (cetogeni): 1.Leucina 2.Lizina C. AA glucogeni şi cetogeni: 1.Izoleucina 2.Fenilalanina 3.Tirozina 4.Triptofan
25 GNG din aminoacizi etape şi reacţii
26 GNG din alanină Alanina (Ala) = cel mai important AA glucoformator. În muşchi Ala este obţinută din Py prin transaminare, eliberată apoi în sânge şi transportată la ficat, unde este convertită la Py În ficat, Py Glu prin GNG şi eliminata în sânge Glu este preluată de către muşchi şi Py (prin glicoliză), care din nou poate fi transaminat la Ala.
27 Gluconeogeneza de reţinut: Suplineşte aportul exogen de Glu în post prelungit Utilizează produşii de deşeu ai altor căi: Lactatul din muşchi şi eritrocite ficat Glicerolul din ţesutul adipos ficat şi rinichi Interferează cu ciclul Krebs la nivelul OAA Se formează şi pe seama a numeroşi AA glucogeni
28 6. Aplicaţii medicale GNC este caracterizată prin hipoglicemie şi acidoză lactică. GNC este mult amplificată în diabetul zaharat, contribuind la întreţinerea hiperglicemiei. GNC este o țintă de terapie în diabetul zaharat tip II metformin inhibă formarea Glu și stimulează absorbția Glu în celulele Hipoxia prelungită duce la [acidului lactic] GNC este insuficientă în citopatiile mitocondriale (anomalie a lanțului respirator mitocondrial), conducând la acidoza lactică (asociată cu semne clinice neurologice, digestive și musculare).
29 Aplicaţii medicale GNG este adesea asociată cu cetoacidoza (sinteza corpilor cetonici porneşte de la acetil-coa) Consumul de alcool duce la oxidarea etanolului la acetaldehidă sub acţiunea alcol dehidrogenazei. In acest caz piruvatul se transformă în lactat GNG. Deficitul de glucozo-6-fosfatază (enzimă specifică GNG) conduce la boala von Gierke: glicogen se acumulează în ficat şi rinichi calea pentozo-fosfat şi metabolismul purinelor sunt accelerate hiperuricemie
30 Calea acidului glucuronic (glucuronică) Definiţie, rol Reacţiile căii glucuronice Importanţa medicală
31 Calea acidului glucuronic (calea glucuronică) Definiţie: = cale metabolică importantă deoarece furnizează organismului acidul UDP-glucuronic. Rol: Acidul UDP-glucuronic = forma activă a acidului glucuronic şi poate fi folosit pentru: 1. Sinteza glicozaminoglicanilor 2. Conjugarea: bilirubinei unor steroizi unor medicamente unor toxine 3. Sinteza vitaminei C (în plante şi unele animale, dar nu şi în organismul uman) 4. Producerea xilulozo-5-fosfatului (produsul final al căii acidului glucuronic la om), care poate pătrunde apoi în calea pentozo-fosfat
32 Reacţiile căii acidului glucuronic Xiluloza (generată din acidul gulonic) este produsă iniţial sub formă de L-xiluloză, care, sub acţiunea xilitol dehidrogenazei, este transformată în xilitol. Xilitolul, sub acţiunea unei reductaze, este convertită la D-xiluloză, care ulterior este xilulozo-5-fosfat.
33 Importanţa medicală a căii acidului glucuronic Deficienţa de xilitol dehidrogenază generează o boală numită pentozuria esenţială. Maladia este ereditară şi se caracterizează prin apariţia în urină a L-xilulozei, datorită imposibilităţii transformării L-xilulozei în xilitol
34 Aplicaţie medicală UDP glucuronil transferaza = enzima implicată în conjugarea bilirubinei Deficienţa enzimei determină cresterea nivelului de bilirubina neconjugată Sindromul Criegler-Najjar (deficienţă de UDP glucuronil transferază) Afecţiune rară a metabolismului bilirubinei Determină icterul non-hemolitic cauzat de nivelul de bilirubina neconjugată Tipul I de deficienţă este incompatibil cu viaţa Tipul II poate fi tratat cu barbiturice (stimulează sinteza UDP glucuronil transferazei)
35 CALEA PENTOZO-FOSFAT 1. Definiţie, localizare, generalităţi 2. Etape şi reacţii 3. Importanţa produşilor căii pentozo-fosfat 4. Reglarea căii pentozo-fosfat 5. Aplicaţii medicale
36 1. Calea pentozo-fosfat definiţie, localizare Definiţie (şuntul hexozo-fosfaţilor sau calea 6-fosfogluconatului): cale biochimică complementară de metabolizare a Glu, care generează: echivalenţi reducători:nadph (nicotinamid-adenin-dinucleotid fosfatul redus) ribozo-5-fosfat intermediari ai glicolizei Localizare: citoplasma (procesele la care participă NADPH,H + ) numeroase ţesuturi: ficat, glanda mamară, ţesut adipos, corticosuprarenală, tiroidă, leucocite, testicule, eritrocite.
37 Calea pentozo-fosfat generalităţi Fără rol energetic, dar cu importanţă funcţională deosebită (în ficat, 30% din Glu este catabolizată astfel) Importanţa căii pentozo-fosfat: Generează NADPH citoplasmatic = agent reducător necesar pentru biosinteze reductive de acizi graşi şi colesterol Sursa de ribozo-5-fosfat necesară pentru sinteza ARN, ribonucleotidelor sau coenzimelor nucleotidice Permite interconversiunea ozelor (prin conversia pentozelor, tetrozelor şi triozelor hexoze şi devine posibilă degradarea ulterioară a acestora pe calea glicolizei în scop energetic) Cuprinde două faze importante: - faza oxidativă - faza neoxidativă
38 Căi de metabolizare ale glucocozei prin intermediul G-6-P Aport alimentar Acid lactic anaerobã Acid piruvic PDH aerobã Decarboxilare oxidativã CH 3 CO~SCoA Ciclul citric 3 NADH,H + 1 FADH 2 Lant, respirator ATP ATP Mg 2+ HK, GK ADP Glicolizã Fosforilare oxidativã Glucozã G 6 G 6 P -azã (ficat, rinichi) P Calea pentozofosforicã NADPH,H + RIBOZA Diverse biosinteze (colesterol, acizi grasi), PGM Acizi nucleici, coenzime, ribonucleotide Calea uronicã Glicogenolizã F "a" G 1 P Glicogen GS Glicogenogenezã Acid glucuronic Detoxifiere Vitamina C MPZ Conjugarea unor hormoni Conjugarea bilirubinei
39 2. Calea pentozo-fosfat - etape şi reacţii Etapa oxidativă: reacţiile sunt ireversibile conduc la formarea de NADPH şi ribulozo-5-fosfat Etapa non-oxidativă: reacţiile sunt reversibile ribulozo-5-fosfatul obţinut este transformat în: ribozo-5-fosfat intermediari ai glicolizei (Fr-6-P, gliceraldehid-3-p)
40 Calea pentozo-fosfat etapa oxidativă 1. Formarea glucozo-6-fosfatului Enzima implicată: HK, GK H HO CH 2 OH ATP ADP O OH H H Mg 2+ H HK, GK OH H OH Glucozã (G) H HO CH 2 O P O OH H H H OH H OH Glucozo-6-fosfat (G 6 P )
41 Calea pentozo-fosfat etapa oxidativă 2. Formarea acidului-6-fosfogluconic Enzima implicată: G-6-PDH Se formează NADPH Reacţia este inhibată de sulfamide si antimalarice H HO CH 2 O P O OH H H H OH H OH NADP + NADPH,H + CH 2 O P Mg 2+ H O OH H H G-6-PDH HO H OH O Glucozo-6-fosfat 6-fosfo-gluconolactonã 6-fosfogluconolactonaza H 2 O Mg 2+ (Ca 2+, Mn 2+ ) Acid 6-fosfo-gluconic COOH H C OH HO C H H C OH H C OH CH 2 O P
42 Calea pentozo-fosfat etapa oxidativă 3. Formarea ribulozo-5-fosfatului Enzima implicată: 6-fosfo-gluconat dehidrogenază Se formează NADPH COOH H C OH HO C H NADP + NADPH,H + Mg 2+ COOH H C OH C O CH 2 OH C O H C OH H C OH 6-fosfo-gluconatdehidrogenaza H C OH H C OH CO 2 H C OH H C OH CH 2 O P CH 2 O P CH 2 O P Acidul 6-fosfogluconic Acidul 3-ceto-6- fosfo-gluconic Ribulozo-5-fosfat
43 Calea pentozo-fosfat etapa non-oxidativă Reactiile non-oxidative sunt: reversibile asigură interconversia glucidelor tri, tetra, penta, hexa si hepta-carbonice Se obţine ribozo-5-fosfat şi intermediari ai glicolizei (Fr-6-P şi GA-3-P)
44 Calea pentozo-fosfat etapa non-oxidativă 4-5. Formarea pentozo-fosfaţilor Enzima: izomerază şi epimerază Permit conversia ribulozo-5-p în ribozo-5-p şi xilulozo-5-p O C H H C OH H C OH Izomeraze CH 2 OH C O H C OH Epimeraze CH 2 OH C O HO C H H C OH H C OH H C OH CH 2 O P CH 2 O P CH 2 O P Ribozo-5-fosfat Ribulozo-5-fosfat Xilulozo-5-fosfat
45 Calea pentozo-fosfat etapa non-oxidativă 6-7. Conversia pentozelor la hexoze include reacţii de izomerizare, transcetolizare, transaldolizare
46 Calea pentozo-fosfat etapa non-oxidativă transcetolaza (transferă 2 C, dependentă de tiamin-pirofosfat), transaldolaza (transferă 3C) Ele permit conversia ribozo-5-p în GAP şi Fr-6-P (intermediari glicolitici)
47 3. Importanţa produşilor căii pentozo-fosfat Evoluţia ulterioară a produşilor căii pentozofosfat este influenţată de necesităţile celulei: când nevoia de NADPH > ribozo-5-fosfat, transcetolaza şi transaldolaza vor converti ribozo- 5-fosfat Fr-6-P şi GA-3-P (intermediari ai glicolizei) când nevoile celulei de ribozo-5-fosfat > NADPH, reacţiile din etapa non-oxidativă pot furniza ribozo- 5-fosfat din Fr-6-P şi GA-3-P în absenţa reacţiilor din etapa oxidativă.
48 Importanţa produşilor căii pentozo-fosfat A. NADPH (nicotinamid adenin dinucleotid fosfatul redus) B. Ribozo-5-P A. NADPH este folosit : 1. în diferite procese de sinteză: acizi graşi colesterolului hormoni steroizi aminoacizi (prin reacţia catalizată de glutamat dehidrogenază) 2. de către eritrocite pentru a menţine glutationul în formă redusă Glutationul redus = important în menţinerea integrităţii membranei eritocitare, întrucât reacţionează cu peroxizi (ex. H 2 O 2 ) şi radicali liberi formaţi în celulă, care pot distruge membrana eritrocitară.
49 Importanţa produşilor căii pentozo-fosfat Glutationul redus (G-SH) este un tripeptid compus din: glicină, cisteină şi acid glutamic.
50 Importanţa produşilor căii pentozo-fosfat 3. NADPH = folosit pentru meţinerea ionului de fier hemoglobinic în forma redusă (Fe 2+ ), prevenind acumularea de methemoglobină 4. NADPH = utilizat în sinteza oxidului nitric (NO), compus care îndeplineşte câteva roluri importante: vasodilatator prin relaxarea musculaturii netede a vaselor de sange previne agregarea plachetară acţionează ca neurotransmiţător mediază acţiunile tumoricidă şi bactericidă a macrofagelor
51 Importanţa produşilor căii pentozo-fosfat B. Ribozo-5-fosfatul este folosit pentru: sinteza acizilor nucleici (ADN, ARN) şi ATP sinteza anumitor vitamine (B2, B12) intră în componenţa unor coenzime (de tipul NAD +, FAD, HS-CoA) poate fi convertit în alte monozaharide cu 3, 4, 5, 6 sau 7 atomi de carbon.
52 4. Reglarea căii pentozo-fosfat Cel mai important element în reglare = nivelul de NADP + Reacţia catalizată de G-6-PDH (glucozo-6-fosfat dehidrogenază): etapa limitantă de viteză enzima este inhibată de NADPH stimulată de insulină (induce sinteza de G-6-PDH) Etapa oxidativă este controlată de nivelul de NADP + Etapa non-oxidativă este controlată de necesităţile de pentoze
53 5. Calea pentozo-fosfat - aplicaţii medicale Deficienţa de G-6-PDH este o boală ereditară frecventă (X-linkat recesiv) cauzată de deficienţa G-6-PDH (transformă G-6-P 6-fosfo-glucono-lactonă) caracterizată prin apariţia anemie hemolitice.
54 Deficienţa de G-6-PDH Mecanismul apariţiei anemiei hemolitice: Deşi deficienţa G-6-PDH este omnicelulară, ea este mai severă la nivelul eritrocitelor, unde calea pentozo-fosfat reprezintă unica sursă de NADPH alte celule au căi alternative de producere a NADPH care să menţină glutationul în formă redusă activitatea G-6-PDH producţia NADPH glutation redus acumularea intraeritrocitară de peroxizi şi radicali liberi alterarea membranei eritrocitare anemie hemolitică
55 Deficienţa de G-6-PDH Unele studii epidemiologice şi in vitro în sugerează că hemoliza din deficienţa de G-6-PDH acţionează ca protecţie împotriva malariei, deoarece anumite specii de protozoare ale malarie (Plasmodium falciparum) sunt foarte sensibile la leziunile oxidative cauzate de deficienţa de G-6-PDH. Prevalenţa deficitului de G-6-PDH este ridicată în Orientul mijlociu, Africa tropicală şi Asia
56 Deficienţa de G-6-PDH Cauze şi factori declanşatori: Cauza bolii = numeroase mutaţii la nivelul genei ce codifică G-6-PDH. Doar unele din aceste mutaţii se manifestă clinic; majoritatea pacienţilor cu deficienţă de G-6-PDH nu prezintă manifestări clinice. Unii dintre aceşti pacienţi pot dezvolta anemie hemolitică în prezenţa unor factori declanşatori (precipitanţi): 1. tratament cu medicamente oxidante (mnemotehnică AAA): primaquina (antimalaric) sulfametoxazolul (antibiotic) acetanilida (antipiretic) 2. o infecţie severă (inflamaţia eliberare radicali liberi din macrofage care difuzează în eritrocite leziuni oxidative) 3. Icterul neonatal apare ca urmare a sintezei de bilirubină 4. consum de boabe de fasole fava aliment de bază în regiunea mediteraneană
57 Favism Favismul reprezintă efectul hemolitic al ingestiei de boabe de fasole fava. Nu este întâlnit la toţi indivizii cu deficit de G-6-PDH, însă toţi pacienţii cu favism prezintă deficit de G-6-PDH Hematiile sunt fragile și la consumul de fasole fava pentru prima dată în timpul copilăriei va avea loc o hemoliză severă. Atunci când se produce hemoliza, transfuzia rapidă de sânge este esențială pentru a salva viaţa copilului.
58 Deficienţa de G-6-PDH Diagnostic Clinic Laborator Anemie acută/progresivă - oboseală [Hb] (grade diferite de anemie) Icter Hapato / splenomegalie Dureri abdominale Urini închise la culoare Insuficienţă renală în hemoliza masivă Anizocitoză; corpi Heinz Reticulocitoză [Fe seric] [Bil totală] pe seama [Bil indirecte] Hb-urie (urini închise la culoare)
59 Deficienţa de G-6-PDH Aspecte diagnostice la examinarea frotiului sanguin: 50% din eritrocite au centrul clar Anizocitoză - Bite cells (celule muşcate= degmacite) Hematii total decolorate (ghost cells celule fantomă) sau jumătate decolorate Corpi Heinz
60 Deficienţa de G-6-PDH Diagnostic În criza hemolitică: Anemie Reticulocitoză Corpi Heinz activitatea G-6-PDH este frecvent N (enzima persistă în reticulocite şi hematii tinere). De asemenea activitatea enzimei e cvasi-normală după transfuzii După criza hemolitică sau în absenţa factorilor declanşatori: Pacienţii nu prezintă semne clinice Activitatea G-6-PDH este
61 Deficienţa de G-6-PDH Evoluţia după transfuzie Hb, bilirubina şi reticulocitele îşi reduc nivelele Urina îşi revine la culoare
62 Concluzii Deficienţa de G-6-PDH Este mai frecventă la sexul masculin Clinic: anemie, icter, urină închisă la culoare Diagnostic diferenţial: paludism, leptospiroză, hepatită, sepsis, angiocolită Formă de icter neonatal marcat şi prelungit Nu se determină activitatea G-6-PDH în criza hemolitică şi după transfuzii Medicamente interzise: aspirină, vitamina C, sulfamide, acetanilidă, acid nalidixic, furantoină, primaquină
Curs 2: GLUCIDE - aspecte generale GLICOLIZA Ciclul acidului LACTIC ( ciclul CORI) Căi alternative ale PIRUVATULUI
Curs 2: GLUCIDE - aspecte generale GLICLIZA Ciclul acidului LACTIC ( ciclul CRI) Căi alternative ale PIRUVATULUI GLUCIDE - aspecte generale 1. Definiţie, roluri 2. Clasificare, structură, proprietăţi,
Διαβάστε περισσότεραDEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ. Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Aneta Pop
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA www.fmvb.ro, e-mail: info@fmvb.ro
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica B Catabolismul lipidelor endogene 1 In adipocite, lipaza hormon sensibila la catecolamine, glucagon, ACTH (camp) ATP E-OH
Διαβάστε περισσότεραDEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ. Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Aneta Pop
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA www.fmvb.ro, e-mail: info@fmvb.ro
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Catabolismul principalelor tipuri de biomolecule (proteine, polizaharide si lipide) parcurge in celulele aerobe 4 faze 3
Διαβάστε περισσότεραBiochimie Curs 9. Glicogen. UDP-glucoza UTP G 1. P = Glucozo-1-fosfat P = Glucozo-6-fosfat ATP. Glucoza G 6
Biochimie Curs 9 Gluconeogeneza Acest proces reprezintă calea metabolică principală de biosinteză a monozaharidelor şi polizaharidelor atât în plante cât şi în animale. Formarea hidraţilor de carbon din
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Sinteza glicogenului 2 1957 Luis Leloir (1) Glc + ATP glucokinaza (ficat) Glc 6-P + ADP hexokinaza (muschi) (2) Glc 6-P fosfoglucomutaza
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραCurs 5. Metabolismul glicogenului Metabolismul fructozei și manozei Metabolismul galactozei
Curs 5 Metabolismul glicogenului Metabolismul fructozei și manozei Metabolismul galactozei Metabolismul glicogenului Generalităţi, definiţie, localizare Glicogenogeneza Glicogenoliza Reglarea metabolismului
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI. Biochimie metabolica
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica 12/10/13 1 12/10/13 2 Piruvatul format in glicoliza patrunde in mitocondrie (transportor) si sufera decarboxillare oxidativa
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραAcizi carboxilici heterofuncționali.
Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea Bacău Facultatea de INGINERIE
Universitatea Bacău Facultatea de INGINERIE Studentă Andrei Mara Andreea IPA 103 Caracterul divergent al anabolismului bacterian şi utilizarea intermediarilor căilor metabolice centrale pentru asigurarea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραTema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα2. Purificarea enzimei
ph-ul optim https://biochemianzunited.wordpress.com/ https://www2.estrellamountain.edu/faculty/ farabee/biobk/biobookenzym.html 2.5.1. Factori care guvernează activitatea catalitică ph-ul optim http://cbc.chem.arizona.edu/classes/bioc462/462
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραVitaminele liposolubile Vitamina K Termenul de vitamina K se referă la o clasă de compuşi a căror activitate este similară. Vitamina K1 (filochinona)
Vitaminele liposolubile Vitamina K Termenul de vitamina K se referă la o clasă de compuşi a căror activitate este similară. Vitamina K1 (filochinona) este forma majoră a vitaminei din plante. Vitamina
Διαβάστε περισσότεραDOLOČANJE)ENCIMSKE)AKTIVNOSTI)V)KLINIČNE)NAMENE)
DLČANJEENCIMSKEAKTIVNSTIVKLINIČNENAMENE 20encimovseru=nskopregledujevkliniki 1954sougotovilipovezanostsrčnegainfarktainpovišanekonc. aspartataminotransferazevserumu danesnarapolagovelikoabzapreciznodoločanjekoncproteinov
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραControlul expresiei genice
Controlul expresiei genice REGLAREA EXPRESIEI GENICE!!! Alegerea genei pentru transcripţie!!! Activarea secvenţei de ADN!!! Controlul activităţii ARN-polimerazei II!!! Controlul cantităţii şi calităţii
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare
Διαβάστε περισσότερα-NH 3. Degradación de aminoácidos. 1) Eliminación del NH 3. 2) Degradación de esqueletos carbonados. Ac. grasos c. cetónicos glucosa.
Degradación de aminoácidos 1) Eliminación del NH 3 interfiere polarización/despolariación nerviosa compite transportadores metales alcalinos -NH 3 + 2) Degradación de esqueletos carbonados Ac. grasos c.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această
Διαβάστε περισσότεραTOXICOLOGIE ORGANICĂ Sem. II Curs 6. Biotransformarea compușilor organici prin reacții metabolice (continuare). Reacții din faza a II-a
TOXICOLOGIE ORGANICĂ Sem. II 2014 2015 Lector dr. Adriana Urdă Curs 6. Biotransformarea compușilor organici prin reacții metabolice (continuare). Reacții din faza a II-a Reacții din faza a II-a Reacțiile
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότεραSUBIECTE LICENŢĂ Facultatea de Medicină Specializarea Nutriție și Dietetică
SUBIECTE LICENŢĂ 2016 Facultatea de Medicină Specializarea Nutriție și Dietetică 1. Care din următoarele afirmaţii privind alcătuirea dizaharidelor este adevărată? a. Zaharoza = glucoza + fructoza b. Maltoza
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραReactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Διαβάστε περισσότερα